605,622 matches
-
dacă cel În cauză are calitatea de salariat la acel angajator. El poate fi considerat, chiar, un act adițional la contractul individual de muncă care privește formarea profesională. 9.3. Contractul de adaptare profesională Se Încheie potrivit art. 201 din Codul muncii, „În vederea adaptării salariaților debutanți la o funcție nouă, la un loc de muncă nou sau În cadrul unui colectiv nou”. El se Încheie concomitent cu contractul individual de muncă sau ulterior acestuia la debutul salariatului În funcția nouă, la locul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
suficient să se Încheie un singur contract, cel de muncă, și să se introducă În acesta o clauză de adaptare profesională sau ulterior, dacă este cazul, să se Încheie un act adițional cu privire la adaptarea profesională. Art. 202 alin. 1 din Codul muncii stabilește durata determinată a contractului În discuție, care nu poate fi mai mare de un an. Așadar, este stabilită o durată maximă nu și una minimă, durata efectivă fiind rezultatul acordului de voință a părților. Coroborând Însă dispozițiile acestui
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
care nu poate fi mai mare de un an. Așadar, este stabilită o durată maximă nu și una minimă, durata efectivă fiind rezultatul acordului de voință a părților. Coroborând Însă dispozițiile acestui text, cu cele ale art. 31 din același Cod privind perioada de probă, putem aprecia că În cazul absolvenților de Învățământ, la debutul lor În profesie, durata minimă a contractului de adaptare profesională nu se poate situa sub 3 luni. Art. 202 alin. 2 din Codul muncii prevede posibilitatea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
31 din același Cod privind perioada de probă, putem aprecia că În cazul absolvenților de Învățământ, la debutul lor În profesie, durata minimă a contractului de adaptare profesională nu se poate situa sub 3 luni. Art. 202 alin. 2 din Codul muncii prevede posibilitatea ca la expirarea termenului contractului de adaptare profesională, salariatul să fie supus unei evaluări În vederea stabilirii dacă poate face față funcției noi, locului de muncă nou sau colectivului nou „În care urmează să presteze munca”. Așadar, evaluarea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Dar, angajatorul nu este Îndreptățit să ceară restituirea cheltuielilor ocazionate de adaptarea salariatului, deoarece la Încheierea contractului el s-a obligat la suportarea acestor cheltuieli. Contractul de adaptare profesională se deosebește de perioada de probă prevăzută de art. 31-33 din Codul muncii. O deosebire constă În aceea că perioada de probă poate fi stabilită o singură dată, la Încheierea contractului, și, prin excepție, salariatul poate fi supus unei noi perioade de probă când debutează la același angajator Într o funcție nouă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă nou sau la colectivul nou; În situația perioadei de probă, angajatorul urmărește verificarea aptitudinilor salariatului, iar În ipoteza unei constatări negative 173 pentru salariat, angajatorul Îl poate concedia printr o simplă notificare scrisă (art. 31 alin. 41 din Codul muncii). 9.4 Contractul de ucenicie Este reglementat cu caracter general de Codul muncii, iar În mod special de Legea nr. 279/2005. Conform Legii nr. 279/2005, ucenicia la locul de muncă reprezintă formarea profesională realizată În baza unui
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
urmărește verificarea aptitudinilor salariatului, iar În ipoteza unei constatări negative 173 pentru salariat, angajatorul Îl poate concedia printr o simplă notificare scrisă (art. 31 alin. 41 din Codul muncii). 9.4 Contractul de ucenicie Este reglementat cu caracter general de Codul muncii, iar În mod special de Legea nr. 279/2005. Conform Legii nr. 279/2005, ucenicia la locul de muncă reprezintă formarea profesională realizată În baza unui contract de muncă, iar ucenicul este persoana fizică Încadrată În muncă În baza
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
nr. 279/2005, ucenicia la locul de muncă reprezintă formarea profesională realizată În baza unui contract de muncă, iar ucenicul este persoana fizică Încadrată În muncă În baza unui contract de ucenicie (art. 1 și 2). Potrivit art. 205 din Codul muncii și art. 4 alin. 1 din Legea nr. 279/2005, contractul de ucenicie la locul de muncă este un contract individual de muncă de tip particular, Încheiat pe durată determinată, În temeiul căruia o persoană fizică, denumită ucenic, se
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
grupele majore 3 și 4 din Clasificarea ocupațiilor din România. Perioada de probă stipulată În contractul de ucenicie nu poate depăși 30 de zile (art. 7 alin. 2 din Legea nr. 279/2005, coroborat cu art. 31 alin. 1 din Codul muncii). Maistrul de ucenicie este persoana atestată care coordonează formarea profesională a ucenicului. El este salariatul angajatorului ce organizează ucenicia la locul de muncă. În cazul În care ucenicia este organizată de către o persoană fizică autorizată să desfășoare activități economice
