5,812 matches
-
Saint-Simon. S-a născut la Paris, la 17 octombrie și a părăsit această lume tot la Paris, în 19 mai 1825. A aparținut unei familii nobiliare și a primit o educație elevată în copilărie. De mic a arătat un anumit dispreț pentru tradiție; la treisprezece ani a refuzat să facă prima împărtășanie și a fost pedepsit cu închisoarea de la Saint Lazare, de unde a scăpat. În timpul războiului de Independență, Saint-Simon a plecat în America unde a luat parte la bătălia de la Yorktown
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
chiar la ideea unor discontinuități evolutive. În lumea antichității grecești, individul uman era puternic legat de statul său și de lumea sa, încît își găsea realizarea numai în și prin ele. În acest context, gînditorii epocii antice manifestau ostilitate și dispreț față de limbile și culturile străine și excludeau orice comparație între elementele limbii și culturii lor și alte limbi sau culturi, care erau considerate "barbare". Aspecte în parte diferite s-au manifestat în perioada elenistică, studiul limbii și culturii fiind atunci
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
înclinație artistică (m-a disprețuit/ Zicând că pentru dânsa au mult mai scumpe haruri/ Trei versuri de Horațiu decât a mele daruri - I 9). În tentativa de a-l discredita pe Horațiu se asociază poetastrul ratat și bogătașul plin de dispreț față de meșteșugul artistic (E treaba unor trântori ce nu au de mâncat/ Cum sunteți voi... eu cumpăr tot, și poeți de-mi place.../ Nu mă-njosesc la versuri, nici nu pot a le face - I 9). Ei îl socotesc Un
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
bun (III, 10), drept, tare și neclintit, și blând (IV, 7). Capabil de iubire, spre deosebire de soția sa, el se poartă față de Casandra ca toți adolescenții îndrăgostiți (III 8). Fără teamă de ridicol (ascultând de o mică lebădă... ești vrednic de dispreț - III 14), el o urmează în toate, chiar și când mintea și experiența lui (III, 13) îi spun că se înșeală, căci e dispus să renunțe la tot pentru fata lui Priam (sunt gata la orice ca să te păstrez - III
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
salveze : De ce sunt nehotărâtă ?... Voi pleca deci ? Sau să ascult sfatul oboselii ? (III 2) ; Unde așteaptă liniștea ? (III 5) ; unde este ziua și luminile clare ? (IV 3). Sfaturile acestei făpturi de o bunătate fără măsură, între o iubire și un dispreț aproape neomenesc (III 13) dovedesc chiar lipsă de prevedere. La sugestia ei, Agamemnon o eliberează pe Clitemnestra pe care el, mai clarvăzător, o simte primejdioasă (ți se pare că trebuie să te jertfești... ca să alini o suferință care... e cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Ca și în opera doxografului grec, înțeleptul exclamă la vederea tarabelor încărcate ale negustorilor că există pe lume destule lucruri inutile pentru el (IX 25) ; observă ironic că zărește deșertăciunea prin găurile mantiei purtată ostentativ de Antistene în semn de dispreț pentru bunurile lumești (XV 36) ; anunță calm, când este izbit cu piciorul de cineva, că își consideră agresorul tot atât de nedemn de a fi dat în judecată cum ar fi un măgar (VI 21) ; găsește că e firesc ca nobilul și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să dea curs dorinței lui nelegiuite, care îl va dezonora pentru totdeauna, fără a putea însă să se abată de la calea impusă de fatalitate : Dispari, șovăială, cumințenia e hărăzită bătrânilor și înduioșarea copiilor [...] dacă voi plăti cu viața fapta mea, disprețul va păta pe veci blazonul meu de aur, iar urmașii mei, pecetluiți de acest stigmat, îmi vor urî cenușa [...] Și totul pentru ce ? Pentru o spumă de plăcere, pentru o clipă de extaz ce se va preface în fum [...] Am
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de puritatea aerului, de microclimatul depresiunii, în general. Aceste schimbări au adus și păcatele deteriorării frumuseților naturale, a distrugerii echilibrului ecologic, a infestării păraielor cu reziduuri aruncate din viteza autoturismului luxos în exterior, însă mizer în interior și concepție, prin disprețul murdar specific lipsei de educație, de bună cuviință, de respect, în ultimă instanță, chiar și față de propria lor persoană. Lipsa efortului de a ajunge la înțelepciune și sănătate morală afectează și pitorescul natural, mânjindu-l cu murdăria caracteristică ciocoilor cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
