5,004 matches
-
conflicte sociale, de curente și de orientări. Convingerea profundă care stă la baza studiilor din acest volum este că situația prezentă la nivel local, național și global este exprimată de textele culturii media, care este ea însăși un teritoriu extrem de contestat, pe care grupuri sociale rivale și-l dispută pentru a-și promova programele și ideologiile, și care reproduce el însuși discursurile politice conflictuale, adesea într-o manieră contradictorie. Nu doar știrile și informațiile, ci chiar și emisiunile de divertisment și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și ce tactici sau strategii pot reuși să promoveze schimbări sociale progresiste. Astfel, teoriile critice sociale sînt unelte ale criticii și instrumente ale practicii, dar și hărți cognitive. Teoria critică subliniază anumite aspecte ale societății și culturii care ar trebui contestate și schimbate, încercînd astfel să formeze și să inspire practica politică. În plus, teoria de orientare practică stabilește anumite țeluri și valori spre care trebuie să se tindă și schițează modalități de transformare a societății, de ameliorare, sporire a fericirii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
văzut că anumite sectoare ale clasei muncitoare erau integrate în sistemul existent și în ideologiile și partidele conservatoare. Încercările lor de a reconstrui marxismul au fost influențate și de conflictele și mișcările politice din anii '60. Orientarea spre feminism, adesea contestată, a fost în mod direct influențată de mișcarea pentru drepturile femeilor, în vreme ce orientarea spre problematica rasială, ca factor semnificativ de studiu, a fost alimentată de lupta antirasială din acea epocă. În cadrul studiilor culturale britanice, orientarea asupra educației și pedagogiei, a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de ipotezele teoriei moderne, astfel apărînd o varietate de teorii postmoderne. Nu se poate vorbi de o singură teorie postmodernă, sau de o singură definiție a postmodernității ca epocă istorică, sau a postmodernismului în arte. Aceste discursuri sînt ele însele contestate, intrînd în conflict cu opiniile unor teoreticieni care încearcă să-și impună propriile definiții ale conceptului. Așadar, discursul postmodernist este un construct cultural și teoretic, nu un obiect sau o stare de fapt. Cu alte cuvinte, nu se poate vorbi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a limita zilele lucrătoare doar la patru zile pe săptămînă. 4 Vezi Kellner și Ryan, 1988 pentru un studiu asupra filmelor hollywoodiene de la mijlocul anilor '60 și cele de la mijlocul anilor '80 și Kellner, 1990a pentru un studiu despre terenul contestat al televiziunii Statelor Unite. Pe tema "drumului corect" în SUA, vezi Ferguson și Rogers, 1986. Despre triumful thatcherismului în Anglia, vezi Hall și Jacques, 1983 și Hall, 1990. 5 Vezi Altermann, 1992 și extrasul din Newsweek din 29 martie 1993, pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
obicei asociate cu modernitatea, mai curînd decît ca un proces în care forțele modernității au vreun efect asupra societăților și culturilor tradiționale, care nu se află în Occident, traducînd un proces de modernizare și de occidentalizare extrem de complex și extrem de contestat. Modernismul este definit ca "un întreg complex de răspunsuri la peisajul istoric modern în continuă schimbare" mai curînd decît ca un răspuns la opera artiștilor avangardiști, ca Baudelaire, și la mișcările artistice care au articulat anumite impulsuri moderne și care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a ridiculiza un comportament excesiv de masculin, iar cele liberale îl foloseau pentru a ataca excesele statului conservator. Termenul a început să capete o nuanță tot mai negativă în discursul politic, demonstrînd cum o figură foarte populară poate fi ea însăși contestată, într-un discurs politic construit pe baze sociale și politice. Rambo se dovedește astfel un construct cultural polisemantic care poate fi folosit de participanții aflați în tabere opuse ale luptei sau disputei politice. Așa se face că Rambo a devenit
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să se considere că publicul își produce propriile semnificații din textele oferite și că acele texte nu au o eficacitate proprie. Așa cum am arătat, cultura media are efecte foarte puternice, deși sensurile ei sînt mediate de public; chiar o figură contestată precum Rambo poate reprezenta un teren de dezbateri în care fiecare grup își poate deduce semnificațiile în moduri specifice. Efectele Slacker și Beavis și Butt-Head, pe care tocmai le-am menționat, cristalizează experiențele și sentimentul de alienare și disperare produs
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
noi, solicitînd un public activ, în acest sens împărtășind cu modernismul trăsături cheie. Voi concluziona deci susținînd că rapul se situează undeva între modern și postmodern folosind atît strategii estetice moderniste cît și postmoderniste. Descrierea acestor categorii estetice este, desigur, contestată, însă aș aminti faptul că rapul nu este o formă majoritar postmodernistă sau, mai curînd, nu este fundamental definit de faptul că unii interpreți îl folosesc în realizarea propriilor strategii estetice postmoderne. Desigur că rapul este o formă hibridă, combinînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