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de ucenicie să-și Îndeplinească sarcinile În ceea ce privește formarea ucenicului (art. 10 alin. 1). Încetarea contractului de ucenicie nu este nici ea reglementată În mod special. Însă, art. 3 din Normele metodologice precizează că acest contract Încetează În condițiile prevăzute de Codul muncii. Conform art. 9 alin. 1 din Normele metodologice, contractul de ucenicie „poate Înceta din inițiativa angajatorului la data expirării perioadei de probă, atunci când constată că ucenicul nu corespunde procesului de pregătire prin muncă”. Susținerea financiară a uceniciei. Angajatorii care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sumele Încasate de la bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru fiecare ucenic, plus dobânda de referință a Băncii Naționale a României, În vigoare la data Încetării raporturilor de muncă, dacă Încetarea acestora a avut loc ca urmare a: - acordului părților (art. 55 lit. b din Codul muncii); - Încetarea existenței angajatorului, inclusiv În temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței; - constatării nulității absolute a contractului (art. 56 lit. e); - admiterii cererii de reintegrare În funcția ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
neîntemeiate (art. 56 lit. f); - concedierii pentru motive care nu țin de persoana salariatului (art. 65). Conflictele În legătură cu Încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și Încetarea contractului de ucenicie se soluționează conform prevederilor legale privind conflictele de muncă, (art. 25), adică potrivit Codului muncii (art. 281-291) și Legii nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă. 10. Politica Uniunii Europene În domeniul formării profesionale Formarea profesională, ca parte importantă a politicii sociale comunitare, face parte din orientarea generală În materie socială, și anume
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
nu există. Dacă Însă avizul se acordă ulterior Încheierii contractului, nulitatea este acoperită și deci Încadrarea În muncă devine legală. Retragerea avizului are drept efect Încetarea de drept a contractului individual de muncă, În temeiul art. 56 lit. h din Codul muncii. Avizul, uneori, trebuie dat de persoane având o a numită calitate, de exemplu, avizul scris al celorlalți gestionari, dacă gestiunea este Încredințată mai multor persoane, precum și al gestionarului, pentru Încadrarea unei persoane În subordinea sa (art. 7 din Legea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Reglementare Preluând din dreptul comunitar dispozițiile Directivei 2001/23/ CE a Consiliului Europei din 12 martie 2001 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la menținerea drepturilor salariaților În cazul transferului Întreprinderii, stabilimentului sau a unei părți din Întreprindere ori stabiliment, Codul muncii reglementează (În art. 169 și art. 170) protecția salariaților În cazul transferului Întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora. Sunt sistematizate astfel, prevederile directivelor nr. 77/187/CEE din 14 februarie 1977 și nr. 98/50/CEE
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
prevederile directivelor nr. 77/187/CEE din 14 februarie 1977 și nr. 98/50/CEE din 29 iunie 1998, aflate În vigoare până la apariția Directivei 2001/23, ținându-se seama și de jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene Dispozițiile Codului muncii sunt dezvoltate de Legea nr. 67/2006. Numai că În timp ce art. 1 alin. 1 lit. a din Directiva 2001/2003 stabilește că prevederile sale se aplică oricărui transfer al unei Întreprinderi, stabiliment sau părți ale acestora către un alt
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Întreprindere, unitate sau o parte a acestora se Înțelege o entitate economică, respectiv un ansamblu organizat de persoane și elemente care permit exercitarea unei activități economice care urmărește un obiectiv propriu. 2. Drepturile salariaților În conformitate cu art. 169 alin. 2 din Codul muncii și art. 5 alin. 1 din Legea nr. 67/2006, drepturile și obligațiile cedentului care decurg din contractele individuale de muncă și din contractul colectiv de muncă existente la data transferului vor fi transferate integral cesionarului. Anterior, cedentul are
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
va fi ținut și de obligațiile anterioare transferului. Legiuitorul dispune că transferul Întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora nu poate constitui motiv de concediere individuală sau colectivă de către cedent ori de către cesionar (art. 169 alin. 3 din Codul muncii; art. 7 din Legea nr. 67/2006). Legea nr. 67/2006 nu a preluat dispoziția cuprinsă În art. 4 pct.1, teza a II-a din Directiva 2001/203/CE În sensul că interzicerea concedierii salariaților datorită transferului „nu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