încă mare lucru despre viața care ne înconjoară. Pentru că lectura precede, de fapt, cunoașterea și bineînțeles, o influențează!... Fiindu-ne primul îndreptar, am putea spune că descoperim prin ea complexitatea și frumusețea vieții, măreția sau tragismul acesteia...” S. Titel 455. „Disprețul și indiferența în fața cărților înseamnă implicit și dispreț față de om, față de contradictoria, complicata sa existență...” S. Titel 456. „Parafrazând o afirmație care îi aparține lui Tudor Vianu... <<Mi-e frică de omul căruia nu-i place muzica>>- aș încerca să
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Pentru că lectura precede, de fapt, cunoașterea și bineînțeles, o influențează!... Fiindu-ne primul îndreptar, am putea spune că descoperim prin ea complexitatea și frumusețea vieții, măreția sau tragismul acesteia...” S. Titel 455. „Disprețul și indiferența în fața cărților înseamnă implicit și dispreț față de om, față de contradictoria, complicata sa existență...” S. Titel 456. „Parafrazând o afirmație care îi aparține lui Tudor Vianu... <<Mi-e frică de omul căruia nu-i place muzica>>- aș încerca să spun că mi-e o teamă cumplită de
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
asistase, se pare, la acest bizar ritual. Intervine pe un ton sever: "Trebuie să înveți să-ți stăpânești trupul. Și asta face parte din inițiere." Da, dar trebuie... e urgent... Vă rog, unde e toaleta? Un amestec de silă și dispreț se așterne pe fețele "inițiatorilor". I se arată în cele din urmă o ușă. Se precipită, clătinându-se, și ajunge pe un culoar în care dau câteva uși. Pe una este desenat un sex feminin stilizat. Cu siguranță, opera stăpânului
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu numirile de noi miniștri. Ajunge în sfârșit să se spele singură pe dinți și pe față. Un progres. O tânără care seamănă cu Brigitte, dar nu e Brigitte, ba e chiar foarte departe de Brigitte, își strânge buzele a dispreț: "Și toaleta mică? Nu v-ați făcut toaleta mică?" "Nu, dă-ți seama, cu o burtă cusută de mână ca a mea, e greu să te apleci... până la chestie." Pe Brigitte o întâlnise în camera de trezire, cu o zi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
asta nu!" Nu vă supărați, domnule, nu știam că e câinele dumneavoastră. Dar nu sunt supărat, domnilor, câtuși de puțin, am spus asta pentru câine." Hector, care asista la schimbul de cuvinte aparent foarte interesat, scoase un lătrat plin de dispreț spre jucători, înainte de a le întoarce spatele ca să-l urmeze pe șeful de gară spre tejghea. Filip, mi s-a spus că azi noapte au fost uciși doi oameni pe zonă... " Da, încercau să treacă estuarul. E în curs o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
harnici, iar fiica lui preluase, pe seama și la nivelul ei, idiosincrasia părintească. Dar Nel, care mai tot timpul era cu gândul în altă parte, nu răspunse așteptării acesteia. Iar rezultatele ei la învățătură, dintre cele mai mediocre, sfârșiră prin stârni disprețul Sofiei, premianta clasei. Venirea Silviei și a lui Paul de Crăciun aduse puțină bucurie în familie. Constantin și Paul se împrieteniseră odinioară, când lucraseră amândoi în aceeași gară, în Basarabia. Silvia, care nu avea copii, își petrecea atunci o bună
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
părul ei, paltonul mov, fularul verde și bereta roșie, toate astea la un loc... Dar spune: "Părerea mea e că o beretă în culorile naționale ar fi fost de un mai mare efect." Cu o ridicare din umeri, îi notifică disprețul ei și trântește violent ușa, acoperindu-i ultima replică: "Cu plăcere, Scufiță roșie!" Deschide radioul. Ora știrilor. Mereu bune. Bucureștiul e buricul pământului. Felicitările și mesajele de simpatie plouă îndesat peste măruntul Om Mare, care se emancipează tot mai mult
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
profesoare de limba rusă, dnei. CLAUDIA IVANOV, cu adâncă recunoștință. Nicoleta-Ginevra Baciu ÎN LOC DE PREFAȚĂ O LUME FĂRĂ DE MODELE Ca atâtea alte lucruri de valoare, cuvântul „model” și-a pierdut cu totul în zilele noastre conotațiile înălțătoare. Epoca de zeflemea și dispreț „suveran” pe care o trăim, mai tolerează încă, fără grimase, modelele de automobile la modă, ultimele și cele mai performante modele de telefoane mobile și iPod-uri, dar nu mai poate găsi nicăieri, în viața unui tânăr și a societății
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
spiritul activist al primei etape a fascismului și care vizează o mobilizare radicală a maselor. Influențat de eficacitatea hitleristă, Mussolini trasează fascismului ca sarcină prioritară făurirea unui "om nou" avînd anumite trăsături specifice (dinamism, repeziciune, hotărîre, eroism, spirit de sacrificiu, dispreț pentru situația materială etc.) și care să se opună stilului decadent al vieții burgheze. Începînd din 1931 apare astfel tendința de imitare a Germaniei naziste, care alături de aspectele total caraghioase (adoptarea "pasului de gîscă" rebotezat "pas roman", înlocuirea în limba