14. Multe asemenea embleme ale culturii media sugerează că identitatea este o chestiune ce ține de opțiunea și acțiunea individuală și că fiecare individ poate produce propria identitate, unică în fiecare caz. Oricum, chestiunea identității este mai presantă și mai contestată decît în orice altă perioadă. Ca reacție la globalizarea culturii, se fac eforturi puternice pentru păstrarea și întărirea identității naționale; ca reacție la identitățile naționale forțate din modernism (adesea produse ale imperialismului), indivizii și grupurile își construiesc identitățile în termenii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
demersului didactic, atât la nivelul obiectivelor și al cunoștințelor abordate, cât și la nivel metodologic. Dominanta acestui palier este definită în literatura de specialitate în termenii metodei active, moderne, descrise frecvent prin opoziție cu metodele tradiționale, asociate modelului curricular anterior, contestat astăzi, și în raport cu care își demonstrează eficiența. Suportul metodologic de realizare a competenței de comunicare, care este rezultatul exercițiului comunicării, impune activității didactice cu caracter repetitiv, de exersare dirijată a limbii. Utilizarea exercițiului contribuie la dezvoltarea limbajului și a operațiilor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
I.L. Caragiale cumințit, decolorat și previzibil. Este diferența dintre restaurantul Capșa și o cantină muncitorească". Just! Ironia soartei e că dramaturgul mînca la Capșa, deși scria pentru cei de la cantină... * Un reportaj tv. își propune (ori are sarcină) să reabiliteze contestata montare a Naționalului bucureștean cu Scrisoarea pierdută; după ce ni se spune să nu cumva să pierdem acest eveniment cultural, sînt intervievați actorii din rolurile principale; Tania Popa, interpreta doamnei Trahanache, mărturisește zîmbind și chiar chicotind (cum îi e felul): Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
literare și agreat de toți scriitorii mai în vîrstă). Am zis "da!", și mi-a părut bine. Fiindcă, la 18 ani, am avut ocazia să cunosc o grămadă de (din) "lume bună", personalități ale literaturii și teatrului, unii adorați, alții contestați. Au trecut 46 de ani de-atunci, dar după-amiaza aceea brăileană îmi șade bine întipărită în memorie, nu știu de ce! Piesa se numea Asta-i ciudat! Și fusese montată, în orașul de pe malul Dunării, de un regizor fără strălucire, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
dreptcredincioase s-au alăturat deja, prin consimțământul lor, acestei încercări de raliere a forțelor Bisericii de Răsărit". 8 Ibidem, p. 213: Necesitatea unei culturi proprii, cu rădăcini adânci și bine înfipte într-un ethos autentic național, nu mai este astăzi contestată; de asemenea, nici faptul că religiozitatea noastră face parte integrantă din acest ethos. Dar în ce constă această religiozitate, noi nu știm... La lămurirea acestor lucruri poate însă colabora, în foarte largă măsură, proiectata revistă; care, în afară de aceasta, ar mai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a găsit Basarabia, regiune cu populație covârșitor majoritară românească, sub stăpânirea nefirească a unui mare stat slav. Identitatea Moldovei rămâne, oricum, pe fundațiile la fel de fluide ca și teritoriul său, din acest motiv este probabil să rămână pentru un viitor incert contestată ca spațiu cum a fost întotdeauna. Însă, întrucât obiectul studiului de față a fost unul preponderent istoriografic, se cuvin câteva aprecieri făcute și la adresa ideologilor curentului moldovenist. Din acest punct de vedere, în ultimele rânduri trebuie să îmi exprim dezamăgirea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
părțile și păstrarea civilizației latine și creștine. Pentru a-și împlini cât mai eficient această misiune, Biserica avea trebuință de forțe militare, neputând opri înaintarea vandalilor, goților și sarazinilor doar cu mitra și pastorala papilor. Serviciul militar și războiul drept contestate cândva, în fața necesității de conservare umană au devenit, după moartea lui Dioclețian (311), instrumentul dreptății divine și binele suprem pentru apărarea creștinătății, căpătând, în învățăturile lui Ambroziu, Augustin, Maxim din Torino, Leon I etc. o subordonare evenimențială. 3.2.1
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
