5,033 matches
-
grad mai înalt în armată, potolind în acest fel și mânia împăratului. Nu vedeți că și alți camarazi de-ai voștri au procedat la fel? Dar ei le-au răspuns: „Chiar și din acest motiv, va trebui să ne arătăm curajoși, tocmai pentru a ne oferi ca victime, pentru păcatele celor care au renunțat la credință. Dumnezeul nostru este milostiv și poate să ierte păcatele întregii lumi, acceptând ispășirea chiar și a unui singur sacrificiu“. Și asemenea celor trei tineri din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de partea celor viteji și Îndrăzneți”. Faptele de viață arată, Într-adevăr, că trebuie să forțezi destinul, adică diferite situații și Împrejurări ale vieții, dacă vrei să-ți sporești șansele de reușită: cu cât Încercările sunt mai numeroase sau mai curajoase, cu atât probabilitatea ca norocul să apară este mai mare. Psihologii spun, În acest sens, că o condiție a reușitei actului de creație este disponibilitatea cercetătorului de a avansa ipoteze sau decizii cât mai Îndrăznețe, chiar revoluționare.) „Adevăratul curaj constă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
un scut, atât de propriile tentații, cât și de eventualele răutăți venite din jurul său.) „Vegheați asupra voastră, Învinuiți-vă singuri, judecați-vă apoi, cereți iertare câteodată și, dacă este nevoie, dați-vă și câte o pedeapsă.” (Seneca) La nevoie, devii curajos. (Un alt proverb ne oferă o explicație plastică: „Omul e leu În propria lui cauză”. De asemenea, factorul afectiv poate fi hotărâtor: „La disperare, și lașul prinde curaj”.) Barcagiul bun se cunoaște În timp de furtună. (Adevăratele calități sufletești se
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a descoperi o valoare pentru care poți să renunți la tot ceea ce viața Îți oferă; prin sacrificiu vrei să salvezi ceva ce nu poate exista decât cu compensația neexistenței.” (E. Cioran) șoarecele se arată voinic În gaura lui. (Lașul este curajos numai când Își știe spatele asigurat.) „Uităm ușor de greșelile noastre când nu sunt cunoscute decât de noi.” (La Rochefoucauld) În fiecare inimă doarme un leu. (Fiecare are mândria/demnitatea sa, care se cere a fi respectată.) „Doamne! Mă văd
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
La omul sărac nici boii nu trag. (De omul copleșit de necazuri și lipsuri și norocul fuge.) „Dar chiar și un mare necaz Își are farmecele lui În clipele de mare strâmtoare: căci această Împotrivire a sorții călește o minte curajoasă și o face să-și adune toate forțele, care se iroseau În zadar.” (Vauvenargues) La ce folosește că vaca dă mult lapte, dacă răstoarnă siștarul? (Unii au talentul de a-și folosi aptitudinile nu În bine, ci În rău, de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-l propunem la un moment dat. Μ Există un curaj orb, care ține de o anumită exaltare sau tărie a speciei; dar există și un curaj calculat, mult superior primului, care implică prudență și chiar Înțelepciune. Μ Cel cu adevărat curajos nu are nevoie de intimidări prealabile făcute adversarului, pentru a-l Învinge. Μ Respectul pe care cei doi și-l acordă În confruntare provine, În primul rând, din prețuirea reciprocă a curajului de care fiecare a dat dovadă atunci când a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
spunem un lucru care, prin sinceritatea lui, ar putea răni prea mult demnitatea cuiva. (Oamenii din popor ilustrează această situație prin bine cunoscutul proverb: „Să nu pomenești de funie În casa spânzuratului”.) Μ Când nu ai nimic de ascuns, devii curajos. Μ A te refugia În solitudine nu Înseamnă neapărat și că poți să fii foarte aproape de tine Însuți sau că ai ce să-ți spui. Μ Omul singuratic se prăbușește, până la urmă, strivit de propria-i mentalitate tristă despre semeni
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din plin. De aceea se și spune că numai În puține cazuri norocul se oferă: de cele mai multe ori, pentru a fi Întâlnit, el trebuie căutat cu insistență. (Este cunoscută, În acest sens, zicala: „Norocul Îi Însoțește pe cei temerari și curajoși”.) Μ Dacă omul este prin natura lui egoist, cum susțin unii, cum se explică atunci faptul că tot el este capabil să aline, adesea, suferințele unui semen, ajungând până la a-i stoarce chiar o lacrimă de fericire? Μ Identificându-ne
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și lucrurile deja verificate, de certitudinile confirmate de realitate, și mai puțin de plăsmuirile care țin de autonomia inteligenței, a voinței sau a intuițiilor proprii (În care intră În joc, se știe, dorințele și preferințele personale). Dar, paradoxal, tocmai exprimările curajoase, necenzurate ale acestor intuiții sau preferințe personale reprezintă izvorul Înnoirii vieții. Μ Viața omului nu poate să nu Însemne suferință, deoarece el trebuie să facă mereu și cât mai tranșant distincția Între „bine” și „rău”, iar atunci când a reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
