10,969 matches
-
în revistă câteva dintre aceste modalități și condiții de învățare creativă în opinia cercetătorilor români, fără a omite, însă, menționarea și a unor contribuții majore străine din literatura de specialitate a domeniului, literatură bogată tocmai datorită înțelegerii importanței deosebite a cultivării în școală a creativității. Ioan Nicola (12, p. 187) insistă chiar asupra acestui aspect, considerându-l un deziderat pentru orice societate modernă:. După același autor, esența strategiei educaționale constă în centrarea ei pe dezvoltarea personalității creatoare a elevilor, presupunând două
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
a stilului de muncă al fiecărui profesor rămâne o caracteristică majoră a învățământului, demonstrată convingător și de eșecul încercărilor de a înlocui persoana sa prin aparaturi electronice foarte sofisticate. De aceea, la profesor trebuie să apelăm în primul rând pentru cultivarea creativității în școală, realizând acest lucru în două orizonturi de activitate: în contextul disciplinelor de învățământ (contribuind, însă, personal la adaptarea unor cerințe ale programei la specificul creativ al elevilor) și, mai ales, în orizontul desfășurării manifestărilor artistice și culturale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
combinatorie și de a sesiza cu ușurință relațiile esențiale, spiritul critic, inițiativă, intuiție și deschidere spre experiență, atitudine interogativă, perseverență, încredere în sine, nivel de aspirație ridicat, dorință de prestigiu, tendința de dominare, idei întreprinzătoare, neașteptate, ieșite din comun. Instituirea cultivării și stimulării creativității ca o cerință majoră a școlii implică, pe lângă cunoașterea trăsăturilor acesteia, și aplicarea diferențiată, pe grupuri de elevi, precum și pe individ, a tehnicilor și metodelor de dezvoltare a creativității (acolo unde aceasta se demonstrează), dar și de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la rândul lor, scriitori de valoare. Este cazul lui Ion Creangă, după întâlnirea cu Eminescu, și al lui Panait Istrati, după întâlnirea cu Romain Roland. Aptitudinile înăscute pentru literatură, trecând peste excepții de genul celor de mai sus, presupun, desigur, cultivarea lor atentă. După cum am mai subliniat și în alte părți ale lucrării de față, școala a avut, în general, eșecuri în această privință. Cel mai important lucru în formarea viitorului scriitor l-a constituit bagajul său de lecturi, mai ales
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de culoare negru. în aceste împrejurări, centrul Brădești se apropia de desființare, mai ales după ce a dispărut și clasa Școlii Populare de Arte, înființată în 1985. Satul Pogonești, din comuna cu același nume, prezintă o serie de particularități benefice pentru cultivarea artei populare. Aici este unul dintre foarte puținele locuri din județul Vaslui în care s-a conservat costumul popular autentic. El se remarcă prin bogăția ornamentelor de pe ii și încărcătura de elemente geometrice de pe fote, prin frumusețea sobră a costumului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
autentic. El se remarcă prin bogăția ornamentelor de pe ii și încărcătura de elemente geometrice de pe fote, prin frumusețea sobră a costumului bărbătesc confecționat din suman. Pogoneștii sunt, în general, o zonă care cunoaște o spectaculoasă vitalitate, în sensul conservării și cultivării țesăturilor de interior. într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de artă a lemnului, prezentând toate aspectele artistice care ilustrează o anume stare de spirit în care predomină religiozitatea. Deși simbolurile creștine sunt evident puse în prim plan, frumusețea, în ansamblu, se datorează respectării celor mai vechi tradiții, de aici cultivarea simbolurilor și motivelor de ordin solar în fiecare dintre creațiile sale. Ticu Ungureanu a reușit să transmită preocupările sale unui număr deja important de foarte tineri începători, ceea ce garantează conservarea artei lemnului la Epureni. ELEMENTE DE INDUSTRIE CASNICĂ Satul românesc
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
specialist harnic și foarte bun la suflet, era un bulgar care venea primăvara, iar toamna pleca la familia lui în Bulgaria. I se zicea „Neculai Bulgaru”, vorbea bine românește și se purta frumos cu toți oamenii. Pentru muncile necesare la cultivarea legumelor folosea tineret din sat. Neculai Bulgaru, era de aceiași vârstă cu tata și bun prieten și adesea stăteau de taină amândoi ore întregi în duminici și sărbători. La intrarea în grădina de zarzavaturi era o casă mare, acoperită cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
