4,927 matches
-
erau foarte scăzute de până la 3040 mm Hg.(SEICIU FL. și col.1989), (fig. 4). deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a fătului. Compresiunea exercitată asupra uterului prin intermediul viscerelor atinge valori de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a fătului. Compresiunea exercitată asupra uterului prin intermediul viscerelor atinge valori de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU FL., și col. 1989, RUNCEANU L. 1995). Contracțiile uterine, care determină distensia și dilatația cervixului, cât și contracțiile abdominale declanșează durerile parturiției, denumite și " durerile facerii ". 1.4. Mecanismul parturiției Diverse studii de specialitate (BOGDAN AL. și col. 1981, 1984, BOITOR I., 1985,KING G.J. 1993, RUNCEANU L.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Compresiunea exercitată asupra uterului prin intermediul viscerelor atinge valori de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU FL., și col. 1989, RUNCEANU L. 1995). Contracțiile uterine, care determină distensia și dilatația cervixului, cât și contracțiile abdominale declanșează durerile parturiției, denumite și " durerile facerii ". 1.4. Mecanismul parturiției Diverse studii de specialitate (BOGDAN AL. și col. 1981, 1984, BOITOR I., 1985,KING G.J. 1993, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu 1-2 zile antepartum, fiind bruscă în momentul parturiției, favorizată de acțiunea sinergică a estrogenilor, ocitocinei și a altor hormoni. Acțiunea progesteronului asupra ocitocinei are loc prin schimbarea echilibului Ca++ / Mg ++ . S-a constatat că o scădere a Mg ++ în timpul contracțiilor uterine și o creștere a legăturii Ca ++ de proteinele celulare măresc acțiunea ocitocinei, ( BOITOR I.,1979, RUCKEBUSH, DUNLAP, PANEUF, 1991). Estrogenii (estrona și sulfat estrona), secretați de placenta maternă, înregistrează creșteri ale valorilor cu 4 -2 zile antepartum și o
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
favorizând apariția edemelor la nivelul mamelei și a organelor genitale externe, crearea unui metabolism de tip anabolic (creșterea proteinelor contractile în celula musculară și a combinațiilor fosfo energetice), care determină trecerea celulei musculare de la faza de repaus la cea de contracție. Astfel, musculatura uterină va fi pregătită pentru activitatea contractilă din timpul parturiției (va deveni sensibilă la acțiunea ocitocinei). Prostaglandina F2α (PGF2α) este secretată de placenta maternă, ca hormon important implicat în mecanismul declanșator al parturiției la vacă. Formarea prostaglandinelor PGF2α
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vegetativ tonic, bine echilibrat, animalele calme având parturiții mai rapide și mai ușoare decât cele nervoase, care sunt predispuse la distocii (ZEROBIN K. și col., 1984). Mecanismele metabolice implicate în declanșarea parturiției se bazează pe acțiunea acetilcolinei, care poate declanșa contracția miometrului și unele modificări ale ionogramei și enzimelor serice ( RUNCEANU L. 1994, 1995). Mecanismele mecanice implicate în procesul parturiției la vacă au la bază legi ale fizicii, dintre care cea mai importantă este legea rezistenței celei mai mici enunțată de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
nedeschiderea colului uterin și reținerea unor părți din corpul fetusului (membre, cap). 2.1.3.Clasificarea distociilor În funcție de originea lor distociile pot fi de origine maternală, fetală sau mixtă. Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor de contracție, angustia pelvină,dobândită sau congenitală, anomalii topografice ale tractusului genital: -ventroversiunea uterină, retroversiunea uterină, lateroversiunea uterină, -anomalii ale cervixului: cervix dublu, brida cervicală, spasmul cervical, indurația cervixului anomalii vulvo-vaginale: strictura vulvei sau a vaginului, atrofia vulvo-vaginală
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
reținerea unor părți din corpul fetusului (membre, cap). 2.1.3.Clasificarea distociilor În funcție de originea lor distociile pot fi de origine maternală, fetală sau mixtă. Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor de contracție, angustia pelvină,dobândită sau congenitală, anomalii topografice ale tractusului genital: -ventroversiunea uterină, retroversiunea uterină, lateroversiunea uterină, -anomalii ale cervixului: cervix dublu, brida cervicală, spasmul cervical, indurația cervixului anomalii vulvo-vaginale: strictura vulvei sau a vaginului, atrofia vulvo-vaginală, tumori vaginale, chiștii glandelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
distociei sunt: tracțiunea, respingerea, rotația, versiunea. Tracțiunea este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru extragerea fătului din conductul pelvin spre exterior atunci când acesta are o poziție normală în conductul pelvin dar nu poate fi expulzat din cauza insuficienței forțelor de contracție. Tracțiunea se exercită asupra întregului corp fetal sau numai asupra unor regiuni, simultan cu presa abdominală și cu o forță moderată (maxim 2-3 oameni) pentru a nu produce rupturi sau deșirări ale țesuturilor conductului pelvin sau traumatizarea fetusului. Manoperele de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
