7,719 matches
-
state manageriale, state competiționale (Cerny, 1990, p. 241) sau state catalitice sau, altfel spus, state postwesfalice. Statele numite postwestfalice caută să-și atingă obiectivele bazându-se mai puțin pe propriile resurse și mai mult pe asumarea unui rol dominant în coalițiile dintre state, instituții transnaționale și grupuri din sectorul privat și încercând să-și mențină o independență relativă față de elementele coaliției. Independența rămâne una relativă, deoarece aici se exteriorizează pregnant interdependența complexă despre care vorbeau Keohane și Nye, prin interconectarea piețelor
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
să-și atingă obiectivele bazându-se mai puțin pe propriile resurse și mai mult pe asumarea unui rol dominant în coalițiile dintre state, instituții transnaționale și grupuri din sectorul privat și încercând să-și mențină o independență relativă față de elementele coaliției. Independența rămâne una relativă, deoarece aici se exteriorizează pregnant interdependența complexă despre care vorbeau Keohane și Nye, prin interconectarea piețelor financiare, uniformizarea la maximum a regulilor în mediul financiar bancar și reacția în lanț la orice dereglare în această zonă
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
se prezintă ca un hidbrid complex în care coexistă o superputere și câteva puteri majore. În cadrul acestei ordini mondiale, soluționarea principalelor probleme internaționale necesită acțiunea singurei superputeri, însă întotdeauna în combinație cu alte state majore; singura superputere poate bloca acțiunile coaliției de puteri majore pe chestiuni importante la nivel internațional. Prin urmare, ordinea uni-multipolară resimte din plin tensiunea dintre tendințele unilaterale din partea superputerii și dorințele pentru multilateralism sporit din partea puterilor majore. Pendulând între uniși multipolarism, ordinea în acest caz nu este
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
Alexandru Ioan Cuza, în 1866), poema Ștefan Tomșa Vodă și vornicul Ion Moțoc în prinsoare la Leopole (1564), situată în siajul creației bolintineene, are nu numai meritul de a fi intuit, cu trei ani înainte de cunoscuta acțiune uzurpatoare a „monstruoasei coaliții), destinul tragic al domnitorului primei Uniri, sacrificat pentru ideea „prințului străin”, care apărea atunci majorității politicienilor și intelectualilor (nu însă și lui Hasdeu), ci și calități literare incontenstabile. În plus, expresivitatea și bunul simț cu care sunt evocate, într-o
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
nenumărate (a se citi cameleonice - n.n.), măcar că ele se manifestează prin numerii Românului (numerele acestui ziar liberal - n.n.) și măcar că d- lui își face prin ele un numerar”. Tema racului revine obsesiv la Hasdeu atunci când acesta se referă la „Monstruoasa coaliție”, pe seama căreia construiește silogisme acide de genul: „Boierii (conservatorii - n.n.) sunt retrograzi. Retrograzi sunt racii. Boierii sunt raci.” sau „ Liberalii (radicali - n.n.) sunt stacojii. Stacojii sunt racii fierți. Liberalii sunt raci fierți.”
Umor hasdeean by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83581_a_84906]
-
analiza structurii relațiilor dintre actorii cuprinși într-un anumit set. Krackhardt consideră că specificitatea analizei rețelelor sociale derivă din natura unităților și a nivelurilor de analiză. Astfel, unitățile de analiză sunt extrem de diverse ca grad de agregare: indivizi, grupuri, organizații, coaliții de organizații etc. Nivelurile de analiză, la rândul lor, pot apărea în diverse praguri de agregare a caracteristicilor structurale sau relaționale. Având în vedere posibilitățile de agregare a unităților și a nivelurilor de analiză, orice rețea poate fi investigată utilizând
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
2005, 2011). Teoria schimbului în rețea (network exchange theory) (Willer, 1999). Teoria puterii ca dependență (power-depen dence theory) (Emerson, 1962, 1964, 1976; Cook et al., 1983; Yamagishi și Cook, 1993). Teoria resurselor sociale (social resource theory) (Lin, 1999, 2002). Teoria coalițiilor în rețelele de schimb (Bienenstock și Bonacich, 1993). În mod cert, tabelul 3.1 nu este exhaustiv din punctul de vedere al teoriilor enumerate, ci doar ilustrează cum pot fi clasificate câteva dintre teoriile rețelelor sociale folosind criteriul metaforic. 3
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
1981; Cora și Willer, 2002; Cook et al., 1983; Cook și Emerson, 1978; Friedkin, 1993, 1998; Lovaglia et al., 1995; Markovsky et al., 1988, 1993; Skvoretz și Willer, 1991, 1993; Willer, 1999; Willer și Emanuelson, 2008) și emergența și stabilitatea coalițiilor și cooperării (Bienenstock și Bonacich, 1992, 1993; Bonacich, 1995; Simpson și Willer, 1999). 4.2. Fenomene structurale în rețelele de schimb 4.2.1. Putere și dependență în rețelele de schimb În contextul discuției despre tipologia conexiunilor, voi introduce un
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