comozii, cei care nu vor să clădească ceva nou. Μ „Niciodată nu poate fi prea târziu...” (Biblia): desigur, pentru cine nu lasă responsabilitatea faptelor sale În seama bunăvoinței de ultimă clipă a lui Dumnezeu, ci, dimpotrivă, se supune unui efort curajos de a-și schimba vechile obiceiuri de a gândi totul numai din perspectiva unor beneficii personale egoiste. Nu există iertare sau Înălțare de sine decât prin propria ispășire a greșelilor Înfăptuite (fiecare culege ce a semănat: nu poți recolta, de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
titlurilor volumelor publicate, legate ambele prin intenția de a realiza o privire de ansamblu în viața și în opera autoarei, necesară, ulterior, în înțelegerea mai exactă a anumitor abordări tematologice. Despre poeta Ileana Mălăncioiu, prozatorul Nicolae Steinhardt declară: "Aferim, femeie! Curajoasă. Aspră. Le vede, le știe, le spune. Și cu suflet de muiere sensibilă, simțitoare. Suflet adânc, colțuros. Mare poetă. Da, asta admir: o tărie inteligentă (foc) si totodată accesibilă milei, duioșiei (indirecte). Am calificat-o: o Antigonă ducându-l pe
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
talentată, chiar și inteligentă... Irina: Și nu e destul? Atîtea calități de mîna-ntîi! Val: E-adevărat, de mîna-ntîi, dar de categoria a doua... Alex: Și tu le ai pe alea de-antîia? Val: (aproape singur) Ar trebui să fiu bun, solidar, curajos... cinstit, dar nu cred că sînt... Alex: Se vede cît de colo că sînteți cu stomacul gol... (zgomot de cheie în zylă; atenție, încordare, imobilitate; intră Mihai) Mihai: Bună. (își pune diplomatul undeva, se privește cu oboseală într-o oglindă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
O auzi? Avem destule pe cap, nu ne mai chinui și tu cu adevărul!" Auzi ce limbă strîmbă a învățat să vorbească? (către Irina) Bine, frumoaso, bine, uite, spun, cu aceeași limbă învățată și de mine că sîntem buni, cinstiți, curajoși, că sîntem solidari și autentici, că tata e puternic, că mama e mama mamelor de pe lume... E bine așa? (strigat) Adică orice numai adevărul nu, bătu-l-ar Dumnezeu să-l bată! Că ne strică somnul și digestia! (de după draperie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la băutură... dar acum chiar că te-ai pilit cam tare... Octav: Mai bine ai rosti un discurs... da ceva frumos... duios... să plîngă toată întristata adunare... Hai, spune că am fost un copil frumușel... deștept..., un adolescent sclipitor... bun... curajos..., bagă și "nu-l vom uita niciodată" și gata, amin! Groparul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Ne trebuie un popă. Marieta: Dom-le, dumneata ești oleacă mai bătrîn... ce naiba... în loc să... Asta e bătaie de joc...! Costache: Domnu' gropar, băiatul a băut
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
din viață s-a obișnuit să mistifice realitatea și sinele, după ce a fost silit să reevalueze conținutul unor principii morale și etice și se admite că noul conținut "de partid" este cel valabil, după ce a uitat cum este să fii curajos, solidar, demn și onest, acum este victima propriilor derapări și confuzii. Personajele cele care răsfoiesc obsesiv niște pagini scrise de ofițeri ai securității sau de turnători simt că nu mai au nume... Și, culmea, sunt liniștiți... (numele îți creează obligații
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
încât l-ar dezechilibra dacă nu ar fi așezat pe axa centrală a tabloului. Prin așezarea sa, greutatea ochiului echilibrează figura și nu acționează ca o consolă greoaie care ar face capul să se încline. Legată de axa centrală, postura curajoasă a capului este ținută într-o nemișcare ce subliniază frumusețea clasică a feței. Când o parte a unui obiect vizual este așezată pe un centru de echilibru, acesta poate dobândi o greutate curios paradoxală. Am observat, de exemplu, cum capul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a vieții trebuie Înțeleasă ca „o lege naturală, nu ca o pedeapsă”, și atunci va dispărea și teama de moarte, care omoară și otrăvește sufletul, chinuindu-l În timpul vieții sale. Din acest motiv, „câteodată și a trăi Înseamnă a fi curajos”, Îi scrie Seneca lui Luciliu (Scrisoarea 78Ă. Așadar, este „o mare nenorocire să, renunțăm la curajul de a muri și să nu-l mai avem pe acela de a trăi” (Senecaă. Cel mai bun remediu pentru teama de moarte este
