7,605 matches
-
societali, precum cei sociodemografici, de resurse materiale specifice etc.), ci și factori istorici de profunzime (precum "axiomele sociale") sau organizațional-culturali (precum dimensiunile modelului Hofstede). Astfel, se vor putea elabora modele explicative cu o putere predictivă sporită pentru un anumit set comportamental (de tipul comportamentelor dezangajante și deresponsabilizante, calificate drept "comportamente disfuncționale în mediul educațional"), oferindu-se un sprijin real și pentru o intervenție în școală mai adecvată și mai eficientă. CAPITOLUL 8 O sinteză asupra dimensiunii culturale cu cel mai sporit
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
implică mai multe posibile strategii "negociabile" de a face față unei situații specifice. Atît constrîngerea, cît și libertinajul cultural pot avea manifestări specifice, dar în majoritatea cazurilor se probează o constanță a acestora în raport cu situațiile. în general, culturile îngemănează tipare comportamentale implicite mai puțin "relaxate" în contexte politice și sociale și mai "libere" în contexte religioase și economice. Libertinajul cultural a fost asociat cu blîndețea sancțiunilor în condițiile încălcării normelor, în timp ce culturile caracterizate prin constrîngere culturală pedepsesc sever devianța de la norme
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Astfel, personalitatea este influențată de tipul de cultură în care persoana respectivă este socializată. Trăsăturile de personalitate sînt în mai mare măsură un predictor pentru comportamentul individualiștilor. Determinanții situaționali joacă, în schimb, un rol mai influent pentru colectiviști în modelarea comportamentală. Nevoia de consistență cognitivă se articulează între procesele psihologice și registrul comportamental și se activează în mod universal, dar ea este mai puțin importantă în culturile colectiviste decît în cele individualiste. Realo și Allik (1999) au dezvoltat un instrument de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este socializată. Trăsăturile de personalitate sînt în mai mare măsură un predictor pentru comportamentul individualiștilor. Determinanții situaționali joacă, în schimb, un rol mai influent pentru colectiviști în modelarea comportamentală. Nevoia de consistență cognitivă se articulează între procesele psihologice și registrul comportamental și se activează în mod universal, dar ea este mai puțin importantă în culturile colectiviste decît în cele individualiste. Realo și Allik (1999) au dezvoltat un instrument de evaluare a alocentrismului în Estonia și au putut testa convergența acestuia cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și extraversie, pe de altă parte, precum și corelații pozitive între agreabilitate, într-un registru, și conștiință și alocentrism, în celălalt registru. 8.7. Implicații ale individualismului și colectivismului în mediul educațional Un domeniu privilegiat în care s-a urmărit specificul comportamental și atitudinal care rezultă din asumarea unui pattern individualist sau colectivist îl reprezintă mediul educațional (Hofstede, 1986). Astfel, în școală, diferențele dintre cele două modele comportamentale se observă în legătură cu următoarele elemente: vîrsta optimă de învățare, conținutul învățării, relaționarea discursivă cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și colectivismului în mediul educațional Un domeniu privilegiat în care s-a urmărit specificul comportamental și atitudinal care rezultă din asumarea unui pattern individualist sau colectivist îl reprezintă mediul educațional (Hofstede, 1986). Astfel, în școală, diferențele dintre cele două modele comportamentale se observă în legătură cu următoarele elemente: vîrsta optimă de învățare, conținutul învățării, relaționarea discursivă cu autoritatea simbolică în clasă, atmosfera de desfășurare a orelor, semnificația educației și a diplomelor, modul de pregătire profesională, comportamentul de părtinire sau imparțialitate al profesorilor. în ceea ce privește
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2000, p. 5), pentru a diferenția noțiunile, a propus următoarea distincție: atitudinile se referă la evaluări ale unor entități specifice, pe cînd valorile sînt principii transsituaționale abstracte. într adevăr, atitudinile se consideră a fi constituite din elemente cognitive, evaluative și comportamentale, care presupun mai multe operații și stadii de elaborare. Elementele comportamentale, susține Van Deth, Scarbrough (1998, pp. 30-32), trebuie înțelese ca predispoziții de a acționa și nu ca acțiune în sine, utilizînd această distincție pentru a le delimita de comportament
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atitudinile se referă la evaluări ale unor entități specifice, pe cînd valorile sînt principii transsituaționale abstracte. într adevăr, atitudinile se consideră a fi constituite din elemente cognitive, evaluative și comportamentale, care presupun mai multe operații și stadii de elaborare. Elementele comportamentale, susține Van Deth, Scarbrough (1998, pp. 30-32), trebuie înțelese ca predispoziții de a acționa și nu ca acțiune în sine, utilizînd această distincție pentru a le delimita de comportament. în perspectiva lui Thurstone (apud Van Deth, Scarbrough, 1998, p. 31