software de analiză precum KeyPlayer 1.0. În domeniul afacerilor, au fost analizate relațiile de dependență și interdependență dintre organizații în vederea identificării modalităților de creștere a performanței organizaționale. De asemenea, au fost investigate atât emergența și mecanismele de funcționare a coalițiilor și alianțelor dintre organizații, cât și comportamentul rețelelor interorganizaționale (coalițiile ilegale). Analiza rețelelor sociale a fost aplicată atât la nivel individual, cât și la nivel agregat (grupuri de muncă, organizații, comunități, rețele interorganizaționale). Au fost studiate atât cauzele ce conduc
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
au fost analizate relațiile de dependență și interdependență dintre organizații în vederea identificării modalităților de creștere a performanței organizaționale. De asemenea, au fost investigate atât emergența și mecanismele de funcționare a coalițiilor și alianțelor dintre organizații, cât și comportamentul rețelelor interorganizaționale (coalițiile ilegale). Analiza rețelelor sociale a fost aplicată atât la nivel individual, cât și la nivel agregat (grupuri de muncă, organizații, comunități, rețele interorganizaționale). Au fost studiate atât cauzele ce conduc la apariția anumitor configurații de rețele (antecedentele), cât și consecințele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Europa, propunându-și să prevină ridicarea oricărui stat revoluționar cu pretenții de hegemonie continentală. De asemenea, Antanta anglo-franceză, care ia naștere în 1904, este alianța cea mai lungă din istorie, care se bazează pe un ansamblu de valori comune. Iar coaliția declanșată de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din New York și Washington este una împotriva unui fenomen internațional terorismul , care amenință securitatea întregului sistem internațional, nu a unui stat anume. Al cincilea element al definiției alianței este reciprocitatea nu este
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
Walt susține că statele dezvoltă comportamente de aliniere sau balansare ca răspuns nu la dezechilibrul de putere din sistem, ci la dezechilibrele de amenințare cu care se confruntă. Aceste dezechilibre de amenințare apar îndeosebi când există un stat sau o coaliție de mai multe state care prezintă un grad foarte mare de periculozitate, constituind o sursă de amenințare pentru întregul sistem, pentru regulile după care el funcționează și pentru valorile pe care le promovează. Gradul de amenințare pe care un stat
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
tacită, cum sunt antantele sau destinderile, care au un caracter informal. 2. Numărul de membri ai unei alianțe îndeosebi în perioada Războiului Rece, prevalează un tip de alinață cu un număr foarte mare de membri, cunoscută și sub numele de coaliție. Un exemplu în acest sens îl constituie NATO, însă și în secolul al XIX-lea au existat alianțe cu un număr mare de membri, cum a fost alianța din 1813-1815 împotriva Franței napoleoniene. 3. Direcțiile în care aliații își asumă
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
chiar și în absența unui tratat de alianță; b. alianțe bilaterale sunt în general alianțe între două state în care angajamentele sunt împărtășite de ambele state aliate; este cazul celor mai multor alianțe cunoscute; c. alianțe multilaterale sunt mai degrabă coaliții, la care participă un număr relativ mare de membri, fiecare asumându și angajamente față de toți ceilalți într-o anumită măsură. Putem vorbi în acest caz și despre alianțe cu pact mutual, în care toți membrii au exact aceleași obligații față de
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
care tinde spre hegemonie în sistem (vezi Waltz, 1979; Mearsheimer, 2003). Realiștii care au aderat la acest punct de vedere susțin că mecanismul de contrabalansare funcționează aproape perfect pentru prevenirea instaurării hegemoniei fie datorită efectului de descurajare pe care o coaliție antihegemonică îl are asupra pretendentului la supremație, fie prin înfrângerea candidatului la hegemonie de către o astfel de coaliție, atunci când aceasta nu a produs efectul de descurajare în momentul formării sale. MANUAL DE RELAȚII INTERNAȚIONALE 284 În această perspectivă, cele două
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
de vedere susțin că mecanismul de contrabalansare funcționează aproape perfect pentru prevenirea instaurării hegemoniei fie datorită efectului de descurajare pe care o coaliție antihegemonică îl are asupra pretendentului la supremație, fie prin înfrângerea candidatului la hegemonie de către o astfel de coaliție, atunci când aceasta nu a produs efectul de descurajare în momentul formării sale. MANUAL DE RELAȚII INTERNAȚIONALE 284 În această perspectivă, cele două războaie mondiale și cel împotriva Franței lui Napoleon au fost războaie ale balanței de putere care au avut
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