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
la fel. Cronologic, între e o distanță de 13 ani. întîi a fost publicat ,,Vobiscum” (,,Flacăra’’, 30 aprilie 1916), apoi ,,Cu voi...’’ (,,Orizonturi noui’’, noiembrie decembrie 1929). în volum, acesta din urmă a fost pus în față, alegere bună și curajoasă. Ciudat, deși titlurile lor sînt asemănătoare, nu s-a observat că similitudinile, merg mai departe, încît unul poate fi considerat varianta celuilalt: ,, Cu voi...’’ pare o reluare, sau mai exact, o revenire la tema lui ,,Vobiscum”. Astfel, versul 1 al
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
numai faptul că, la apariția cărților sale, critica n-a prea folosit termenul de „eveniment”, cu care a supralicitat în cazul altora. Discutam despre timp... Dorian Loigner (un tip cu lecturi bogate și cu o minte ascuțită, pe deasupra, un om curajos: a lucrat mulți ani „pe Salvare”), fost, o vreme, corector și grafician în redacția „Ateneului”, s-a arătat mirat de faptul că, în nota despre „Cuptor” (vezi prima parte a „Jurnalului”), n-am insistat asupra versului „Și azi, chiar sînul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la Mont Desert Island, în largul coastei nordice din Maine acolo unde au locuit împreună până la moartea lui Grace, patru decenii mai târziu, în 1979. Împreună au făurit o imagine pe care lumea a receptat-o ca atare: două femei curajoase luptându-se cu natura pe coasta de nord-vest a violentului ocean. Acolo și-a petrecut Yourcenar mai mult de jumătate din cei 84 de ani, sugerând unor observatori că a fost tot atât de americancă pe cât era de franzuzoaică. Fără Grace Frick
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
acele zile alchimia oferea o cale spre adevăr pentru cei care puteau pătrunde pe cărările ei misterioase. Zenon se străduie să-și deschidă ochii și să vadă lumea așa cum este ea: o cloacă a ereziei și ipocriziei în care sufletele curajoase sunt arse pe rug în timp ce necredincioșii sunt puși în libertate. Aceasta este înspăimântătoarea realitate de la Inchiziție la Reformă, domnie a terorii negre în epoca lui Galilei și a ereticului Tommaso Campanella, ei înșiși aflați frecvent în grave contradicții cu Biserica
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
397 Indice / 415 Prefață la prima ediție În decursul ultimelor câteva decenii, studiul comparativ al guvernării a avut un traseu agitat. Mai întâi a evoluat de la abordarea anilor 1960, constituțională și legalistă, către una în care au fost elaborate taxonomii curajoase. A început să predomine ideea că guvernul forma un "sistem" și că diversele instituții care făceau parte din acest sistem erau legate între ele prin "funcțiile" pe care le îndeplineau. Studiul comparativ al guvernării a avut de asemenea în vedere
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Nu e totuși așa, ceva neprevăzut se întâmplă și curmă firul unei existențe fără traumatisme. Cartea începe în momentul în care neprevăzutul apare și împinge destinul acestui mărunt electrician spre o zonă tragică de existență. Călin Surupăceanu săvârșește un act curajos, având pentru el consecințele cele mai dureroase. Ars pe față și pe mâini, mutilat, el încearcă să ducă viața dinainte, dar nu mai e posibil. Accidentul pune între el și lumea în care până atunci se integrase o barieră de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
unei istorii complicate, personajul central trece prin mai multe medii sociale și, direct sau indirect, trăiește evenimentele importante ale epocii. Un roman politic, așadar. Cel mai iubit dintre pământeni este, negreșit, și un roman politic, cel mai substanțial, cel mai curajos (un curaj al esteticului) ce s-a scris la noi pe o temă gravă, cercetată în ultimul deceniu de mulți prozatori. Nota dominantă a cărții nu este însă dată de manifestarea politicului în existența individului, tema privilegiată nu e puterea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
de Lison, haltă în Contentin. Dar, din dragoste, Jacques, îl transformă în nume de femeie, Lisona, cum tandru o alinta adeseori. De bună seamă, își iubea mașina din toată inima. [...] Mai condusese și altele, mai ascultătoare sau mai îndărătnice, mai curajoase sau mai leneșe: niciodată nu uita de faptul că fiecare avea caracterul ei... așa cum spui despre femei în realitate: o iubești datorită calităților ei deosebite de femeie adevărată. Era liniștită, ascultătoare, avea mersul egal și constant, datorită motorului cu abur
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]