separarea fiziologică a membranelor fetale de cele materne ( GRUNERT E., 1978). B. În timpul parturiției În timpul parturiției are loc detașarea mecanică a anexelor fetale, ca un rezultat al presiunii uterine. În timpul stadiului de dilatare a cervixului și în mod particular, în timpul contracțiilor uterului există o presiune uterină constant modificată ce conduce la succesiunea condițiilor de anemie și hiperemie cu modificări temporare în arealul de suprafață a vililor corionici fetali. Rezultatul acestui proces este afectarea atașării epiteliului corionic în criptele materne (GRUNERT E.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
corionic în criptele materne (GRUNERT E., 1978, BOITOR I., 1984). În timpul perioadei de expulzie, primele semne ale procesului mecanic de detașare devin evidente în vecinătatea tulpinei carunculare. Aceste procese sunt înlesnite de faptul că, carunculii sunt presați contra fetusului în timpul contracțiilor uterine. C. Imediat după expulzia fetală și ruperea cordonului ombilical Ruperea cordonului ombilical, imediat după expulzia fetusului are ca rezultat anemia vililor fetali, rezultată din lipsa circulației sângelui. Prin strâmtarea vaselor de sânge suprafața epiteliului corionic devine mult redusă. D.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și constitue, alături de modificarea aspectului lor, unul dintre simptomele principale pe baza cărora se pune diagnosticul în endometritele puerperale (SEICIU, FL., și col. 1989, RUNCEANU, L. 1994, 1995 ). 3.3. Dinamica uterină postpartum În timpul gestației mobilitatea uterină este redusă, amplitudinile contracțiilor fiind mici și la intervale foarte mari. Diverse studii au demonstrat că, această hipomobilitate se menține până la 2-4 zile antepartum și chiar cu 24 ore înainte de fătare (ZEROBIN K. și col.1984). Contracțiile uterine se intensifică treptat, înregistrându-se totodată
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
În timpul gestației mobilitatea uterină este redusă, amplitudinile contracțiilor fiind mici și la intervale foarte mari. Diverse studii au demonstrat că, această hipomobilitate se menține până la 2-4 zile antepartum și chiar cu 24 ore înainte de fătare (ZEROBIN K. și col.1984). Contracțiile uterine se intensifică treptat, înregistrându-se totodată creșteri ale amplitudinii și frecvenței acestora. Presiunea intrauterină ajunge la 125-300 mm Hg (ZEROBIN K. și col. 1984). Prin studii de chimiografie s a stabilit că, mobilitatea uterină nu este restrânsă la perioada
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
K. și col. 1984). Prin studii de chimiografie s a stabilit că, mobilitatea uterină nu este restrânsă la perioada de expulzie fetală (TAVERNE, M.A., 1984, ZEROBIN K. și col. 1984). Astfel, s-a constatat că, în prima zi postpartum contracțiile uterine se succed la 45 minute, la o durată cuprinsă între 80 100 secunde. După 48 ore ritmul contracțiilor scade, iar la 72 ore postpartum acestea sunt slabe și aritmice. În zilele 48 postpartum contracțiile uterine prezintă ondulații neregulate, iar
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de expulzie fetală (TAVERNE, M.A., 1984, ZEROBIN K. și col. 1984). Astfel, s-a constatat că, în prima zi postpartum contracțiile uterine se succed la 45 minute, la o durată cuprinsă între 80 100 secunde. După 48 ore ritmul contracțiilor scade, iar la 72 ore postpartum acestea sunt slabe și aritmice. În zilele 48 postpartum contracțiile uterine prezintă ondulații neregulate, iar la 20 zile postpartum au o regularizare mai evidentă, cu aspect asemănător fazelor ciclului estral. In timpul expulziei placentei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
că, în prima zi postpartum contracțiile uterine se succed la 45 minute, la o durată cuprinsă între 80 100 secunde. După 48 ore ritmul contracțiilor scade, iar la 72 ore postpartum acestea sunt slabe și aritmice. În zilele 48 postpartum contracțiile uterine prezintă ondulații neregulate, iar la 20 zile postpartum au o regularizare mai evidentă, cu aspect asemănător fazelor ciclului estral. In timpul expulziei placentei se constată contracții abdominale crescute, care scad după eliminarea anexelor fetale, corelate cu valori ale concentrației
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la 72 ore postpartum acestea sunt slabe și aritmice. În zilele 48 postpartum contracțiile uterine prezintă ondulații neregulate, iar la 20 zile postpartum au o regularizare mai evidentă, cu aspect asemănător fazelor ciclului estral. In timpul expulziei placentei se constată contracții abdominale crescute, care scad după eliminarea anexelor fetale, corelate cu valori ale concentrației periferice plasmatice ale ocitocinei mai mici (SCHAMS D. 1979, TAVERNE, M.A., 1984). La vacile supuse operației de cezariană are loc o perturbare a cineticii uterine în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