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cel mai consistent predictor al structurării atitudinilor și comportamentelor. De aici rezultă importanța majoră a studierii valorilor sociale, ca pattern fundamental ce configurează registrul subiectivității sociale. Fără deslușirea acestui registru, o autentică cunoaștere a "realității sociale obiective", cu tot spectrul comportamental variat care îi dă viață, devine imposibilă. în finalul acestui subcapitol dorim să reliefăm cîteva concluzii referitoare la relația dintre valori, atitudini și comportament. Așadar, direcția de influență în cadrul relației valori-atitudini este reciprocă. De asemenea, valorile pot fi utilizate și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a obținut între dimensiunea individualism-colectivism și starea de bine psihologic. Rezultatele pentru eșantionul românesc au evidențiat următoarele caracteristici: colectivism, externalitate, satisfacție scăzută în muncă și o stare de bine psihologic descurajantă. Toate cercetările evocate dovedesc puterea structurilor axiologice în modelarea comportamentală și în elaborarea unor tipologii identitare, pliate pe patternurile culturale de referință. 9.16. Diagnoze românești (3) studiul valorilor sociale pe baza modelului Schwartz. Transferuri valorice și atitudinale intergeneraționale în România postcomunistă în ultimii ani am analizat modul în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Homer, 1993; Scott, 2000; Boehnke, 2008). De aici rezultă importanța majoră a studierii valorilor sociale, ca pattern fundamental ce ordonează structurarea resurselor subiective dintr-o societate. Fără deslușirea acestui registru, o autentică cunoaștere a "realității sociale obiective", cu tot spectrul comportamental variat care îi dă viață, devine imposibilă (vezi figura 1). Devine vitală mai ales analiza registrelor de profunzime, tot mai inerțiale (atitudinile, valorile), care codifică cele mai însemnate strategii implicite de deschidere interpersonală. Investigația s-a desfășurat, așadar, pe trei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tendința este opusă și se poate rezuma astfel: cu cît mai tînăr, cu atît mai dependent. O dată în plus stereotipul "tînărului implicat, responsabil, care își ia viața în propriile mîini" nu se confirmă în țara noastră, în pofida înregistrării unor diferențieri comportamentale considerabile între diversele straturi generaționale, care pot da impresia schimbării tinerilor (în sens angajant). O tendință similară se înregistrează pe dimensiunea locus of control, evidențiindu-se dominanța unui tipar atribuțional externalist, care probează existența unei societăți tot mai neajutorate pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nivel valoric, așadar, tinerii de azi se arată a fi printre categoriile posibile de români din zona populației active cei mai vulnerabili, dependenți și mai puțin dispuși să își ia viața în propriile mîini, oricare ar fi, la nivelul pojghiței comportamentale, "marile prefaceri" pe care conduita lor pare să le sugereze. în multe privințe, cel puțin în modul în care se structurează valorile și atitudinile fundamentale asumate implicit, sînt la fel de "bătrîni" ca "părinții" lor, pe care, retoric, deseori, în cadrul unor narațiuni
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cum, în definirea de sine, indivizii cu un self interdependent optează pentru întreținerea unor relații armonioase cu persoanele relevante (familie, prieteni, parteneri profesionali), iar o asemenea alegere e privită ca scop principal în viață. Totodată, aceiași subiecți dovedeau o consistență comportamentală diminuată (exista o divergență pronunțată între valori, atitudini, opinii, pe de o parte, și comportamente, pe de altă parte). Rezultatele au sugerat că pentru subiecții individuali din culturile colectiviste, conduita nu urmează exigențele personale, ci calea care poate conserva relațiile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
spun și ceea ce fac"), preferînd mai degrabă să "spună și să facă ceea ce vor ceilalți să audă" daca o asemenea strategie aduce cu sine "beneficii". Persoanele cu un scor scăzut la automonitorizare sînt mult mai oneste expresiv, urmîndu-și în plan comportamental în mai mare măsură propriile convingeri și atitudini, chiar cu riscul unor "pierderi" relaționale pe termen scurt (Ganz, 2008; Baoshan, Yan-Ling, Guoliang, 2010). Recitind critic cercetările anterioare, Gundykunst (1999) a sugerat că această scală măsoară tipuri de self-monitoring specifice doar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Rabbie (1982) a realizat un bilanț al experimentelor asupra agresiunii efectuate în Olanda în ultimii ani și a remarcat că numai în situațiile în care grupurile sînt "mai sigure de sine" și acolo unde normele implicite susțin brutalități expresive și comportamentale, agresivitatea sporește. Altfel spus, contexte sociale și istorice deviante, de genul totalitarismului comunist din perioada cea mai atroce a stalinismului românesc, care favorizau delațiunea și denunțul, creau un "sentiment de noi" patologic, atașat simbolic organelor de represiune (Securitatea), încuviințînd și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cooperarea, sacrificiul, simpatia, încrederea etc. Studiile realizate pînă în prezent în această direcție au scos în evidență că expunerea la comportamente prosociale conferă proeminență "regulii" responsabilității sociale. în același timp, observarea unui comportament antisocial poate induce prin reacție o atitudine comportamentală prosocială. Totodată, s-a observat că insistența agresivă în solicitarea ajutorului amenință libertatea opțiunii și, dată fiind reactanța psihică, indivizii refuză oferirea sprijinului solicitat, prin activarea unui adevărat "efect de bumerang" (Vaughan, Hogg, 2004). Un rol important în activarea comportamentului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