a produs efectul de descurajare în momentul formării sale. MANUAL DE RELAȚII INTERNAȚIONALE 284 În această perspectivă, cele două războaie mondiale și cel împotriva Franței lui Napoleon au fost războaie ale balanței de putere care au avut loc datorită formării coalițiilor pentru a preveni tendința unui stat de a ocupa o poziție dominantă în sistem. O abordare diferită de precedenta perspectivă este teoria tranziției hegemonice, o formă a teoriei structurale care presupune existența unei ordini în cadrul sistemului considerat a fi anarhic
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
a te lega de salariile celor câțiva demnitari este o țintă falsă. Ministerele de resort au înțeles până acum, în mod bizar, că sunt ale guvernului, nu ale propriilor angajatori și angajați. În consecință, miniștrii au tins să apere guvernul, coaliția, partidul, iar sindicatele, să ceară mai mulți bani, nu mai multă dreptate în distribuirea acelorași bani între domeniile bugetare și între categoriile de salariați. Morala acestei povești personale, așezată însă pe dimensiune politică este următoarea: Tânăra profesoară de desen nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ecran, spre lumea sobră și majoră căreia îi aparținea. Doar astfel se transsubstanția cu marile bătălii ale istoriei. O făcea arșice pe președinta Irakului, tremura pentru impeachment-ul lui Hillary, instaura statul de drept bătând minerele rebele, prindea marile corupte, făcea coaliții liberale, se emoționa la talk-showuri simțindu-se Madam Tucă. Undeva, pe aproape, îl percepea și pe el ca pe o umbră însoțitoare la întâlnirea cu istoria. Nici nu avea importanță care îi erau gândurile sau chipul. Important este că îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
dialogul. Numai liderul național al Frontului Salvării Naționale a crezut că este mai demn să se salveze fugind pe ușa din dos. Spun toate astea ca un om care, dacă ar fi depins de el, ar fi vrut ca destrămarea coaliției să nu înceapă de unde a început; ca un om care ar fi preferat ca, dacă salvatorii noștri nu se retrag împreună, pe ușa din dos, așa cum au apărut, să ne despărțim mai întâi de acei care nu ar putea fi
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
principiu tradițional de drept să se facă deschis și legal, atunci când ei au fost suficient de norocoși să obțină de la guvern privilegiul folosirii unei părți din banii deponenților în beneficiul lor. În acest fel a apărut relația de complicitate și coaliția de interese care există acum tradițional între guverne și bănci". Jesus Huerta de Soto, Băncile centrale și sistemul de free - banking cu rezerve fracționare, www.mises.ro, p. 5. 809 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p.
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
deosebită încă din vara lui 1865. Mai exact, tendința domnitorului Unirii de a guverna deasupra grupărilor politice existente ducea la apariția unor asocieri greu de imaginat în 1859 și la formarea unei alianțe a contrariilor, cunoscută în istoriografie drept "monstruoasa coaliție". Pe lângă faptul că unii își doreau revenirea la numite stări de lucruri dinainte de 1859, mai convenabile lor, detronarea lui Cuza și înlocuirea acestuia cu un principe străin debloca inițiative legislative care, altfel, nu și-ar fi găsit prea curând o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
se raporteze la clasa politică în ansamblul ei, acesta având, așa cum bine se știe, tendința de a guverna deasupra partidelor, liberalii și conservatorii în egală măsură acceptau să dea tot mai multă consistență unei alianțe denumită încă din epocă "monstruoasa coaliție". De aici, a pornit însă și tendința de a explica întregul act de la 11 februarie ca o expresie a voinței unor politicieni de a-l îndepărta pe Cuza doar pentru a-și proteja mai bine interesele lor. Neexcluzînd sub nici o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
disponibilitatea de a abdica, aducând aminte de angajamentele sale inițiale. Și totuși, domnitorul ales cu un mare entuziasm la începutul anului 1859 nu rămânea complet fără sprijin la sfârșitul anului 1865 și începutul anului 1866. Iată motivul pentru care membrii "coaliției monstruoase" fac numeroase calcule, își iau mai multe măsuri de precauție și, după ce toate acestea sunt analizate, decid în februarie 1866 îndepărtarea lui Cuza de la tron. Modul în care s-a efectuat întreaga operațiune a suportat și suportă desigur numeroase
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
între "dreapta" și "stânga", provocată de dizolvarea Adunării deputaților, numirea lui Ion Ghica fără o consultare prealabilă a liderilor politici importanți sau arestarea participanților la Adunarea din sala Bosel, la 27 iunie 1859, se transformau în premise ale apariției "monstruoasei coaliții"96. Mai departe însă, fiecare grupare politică încerca prin mijloacele de care dispunea să-și facă cunoscute ideile și liderii. Diferențele continuau să existe și în interiorul aceleeași familii politice. Astfel, în ședința din 11 septembrie 1859, Mihail Kogălniceanu rostea o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]