uterine în faza a două (4 9 zile) în sensul unei hipochinezii marcante(SEICIU FL. și col. 1989). Motilitatea uterină la aceste vaci apare în mod treptat, normalizându-se abia la 10 14 zile postpartum. În ceea ce privește direcția de propagare a contracțiilor uterine se indică faptul că, aproape în exclusivitate contracțiile încep de la capătul ovarian al cornului, iar unele nu ating părțile caudale ale cornului (GILLET D. și ZEROBIN K., citați de TAVERNE, M.A., 1984). O creștere temporară a activității miometriale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sensul unei hipochinezii marcante(SEICIU FL. și col. 1989). Motilitatea uterină la aceste vaci apare în mod treptat, normalizându-se abia la 10 14 zile postpartum. În ceea ce privește direcția de propagare a contracțiilor uterine se indică faptul că, aproape în exclusivitate contracțiile încep de la capătul ovarian al cornului, iar unele nu ating părțile caudale ale cornului (GILLET D. și ZEROBIN K., citați de TAVERNE, M.A., 1984). O creștere temporară a activității miometriale a fost înregistrată în timpul mulsului sau a suptului (BOITOR
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
M.A., 1984). O creștere temporară a activității miometriale a fost înregistrată în timpul mulsului sau a suptului (BOITOR, I. 1984, ZEROBIN, K., 1984), situație care nu a fost confirmată și de alte studii (TAVERNE, M.A., 1984). Mecanismul biochimic al contracției uterine are la bază interacțiunea dintre actinomiozină, acidul adenozintrifosforic și diferiți ioni de Ca++, Na+, Mg++ (SEICIU, FL. și col. 1989, ZEROBIN, K., 1984). S-a constatat că, hormonii estrogeni intervin în motilitatea uterină prin acțiunea lor biochimică complexă de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ocitocinei are loc cu preponderență la nivelul ficatului și în mai mică măsură participă rinichiul și glanda mamară. În cazul unor nivele plasmatice ridicate, o parte din ocitocină se elimină nedescompusă. Ocitocina are o acțiune specifică asupra musculaturii uterine, producând contracția celulelor musculare netede. La parturiție, ocitocina contribuie în mod efectiv atât la eliminarea fătului, cât și a învelitorilor fetale. Reacția de răspuns a musculaturii uterine la acțiunea ocitocinei este legată de nivelul estrogenilor și progesteronului din perioada respectivă. Astfel, în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
pe cale reflexă. Excitațiile de la nivelul mamelei în timpul suptului sau mulsului, excitațiile cervico-uterine din timpul parturiției, precum și excitațiile mecanice ale uterului, cervixului și clitorisului (masajul) constituie factorii cei mai importanți care induc eliberarea ocitocinei. Dilatarea căilor genitale (vagin și cervix) produce contracții uterine puternice, fiind o altă cale importantă pentru eliberarea ocitocinei. Calea aferentă reflexului este nervul pelvin. În timpul dilatării căilor genitale sau prin acțiuni mecanice apar și contracții uterine și lactoree. Hipofiza este organul neuroglandular situat la fața ventrală a creierului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mai importanți care induc eliberarea ocitocinei. Dilatarea căilor genitale (vagin și cervix) produce contracții uterine puternice, fiind o altă cale importantă pentru eliberarea ocitocinei. Calea aferentă reflexului este nervul pelvin. În timpul dilatării căilor genitale sau prin acțiuni mecanice apar și contracții uterine și lactoree. Hipofiza este organul neuroglandular situat la fața ventrală a creierului intermediar (diencefalului), rezultat din unirea anatomică a celor două părți: hipofiza anterioară (adenohipofiza) hipofiza posterioară (neurohipofiza) Dintre hormoni hipofizei, cu importanță majoră pentru activitatea de reproducție a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
scade brusc și începe sinteza progesteronică de către corpul luteal care se formează pe ovar după ovulație. Corpul luteal secretă progesteronă, care atenuează modificările realizate de estrogeni în stadiul de excitație al ciclului sexual și pregătește endometrul pentru nidație, impiedicând totodată contracțiile uterine. De asemenea inhibă secreția de FSH, fapt ce previne maturarea unor noi foliculi ovarieni, precum și manifestarea căldurilor. După faza de organizare corpul luteal intră într-o fază de eflorescență corespunzătoare secreției maxime de progesteronă, al cărui nivel ridicat se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
perioada ante și postpartum Calciul și fosforul sunt elemente minerale indispensabile organismului animal, datorită implicării lor în procese metabolice vitale, cum sunt: osmoreglarea, coagularea sângelui, activarea ATP-azei, permiabilitatea celulară, excitabilitatea nervoasă, lactogeneză, osteogeneză, (DUMITRU, M., 1996). Prin implicarea lor în contracția musculară calciul și fosforul au un rol important în procesul parturiției și în involuția uterină postpartum. Investigațiile privind dinamica calcemiei la vaci ante și postpartum au indicat unele variații în funcție de felul parturiției, evoluția puerperiumului și intervalul postpartum (RUGINOSU ELENA 1999
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]