plan secund tipologizează straturile sociale și descriu cel mai fidel sănătatea unei societăți, în maniera sistematizată de P. Bourdieu în jurul conceptului de habitus (Bourdieu, 1990). Cercetările evocate au urmărit dinamica mai multor indicatori asociați normelor implicite, pe baza unor scenarii comportamentale care merg dincolo de proiectarea lor imaginară (Sparks, Harris, Raats, 2003). Aceste particularizări ar putea fi foarte expresive în a descrie o specie identitară mutantă, tot mai răspîndită în țesutul social. Aveam în vedere deopotrivă scenariile comportamentale explicite care presupun un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe baza unor scenarii comportamentale care merg dincolo de proiectarea lor imaginară (Sparks, Harris, Raats, 2003). Aceste particularizări ar putea fi foarte expresive în a descrie o specie identitară mutantă, tot mai răspîndită în țesutul social. Aveam în vedere deopotrivă scenariile comportamentale explicite care presupun un răspuns nonambiguu, activat nemijlocit, în urma unei deliberări conștiente a subiectului angrenat, dar și unele scenarii implicite, în care conduita angajată de subiect putea sugera, mijlocită de conduită, opțiunea autentică a subiectului. Din multitudinea de indicatori vom
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cei mai asociali și mai "lipsiți de inimă" cetățeni ai unei mari metropole (Levine, Norenzayan, Philbrick, 2001). Dar oare cum stau lucrurile în Timișoara? Iată un prim scenariu experimental explicit, indus ("trecătorul iute de mînă"), articulat pe baza unor descriptori comportamentali pentru actorii implicați: un bărbat între două vîrste complicele nostru "pierdea" din "greșeală" o bancnotă în timp ce își trecea haina peste umeri. Era vizibil modest îmbrăcat, iar banii "pierduți" păreau a avea o importanță semnificativă pentru cineva care nu se arăta
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ori consecutiv în aceeași "sesiune de lucru". într-un asemenea scenariu, invitația la ajutorare era vădită, explicită. Pentru efectuarea sarcinii, complicele pierdea aleatoriu bancnote diferite (1, 10, 50, 100, 500 de lei). în tabelul 1 se poate urmări tipologia răspunsurilor comportamentale activate de către subiecții naivi. Previzibil, cu cît "bancnota" (o hîrtie fotocopiată atent, ce reproducea originalul) era mai "valoroasă", cu atît numărul celor care vedeau scena și îi înapoiau banii "neatentului" era mai redus. Rata globală de incorectitudine este descurajantă: aproape
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ce va fi mîine" [bărbat, aproximativ 35 de ani]. Temelia absenteismului, dezinteresului și autoritarismului în spațiul public românesc se află (și) în acest fatalism orb al dezangajării și furtișagului. Care e, de fapt, un furt de sine. Un alt scenariu comportamental de data aceasta implicit, "natural" care privește deschiderea prosocială către "celălalt" pe care îl rezumăm pe scurt, studiată în prealabil și la nivel interregional este "scuipatul comunitar" (Gavreliuc, 2008). Punîndu-l în mișcare, am urmărit o dată în plus transferul normelor implicite
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din aceste contexte de interacțiune, se realizau cu ajutorul operatorilor "grupuri expert" ad-hoc, alcătuite din doi-trei trecători, clienți potențiali ai mijloacelor de transport în comun, care după un scurt instructaj realizat de specialiștii psihosociologi și după însușirea tipologiei pe baza descriptorilor comportamentali, își acordau consimțămîntul pentru a intra în "jocul experimental", în care urmau să evalueze spontan conduita "scuipătorilor" ce se iveau în stație. Mai mult, după ce încadrau într-o categorie specifică pe "scuipător", ei erau îndemnați și înregistrați ca atare cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Global vorbind, se observa că timișorenii scuipă în feluri foarte diverse (vezi tabelul 2). Dacă se combină agresivitatea manifestă, explicită (+) vs agresivitatea implicită, ascunsă (-) cu centrarea pe "celălalt" (+) în deschiderea relațională vs centrarea pe sine (-), rezultă, pe baza unor descriptori comportamentali precizați, patru categorii. Prima e cea asumată "firesc" de către subiectul pasiv-agresiv, care <"scuipă mașinal, rutinier, fără să bage de seamă">, fiind și cel mai frecvent (45% dintre cei care scuipă). întîlnit majoritar în toate zonele orașului, acest comportament public ilustrează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
propriei existențe, care pune în mișcare acțiuni repetitive, monomane, întreținînd o calitate precară a relațiilor cu semenii, probînd totodată o incapacitate de a partaja interese comune cu însoțitorii săi în viață (Silverman, 2008; Levy, Mandell, Schultz, 2009). Prin urmare, registrul comportamental e profund deficient, acțiunile publice sînt dezarticulate, în pofida bogăției unei vieți lăuntrice, pe care însă nu o poate împărtăși cu partenerul de rol. Și întocmai cum argumentează studiile clinice care au ca subiecți persoane singulare, determinările autismului sînt precumpănitor genetice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]