4,999 matches
-
oricât de rafinată ar fi ea - a opiniilor individuale. Este clară diferența dintre „interacțiunea” statistico-matematică a opiniilor și interacțiunea acestora în procesul viu al discuțiilor în grup, unde intervin ample fenomene de controversă, persuasiune, autoritate etc. Interviul de grup înseamnă discutarea colectivă de către membrii unui grup natural a unei probleme din viața acestuia, sub conducerea unei persoane competente (cercetător, animator). Sarcina animatorului este deosebit de complexă, deși e bine ca intervențiile sale să nu depășească 20% din totalul schimburilor verbale. Intervențiile se
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
doar propriii copii; existența căminului conjugal. Așa încât grupul familial constituie și în acest caz de mare integrare comunală o entitate distinctă. Se poate deci vedea ușor că e preferabil să nu vorbim despre definiția familiei, ci despre definirea ei, prin discutarea mai pe larg a caracteristicilor și funcțiilor pe care le are. Totuși, definind familia prin funcțiile sale (vezi 3.1.2.), este necesar să avem în vedere că, deși în multe societăți celor mai multe grupuri familiale le sunt proprii aceste funcții
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fiind, din motive economice și politice, chiar încurajate (vezi căsătoriile regale și nobiliare în Europa Evului Mediu). Din perspectiva simțului comun, nepracticarea relațiilor sexuale și a căsătoriilor între rudele apropiate este un lucru firesc, natural și nu comportă întrebarea „de ce?”. Discutarea acestui subiect este oarecum un tabu pentru bunul-simț. Dar întrucât spiritul științific nu cunoaște nici o interdicție tematică, nici tabuul incestului nu constituie un tabu investigațional. Antropologi, sociologi, psihologi și alți analiști ai etologiei umane s-au întrebat care sunt cauzele
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
întâmple prea devreme. O situație destul de previzibilă are loc atunci când, deși se discută caracteristicile pozitive, un participant nu este de acord cu afirmația pozitivă și vrea să ofere un punct de vedere contrar. Această întrerupere poate duce cu ușurință la discutarea aspectelor negative, fără să se mai analizeze toate caracteristicile pozitive. Într-o astfel de situație, moderatorul va trebui să își exercite controlul într-un mod subtil și să îi încurajeze pe membrii grupului să termine de discutat aspectele pozitive înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
rămânem cu aproximativ nouăzeci de minute pentru întrebările de deschidere, cele introductive, de tranziție și întrebările-cheie. Adunăm perioadele alocate fiecărei întrebări, după care hotărâm dacă este nevoie să mai adăugăm sau să renunțăm la vreo întrebare. Atunci când estimați timpul necesar discutării unei întrebări, gândiți-vă la următoarele aspecte: • Complexitatea întrebării. La unele întrebări se poate răspunde în câteva secunde. De exemplu, uneori punem întrebări foarte simple, cum ar fi: „Câți dintre voi iau prânzul la școală de obicei? Ridicați mâna dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
demersul interogativ. Exersați introducerea și puneți întrebările cu voce tare când faceți duș sau când sunteți la volan. Acomodați-vă cu întrebările. Fiți conștient de motivul pentru care puneți fiecare întrebare. Trebuie să știți cât timp vă așteptați să dureze discutarea fiecărei întrebări. Trebuie să știți care sunt întrebările-cheie. Trebuie să puneți întrebările într-un mod care să sune natural în conversație. Probabil că nu vreți să vorbiți ca și cum ați fi memorat întrebările și nici nu vreți să citiți demersul interogativ
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Pregătirea terenului pentru analizătc "Pregătirea terenului pentru analiză" Se creează o anumită bază înainte de întrunirea primului focus grup. Acest lucru începe cu acomodarea moderatorului sau analistului cu subiectul studiat, obținerea informațiilor de context asupra respectivei chestiuni, analizarea studiilor anterioare și discutarea proiectului cu clientul sau cu sponsorul. Apoi, începe să se contureze proiectul studiului, prin luarea deciziilor referitoare la calitățile necesare participanților la focus grup. Grupurile trebuie configurate astfel încât să fie posibil tipul de analiză dorit. Din nou, dacă vreți să
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
decât să se uite stingherite unele la altele timp de câteva momente. Această liniște incomodă a fost apoi urmată de o acțiune specifică tipului de public prezent. De obicei, cineva sugerează aprobarea sau acceptarea raportului. Apoi, se poate trece la discutarea chestiunilor cu adevărat importante. Astfel de situații au loc deoarece membrilor grupului nu li s-a spus niciodată de ce li se face această prezentare. La începutul sau la finalul fiecărui raport, persoana ce îl realizează trebuie să indice modul în
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