have asserted their right to be identified as the authors of this Work Cuprins Prefață la ediția a treia / 9 Notă introductivă / 11 Capitolul 1: Introducere (Scott Burchill și Andrew Linklater) / 15 Cadre de analiză / 15 Diversitatea teoriei / 16 Natura contestată / 19 Fundamentele disciplinei Relațiilor Internaționale / 20 Teorii și discipline / 23 Teorie explicativă și teorie constitutivă / 29 Prin ce se deosebesc între ele teoriile relațiilor internaționale? / 32 Evaluarea teoriilor / 38 Capitolul 2: Realismul (Jack Donnelly) / 43 Definirea realismului / 44 Hobbes și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că cercetătorii nu sunt de acord în ceea ce privește natura și scopurile teoriei sau locul ei într-un domeniu mai larg al științelor sociale. Relațiile Internaționale sunt o disciplină a dezacordurilor teoretice o disciplină divizată, așa cum a numit-o Holsti (1985). Natura contestată Într-adevăr, așa a fost încă de când cei care au dezvoltat acest subiect, relativ nou în mediul academic occidental imediat după Primul Război Mondial, au dezbătut pentru prima dată trăsăturile fundamentale ale politicii internaționale. Începând de atunci, în unele perioade
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
displac etichetele, În ciuda declarațiilor scriitoarelor franceze care au vizitat Bucureștiul În acest sezon - Claire Légendre și Camille Laurens - este limpede că prima jumătate a schiței tipologice enunțate este apanaj masculin, În timp ce a doua, constituie un domeniu de elecție al mult contestatei literaturi feminine. Există, desigur, modalități de expunere preferate, există teme predilecte, scriituri diferite, În cele două cazuri, atîtea și atîtea detalii și excepții care infirmă adesea discriminarea atît de incorectă politic feminin - masculin. Aici voi spune că romanul personal este
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în absența lui universul operei se dezintegrează. Supravegherea de parcurs se convertește în supraveghere de funcționare, nedisociată de opera scenică. Cu toată diferența de substanță dintre actori și supraveghetori, ei formează împreună un ansamblu omogen, bazat pe o coexistență niciodată contestată și permanent relansată de Kantor însuși - care când dictează, când se retrage. Funcțiile lui sunt multiple, motivele prezenței sale numeroase. El nu încetează să se prezinte în postură de creator, să-și asume această lume pe care a plămădit-o
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
dispune, între altele, de aura științei (cognitive, sau oricare alta). Și, de altfel, comunicarea este științifică, așa cum știința este comunicativă. Ea dispune încă de susținerea instituțiilor publice cu morbul puterii, într-o societate unde vechea reprezentare politică devine fragilă și contestată, și de sprijinul mediilor de afaceri cu morbul pieței. Ea dispune, în sfîrșit, de instrumentul de tratare a societății, numit psihoterapie și relații umane. Dar trebuie să legăm toate elementele între ele și, în acest scop, să angajăm o cercetare
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
a îndreptat parțial spre punctul inițial de interes al instituțiilor politice și al statului, însă într-o manieră mai sofisticată și mai realistă. Perioada turbulentă în care constituționalismul, analiza sistemelor și marile teorii developmentaliste au fost pe rând adoptate și contestate, a ajutat la adâncirea analizei; între timp a apărut o recunoaștere mai senină și mai matură a faptului că studiile trebuie să privească în continuare structurile guvernamentale. Această nouă maturitate este și rezultatul acumulării de date asupra tuturor țărilor, ce
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
continuare influența. O astfel de politică este în mod clar generatoare de conflict. Grupurile și cererile societale Putem evalua acum măsura în care grupurile articulează cereri într-o societate. Acesta a fost considerat rolul lor principal, dar perspectiva este adesea contestată ca fiind unilaterală, de inspirație occidentală și bazată pe o viziune mai curând idealizată a societății vestice (Almond și Coleman, 1960; Easton, 1965). Distincția dintre grupurile comunitare și cele asociative, și, în cadrul celei de-a doua categorii, distincția dintre asociațiile
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
studiile cele mai temeinice ale lui Erik Erikson asupra modalităților de inserție a adolescentului în normele de organizare socială 36. Repudiind autoritatea paternă existentă, explică Erikson, i se pare foarte greu sâ-și asume răspunderea autonomiei personale. Imaginile prenatale, recuzate sau contestate, sînt astfel, în mod firesc, "înlocuite de ierarhia imaginilor conducătorului, imagini care populează ierarhia imaginilor disponibile". Refuzul disciplinei tradiționale conduce la căutarea febrilă a unei noi forme tic adeziune. În condițiile unei vacuități afective și morale care, de fapt, însoțește
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
contribuie în cele din urmă la menținerea ordinii existente. Același lucru trebuie să-1 spunem și despre mecanismele instituționale care, în spațiul societăților moderne, avînd în vedere puseurile iraționalului mitic, au o aceeași funcție de reglare și de compensare. Multe ceremonii azi contestate sau condamnate la uitare, multe ritualuri ale vieții colective sau forme de instruire socială, moștenite din vechime sau elaborate în ultimul secol își recapătă adevărata lor semnificație. Astfel, din nou, se adună și se amestecă factori de interpretare sociologici și
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]