asigura echilibrul dintre cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile, Strategia UE statuează următoarele principii directoare [Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030, www.gov.ro]: promovarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului; solidaritatea în interiorul generațiilor și între generații; cultivarea unei societăți deschise și democratice; informarea și implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional; implicarea mediului de afaceri și a partenerilor sociali; coerența politicilor și calitatea guvernării la nivel local, regional, național și global; integrarea politicilor economice, sociale și de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cea a disparităților între mediu, social și economic în vederea unei dezvoltări susținute. Creșterea rolului economic - reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor și social al centrelor urbane municipale, inclusiv a celor de transport; prin adoptarea unei - dezvoltarea mediului de afaceri prin cultivarea spiritului abordări policentrice în antreprenorial, îmbunătățirea infrastructurii pentru afaceri și vederea unei dezvoltări încurajarea activităților economice care asigură folosirea optimă echilibrate a regiunilor. a resurselor umane și materiale existente pe plan local; - modernizarea infrastructurii sociale prin reabilitarea fizică și termică
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
dar chiar pentru un scriitor ca Jokay, au tipărit, acesta fiind încă în viață, opera lui completă într-o ediție națională. Așișderea și polonezii pentru Sienckiewicz. Nu mă gândesc la o societate ca cea dantescă, shelley-ană, browning-iană ori stendhal-iană, pentru cultivarea, comemorarea și împrăștierea operei eminesciene, ci la măcar un fel de „Prieteni ai ediției-monument” care să strângă fonduri și să facă propaganda trebuitoare. O asemenea carte sărbătorească ar sluji neamului nostru înmiit mai mult decât o marmură sau un bronz
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai mare este tendința sa spre extincție prin refuzul de a da naștere la copii. Rezultă că în cazul lui Chatterton geniul său intelectual de rang înalt a fost un factor care a favorizat suicidul, pentru că o consecință inevitabilă a "cultivării este aceea că îi face pe oameni să fie nemulțumiți de sărăcie și privațiuni". (Mathews 1891: 481). În fine, Kaplan (1989: 9-11, 235) rezumă simptomatologia în cazul Chatterton, conchizînd că printre factorii care au favorizat falsul, dar și suicidul, se
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și mai frecvente greșeli din mass-media audiovizuală; (c) a propus o bază credibilă pentru corectarea, într-un punct sau altul, a principalelor instrumente normative; (d) a observat "pe viu" eficiența unei operații de monitorizare, atât sub aspect aplicativ (în direcția cultivării limbii actuale), cât și sub aspect descriptiv (în direcția surprinderii zonelor celor mai instabile din structura actuală a limbii). ● De ordin metodologic. Cercetarea a permis elaborarea unei strategii metodologice adecvate studiului dinamicii limbii pentru perioade scurte de timp și a
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
acumulate (descoperirile realizate în diferite domenii), evoluția nivelului tehnologic, evoluția cantitativă și calitativă a nivelului de produse realizate și evoluția principalelor structuri sociale. Toți acești factori s-au condiționat și s-au stimulat reciproc. De pildă, acumulările de cunoștințe privind cultivarea cerealelor au condus la realizarea de unelte tot mai eficiente pentru plantat, pentru secerat, pentru treierat, pentru măcinat, pentru depozitat, pentru copt sau fiert. Realizarea de unelte tot mai eficiente a impus creșterea nivelului tehnologic (unelte din fier în locul celor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
crescute intră în obligația și răspunderea școlilor superioare formatoare, deci a Universităților. Calitatea procesului educațional, puterea lui de a produce viitori inventatori sau creatori, este principalul factor care prefigurează poziția de mâine a unei națiuni în lume. Din aceste considerente, cultivarea creativității individuale și de grup în sistemul de învățământ superior, este de maximă importanță. În toate rolurile profesionale în care vor funcționa viitorii specialiști, procesul educațional care-i formează trebuie să aibă în vedere dezvoltarea capacităților creative, pentru a răspunde
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
I. U. Grozescu traduce, după Frédéric Tracy, Elemente de ideologie. Instrucția fiind privită ca posibilă „înălțare a gradului de responsabilitate”, se analizează activitatea școlilor normale pentru institutori, apar considerații despre învățământul clasic, sunt examinate opiniile lui J.-J. Rousseau despre cultivarea simțurilor, este susținut umanismul (Petru Gârboviceanu, Humanismul și realismul). Dacă în partea științifică revista aduce o abordare din perspectivă clasică a ideilor timpului, partea literară oscilează, în poezie, între poemul eroic, prin Ioan S. Nenițescu și George Murnu, care debutează
ŢARA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290072_a_291401]
-
Mediu, aureolându-și iubita cu atributele domnițelor din cronici și fiind, în acest sens, un precursor al orientării din deceniile următoare. Cu traducerile din Volney el a contribuit nu numai la cunoașterea unui autor, ci și la consolidarea preromantismului la noi. Cultivarea poeziei ruinelor în lirica românească e îndatorată, între altele, și traducerii sale, care a circulat în numeroase copii. Tot lui i-au fost atribuite, în mod eronat, alte scrieri: Cuvânt a unui țăran cătră boieri și Dialog între doi austrieci