în clinicile unde îngrijitorii erau considerați mai simpatici, unde se promovau relații mai puțin formale cu pacienții. Deci îngrijitorul ar trebui să creeze un mediu în care se încurajează dialogul cu pacienții, iar aceștia se simt în largul lor la discutarea problemelor. Cam 34-57% din pacienții care încep DMT au așteptări optimiste nerealiste de la terapie, aceștia nu prea reușesc când apar efectele secundare (MOHR D.C. și colab., 1998). Îngrijitorul are rol central în realinierea așteptărilor terapeutice nerealiste. În concluzie, asigurarea rezultatelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
număr, o serie de exigențe de principiu, printre care Griffin citează "un cadru mental/intelectual suficient de (dezvoltat din punct de vedere adăugirea mea) științific"6, dar și obiectivul organizației, acela de a înlesni accesul membrilor la "cercetarea științifică, în vederea discutării unor răspunsuri reale la anumite întrebări"7. Sensul acestor stipulări, apreciază Griffin, nu trebuie înțeles, la acel moment "timpuriu" al începutului noului domeniu, în literalitatea sa, ci ca "preocupare pentru (obținerea adăugirea mea) respectabilității în context academic, mai degrabă decât
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
nu-i așa?) cu care ne-am întâlnit, să lăsăm, deocamdată, traducerea acestui titlu de articol pe mai târziu, în speranța că putem ajunge, precum Edwin Black ne învață, împreună la înțelesul său. Nu îmi propun, în cele ce urmează, discutarea în detaliu a conținutului articolului lui Black din 1970. Mă voi limita la a prezenta, foarte pe scurt, cadrul teoretic pe care criticul îl expune în această remarcabilă piesă, care i-a desăvârșit notorietatea pe scena cercetării și care, mai
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ingrat"594. În orice caz, consemnează criticul, adevărul narativ al poveștilor lui Reagan nu este niciodată unul verificabil prin mijloace empirice, ci stă în "coerența cu criteriile morale și bunul simț al publicului"595 său. Astfel, William Lewis procedează la discutarea acestui al doilea aspect esențial al paradigmei narative: dimensiunea morală a interpretării. Criticul notează, alături de teoreticienii paradigmei narative, că logica inerentă poveștii face posibilă evaluarea, din punct de vedere moral, a discursului, oferind, în același timp, criteriile necesare în demersul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
să înțelegem de aici că acesta at fi fost raison d'etre al demersului critic. Chiar dacă ceea ce oamenii percep drept "real" poate fi creat în manieră non-discursivă, acest lucru nu ne poate deturna atenția, constată McKerrow, dinspre conștientizarea faptului că "discutarea unor astfel de practici (non-discursive nota mea.) are loc în termeni de practici discursive"781. Prin urmare, încheie criticul, pentru a își îndeplini scopul transformator, analiza praxis-ului social trebuie "să discute în termeni concreți acele relații care sunt "reale
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
procedurilor de rezolvare, în baza dialogului critic. Conturarea a noi idei asupra experienței de construcție, a oportunităților, a modificărilor posibile. Autoevaluarea. Modelul CECERE, ca model constructivist (experimentat direct și prezentat în Joița, E, 2005, pp. 239-274) 1. Crearea Contextului necesar, discutarea lui cu educații, a așteptărilor, pentru învățarea directă, exploratorie, motivare a participării și evaluarea datelor inițiale: precizarea obiectivelor, a sarcinilor întregii teme, a resurselor, a procedurilor, a formelor de organizare, a modurilor de relaționare, a criteriilor și instrumentelor de evaluare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la timp, • aplică numai sancțiuni (fără a analiza cauzele și amploarea sau perspectiva pozitivă care este mai favorizantă), • nu se apleacă asupra esenței, conținutului, caracteristicilor stării sesizate, ci asupra semnelor exterioare, opiniilor colegilor, • nu alternează stilurile manageriale, • nu recurge la discutarea sau negocierea problemelor, • nu valorifică suficient părțile pozitive ale personalității și ale conduitei educaților, • adeseori discută situația în lipsa celor implicați, • nu-i stimulează suficient în a-și învinge inhibiția în exprimare ș.a. Utilizând toate acestea, este important ca educatorul să
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fiecare din aceste grupuri, după indicațiile date: substantiv, adjectiv, cerb, pronume) 6. Metoda Bulgărelui de zăpadă 1. Faza introductivă Expunerea problemei. 2. Faza lucrului individual Elevii lucrează individual 5 minute. Notează întrebările legate de subiect. 3. Faza lucrului în perechi Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la întrebările individuale din partea colegilor. 4. Faza reuniunii în grupe mai mari Se alcătuiesc grupe egale cu numărul de participanți formate din grupele mai mici formate anterior și se discută despre
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
mize nu poate cuprinde în mod echitabil multiplele dezbateri și controverse din domeniu. Este obligatoriu să existe un oarecare grad de arbritariu în orice încercare de a înțelege disciplina ca un tot. Totuși, cu acest avertisment, credem că este utilă discutarea concluziilor oferite de principalele abordări cu privire la următoarele patru chestiuni; un scurt rezumat al pozițiilor adoptate de respectivele teorii în privința acestor teme le poate permite cu siguranță începătorilor să-și croiască un drum prin desișul marilor controverse din domeniu. Obiect de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