203/CE În sensul că interzicerea concedierii salariaților datorită transferului „nu constituie obstacol pentru concedieri care pot interveni pentru motive economice, tehnice sau de organizare implicând schimbări pe planul dreptului muncii.” Cu toate acestea, concedierea În temeiul art. 65 din Codul muncii (pentru motive care nu țin de persoana salariaților) este posibilă. În contextul transferului - Înainte sau după efectuarea sa - cedentul, sau după caz, cesionarul, poate să adopte măsuri de concediere Întemeiate pe oricare dintre motivele prevăzute de Codul muncii, inclusiv
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
65 din Codul muncii (pentru motive care nu țin de persoana salariaților) este posibilă. În contextul transferului - Înainte sau după efectuarea sa - cedentul, sau după caz, cesionarul, poate să adopte măsuri de concediere Întemeiate pe oricare dintre motivele prevăzute de Codul muncii, inclusiv pentru cele care țin de persoana salariatului (art. 61). Adică, vor fi aplicabile normele de drept comun al muncii referitoare la motivele și condițiile concedierii salariaților. Singura problemă care se pune este aceea a legitimității sau ilegitimității concedierii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
scopul ajungerii la un acord, este o obligație de diligență - iar nu o obligație de a Încheia un astfel de acord, ceea ce ar constitui o obligație de rezultat. Ambele părți ale transferului - cedentul și cesionarul - trebuie, conform art. 170 din Codul muncii și art. 12 din Legea nr. 67/2006, să informeze În scris reprezentanții salariaților proprii - sau În cazul În care aceștia nu există - direct pe salariații proprii, cu cel puțin 30 de zile Înainte de data transferului cu privire la: a) data
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
15 zile de la data comunicării procesului verbal de contravenție. În ipoteza În care au fost introduse, În același timp, atât acțiunea În contencios administrativ cât și plângerea Împotriva procesului verbal de contravenție, devin aplicabile dispozițiile art. 244 pct. 1 din Codul de procedură civilă referitoare la posibilitatea suspendării judecării plângerii, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii În contencios administrativ. CAPITOLUL X INTERVENȚIA STATULUI PE PIAȚA MUNCII ÎN DREPT COMPARAT 1. Introducere Piața muncii din alte țării a evoluat diferit În funcție de economiile și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
retragerii de activitate (favorizarea lucrului part-time voluntar, finanțarea pensionării anticipate), Întoarcerea acasă a imigranților; reducerea vârstei de pensionare (65 și 60 de ani În Franța); Împărțirea volumului de muncă prin reducerea timpului de lucru (cu 35 de ore, Legea Aubry). Codul muncii francez are o Parte (a cinci-a) care este dedicată ocupării forței de muncă. Titlul I este consacrat politicilor de ocupare. Ajutorul acordat de stat În ce privește ocuparea forței de muncă este de a: facilita continuitatea activității personalului, ca răspuns
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
evita concedierile. Garanțiile estimate pentru salariații care sunt membri ai acestor convenții nu pot depăși 90% din salariu net. Statul mai oferă sprijin personalizat pentru accesul la un loc de muncă persoanelor cu probleme speciale. Conform articolului L 5131-1 din Codul munci francez, ajutorul personalizat În vederea accesului la un loc de muncă se concretizează prin facilitarea accesului celor care se confruntă cu dificultăți speciale de integrare profesională, și au nevoie de sprijin social. În acest scop, statul poate Încheia acorduri cu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Restul... e tăcere ROMAN Autorul mulțumește călduros S.C URBAN PROIECT Bîrlad, Domnului ing. VIOREL DUMITRAȘCU, pentru sprijinul acordat la editarea acestei cărți 2005 Toate drepturile asupra acestei ediții aparțin autorului Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.35, cod 700506, tel./fax: 0232410427 e-mail: junimeais@yahoo.com Constantin Clisu Restul... e tăcere ROMAN EDITURA JUNIMEA Iași 2005 Soției și fiicelor mele, Corina și Nausicaa PARTEA ÎNTÂI 1 S e potrivise ca în anul în care Simona termina liceul, tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
lucrat în această instituție din 1902 și a fost susținătorul adoptării CZU. El a realizat un catalog sistematic al periodicelor din Biblioteca Academiei (1908), un Buletin bibliografic bilingv româno-francez, o primă traducere în limba română a tabelelor zecimale universale, primul cod românesc de clasificare - Instrucțiuni provizorii pentru funcționarea serviciilor Bibliotecii Academice Române (1940), lucrarea Publicațiunile periodice românești (ziare, gazete, reviste) (1913) - în colaborare cu Nerva Hodoș. A susținut cursuri de biblioteconomie, organizarea unor biblioteci specializate (Ministerul Agriculturii și Domeniilor ș.a.), a
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]