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
încadrate de critică postmodernismului, autorul a fost văzut ca un poet al „crizei de ideal”, reflectând zbuciumul stării de tranziție, ori ca un poet al aspirației și al tăgadei, în descendența lui Tudor Arghezi (cu care se înrudește și prin cultivarea unui anumit tip de limbaj). Odată abandonate idealizarea vieții și transfigurarea prozaismului realității în sensul aspirațiilor romantice, în pagină sunt aduse abisul sufletesc, descurajarea în fața lipsei de țel spiritual, golirea de sensuri înalte a dragostei, creației, chiar a existenței. Versurile
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
certe afinități cu estetica modernă a lui E. A. Poe, în urma unui minuțios studiu comparat stabilind câteva similitudini aproape surprinzătoare: ideea incompatibilității structurale dintre artă și știință, izvorul poeziei - filosofia germană, preocuparea pentru sugestivitatea liricii, concizie și pentru compunerea ei mentală, cultivarea efectelor și disprețul față de inspirație. Într-o Schiță pentru o istorie a criticii românești, pornind de la Maiorescu, îl amintește pe Gherea, care a instituit la noi critica de analiză și al cărui determinism a fost continuat de N. Iorga și
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
lumii preconizate de canonul oficial. În aceeași direcție ar merge și preferința pentru proza scurtă în detrimentul romanului. În poezie, dincolo de sentimentul apartenenței de grup, diferențele specifice copleșesc genul proxim, care se reduce la conștiința acută a succesoratului cultural - de unde și cultivarea parodică a livrescului - sau la prezența emfatică în prim-planul textului a unei instanțe personalizate. În fine, critica promoției - crede Ț. - reușește o sinteză între profesionistul excelând tehnic, informat la zi, și scriitorul de talent. Cartea acestui autor „afabil și
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
Adept întârziat al Școlii Ardelene, avea o concepție puristă despre originea românilor. Semnând Un bănățean sau Tu-Velia, publică în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și „Gazeta Transilvaniei” articole pe teme de morală, propuneri în materie de ortografie ori privind cultivarea limbii naționale (pe care o vedea unitară prin înlăturarea slavonismelor, prin latinizare și alfabet latin), precum și câteva încercări, stângace (unele par chiar prelucrări din H. Zschokke), de poezie filosofică și patriotică, alături de traduceri din Schiller. După exemplul lui George Barițiu
TINCU-VELIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
aflat în plină evoluție, Ț. s-a arătat mai puțin atras decât colegii lui de generație de scenariile conspiraționiste, catastrofice ori apocaliptice, de tablourile carnavalești irigate de recursul la fabulos, la burlesc și grotesc. Nu a fost atras nici de cultivarea „exotismului social”, de sondarea mediilor marginale ori interlope, de erotismul necenzurat etc. De asemenea, formulele neoexpresioniste, neonaturaliste, minimalismul decepționist, „deprimismul” și „mizerabilismul” nu se regăsesc în literatura lui. Ț. e un scriitor care se particularizează prin disimilare. El își asumă
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
puterea unei anume legi». Noi socotim că ar fi foarte de folos pentru sătenii noștri români să aibe sub ochii lor exemplul salutar ce le-ar da câteva colonii germane precum sunt în Basarabia. Asemenea colonii laborioase [și iscusite în cultivarea pământului] și în căutarea vitelor, dacă ar fi așezate pe unele din moșiile sterpe ale Statului, ar produce un mare bine la noi. Iar cât pentru pericolul de a se înmulți prea tare la noi asemenea colonii cu populațiuni de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pentru îndreptarea situației financiare deficitare a țării guvernul conservator a propus, printre altele, reînființarea monopolului tutunului (desființat în 1867), hotărâre aprobată de Cameră la 7/19 decembrie 1871 și de către Senat la 27 ianuarie/8 februarie 1872; potrivit noii reglementări cultivarea tutunului nu se putea face decât pentru Regia statului, guvernul fiind autorizat să dea în întreprindere privată acest monopol, pe termen limitat, La licitație au participat 23 societăți, dar în cele din urmă n-au rămas în luptă decât două
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stînjenei, un strat îngust de regina nopții, trei-patru crini, un rond micuț de sîngele cavalerului... Prin căsătoria cu feciorul dascălului, mătușa s-a situat mai aproape de intelectualii satului decît de țărani, însușindu-și cîteva din preferințele lor. Într-un fel, cultivarea florilor constituia un semn de diferențiere socială. Cu pămînt puțin, săracii nu puneau în el flori, ci porumb, cartofi, fasole. În plus, și temperamentul liniștit al mătușii (opus celui veșnic agitat al mamei) s-a potrivit cu dragostea pentru flori. O
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]