-vă, ei sînt! Delegatul: (plasîndu-se între cele două formații, citește de pe hîrtia ascunsă în buzunar) "Avînd în vedere situația creată, comitetul de bloc, în conformitate cu normele regulamentului semnat de toți cei de față, consideră necesar a se lua toate măsurile corespunzătoare, discutarea tovărășească și caldă a problemelor comune de orice natură ar fi ele, găsirea unor soluții corespunzătoare, în spiritul tradiționalei înțelegeri între vecini indiferent de naționalitate, profesiune și alte amănunte... Convinși fiind de rezolvarea grabnică a situației create, comitetul de bloc
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
anumite persoane în contact cu opera de artă, ceea ce opera oferă depășește cu mult compoziția pur formală. Mesajul deplin al operei este receptat de individualități la fel de bogate ca atitudini, amintiri și dorințe, care complică răspunsurile oricărei persoane reale date. O discutare mai completă a interrelației dintre privitor și artefact ar avea de-a face cu acest aspect lărgit al problemei, ceea ce depășește scopul studiului de față. Capitolul IV Limite și încadrări Există două tipuri fundamentale de orientare a sinelui în spațiul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și de a se adapta cu flexibilitate camaleonică la diferitele tipuri de persoane sau de situații dificile. Să analizăm În continuare tipurile de persoane care au nevoie de ajutor În situații de dificultate. Tipurile de persoane cu dificultăți În cazul discutării tipurilor de persoane cu dificultăți trebuie precizate câteva aspecte legate de acestea, și anume: definirea și delimitarea stării de dependență, tipurile de situații de dificultate, tipurile de persoane cu dificultăți. Vom analiza În continuare fiecare dintre aceste aspecte. 1. Starea
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de droguri de-a lungul revizuirii și ce „nu este așa de bun”. Steve Rollnick a dezvoltat această strategie parafrazând un scop particular, și anume: a vrut să evite etichetarea unui comportament drept problemă atunci când clientul nu folosea acest limbaj. Discutarea etapelor schimbării. Consilierul poate vorbi cu clientul despre etapele schimbării. Consilierul poate cere clientului să reacționeze la explicația pe care tocmai a dat-o despre etapele schimbării. Consilierul poate sugera clientului să se gândească la lucrurile pe care le-a
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
structura personalității fiecăruia și de experiența, personală anterioară în astfel de situații). Datorită acestui fapt că fiecare persoană, se comportă diferit în situații similare, că aceleași acțiuni și mișcări (reacții) pot avea, sub raport psihologic, semnificații diferite, apare și necesitatea discutării conceptului de „starea de frustrație”. În raport cu această stare apar cele mai mari dificultăți în explicație. Situația frustrantă generează „starea de frustrație” în organism, care, la rândul ei, determină, un anumit mod de reorganizare a comportamentului și, implicit, anumite rezultate în
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
modul în care ele se combină în sistemul politic. Partea I a acestei cărți va fi dedicată următoarelor aspecte: * Analiza legăturii dintre instituții și sistemul politic. * Examinarea modului în care valorile sociale modelează sistemul politic. * Studiul schimbării și "dezvoltării" politice. * Discutarea măsurii în care guvernele obțin supunere în mod natural sau sunt nevoite să recurgă la coerciție. Părțile a II-a și a III-a privesc rolul grupurilor și partidelor, partea a IV-a, structurile guvernământului în sens restrâns, cum ar
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sprijine liderii prin plebiscite. Metodele folosite pot oferi oamenilor posibilități mai mari sau mai mici de a participa. Există astfel diferențe în proceduri. Cu inițiativele populare, alegătorii pot sugera ca o temă să fie supusă votului popular pentru a forța discutarea ei în forurile legislative. Pe de altă parte, prin referendumuri, alegătorii pot doar să aprobe sau să respingă un proiect care a fost deja aprobat de forurile legislative. În practică, constituțiile permit rareori inițiativele. Pot exista de asemenea diferențe în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
relativ scurtă; începe ca o a doua slujbă și este tipic urmată de o a treia (sau de reîntoarcerea la ocupația inițială) (Blondel, 1973: 85-91). Activitățile legislatorilor Frecvența întâlnirilor Puterile legislatorilor pot fi exercitate doar dacă structura activităților permite membrilor discutarea și dezbaterea unei game variate de probleme. Aceasta înseamnă în primul rând că ședințele camerei trebuie să fie destul de dese. Totuși, există un contrast puternic în această privință: unele foruri legislative se întâlnesc aproape în fiecare zi aproape pe tot
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]