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sale. Este totuși necesar să se amintească că potențialitatea fascizării societății franceze nu poate fi măsurată prin numărul partizanilor și a voturilor. Ca și comunismul și în multe privințe din aceleași motive respingerea sistemului parlamentar și a politicii de expectativă, disprețul pentru valorile burgheze, încercarea de a dramatiza existența într-un stil romantic fascismul este la modă în Franța anilor treizeci, mai ales în mediile intelectuale și în rîndurile tineretului burghez. "Pot să spun, scria din închisoare Robert Brasillach, că nu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
loveau de un puternic conformism. "Războiul cel mare" a făcut această barieră eliberînd impulsurile care timp de douăzeci de ani vor hrăni ceea ce Paul Valéry va numi începînd din 1920 "o criză spirituală". La început a fost o criză morală. Disprețul pentru viața oamenilor, contrastul între suferințele combatanților și lipsa de griji din spatele frontului, spectacolul averilor imense acumulate în cîțiva ani, uneori pe spinarea soldaților, toate acestea au lăsat cicatrici adînci în mentalitatea colectivității de a fi fost jucăria unor interese
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ziceți? Zic și vă întreb în același timp dacă poezia poate fi distrusă de cunoaștere? Știința secolului lui Newton era marea obsesie și toate celelalte intraseră într-un con de umbră. Pe de o parte un cult, pe de alta disprețul, inclusiv pentru literatură, de aici năduful lui Keats. Între timp lucrurile s-au mai schimbat. Totuși, întrebarea rămâne. Chiar în zilele noastre, nu vedeți, creația la baza căreia stau imaginația și sentimentul nu este atât de puternică ca ideea științifică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de la Birmingham sînt cei care au respins termenul de "cultură de masă" care, susțin ei pe bună dreptate, tinde să aibă o tentă elitistă, ridicînd o opoziție binară între cultura "înaltă" și cea "comună", opoziție ce conține o nuanță de dispreț la adresa "masei" și a culturii sale. Conceptul de "cultura de masă" are, de asemenea, și un caracter unitar și omogen, ceea ce determină neutralizarea contradicțiilor culturale și dizolvă grupările și acțiunile de opoziție într-un concept neutru de "masă". Aș mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din urmă, el se predă comandantului fostei Unități Speciale, col. Truman (Richard Crenna), și are o cădere psihică, plîngîndu-se că, în ciuda faptului că în Vietnam s-a purtat ca un erou, nu-și poate lua o slujbă și este ținta disprețului și urii, aruncînd vina asupra întregii societăți pentru condiția sa de renegat. În al doilea film Rambo, din 1985, acesta este transformat într-un super-războinic care salvează prizonierii de război din forțele Statelor Unite, care erau încă reținuți în Vietnam, exprimînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Washington Post, 8 august 1985). Prezentarea filmului Rambo în China a depășit și aici toate recordurile de vizionare și a produs o adevărată "furie Rambo" (de la UPI, 25 septembrie 1985). Cu toate acestea, Rambo a devenit și o țintă a disprețului și, pe lîngă discursurile cu tentă pozitivă, au apărut și cele negative. Rambo a ajuns să însemne la modul negativ o persoană excesiv de virilă, necontrolată și cu un potențial ridicat de violență și pericol. Grupurile feministe utilizau termenul pentru a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dintre membrii de culoare ai echipei. Aceste imagini pregătesc contrastul între reprezentările de americani civilizați și personalizați și arabii sălbatici și depersonalizați. Mai tîrziu, negrul din SEAL este ucis și o lungă înmormîntare subliniază valoarea vieții în Occident, în contrast cu aparentul dispreț pentru viață din Orientul Mijlociu. Scena reușește să transfere rasismul dinspre negri spre arabi, prezentîndu-i pe negri în termeni pozitivi, față de arabii înfățișați ca niște ticăloși. Arabii au devenit așadar "aleșii" Hollywoodului și ai administrațiilor conservatoare în materie de personaje negative
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Fats Domino, Chuck Berry, Little Richard și alții au intrat în fluxul cultural central. Oricum, artiștii albi precum Pat Boone au început repede să exploateze acest nou teritoriu și să împrumute din cîntecele afro-americanilor, deși cultura rock originală dezavua cu dispreț astfel de "furtișaguri" și majoritatea fanilor rock preferau artiștii negri aflați pe linia centrală a culturii americane. Un lucru semnificativ a fost faptul că muzica negrilor s-a folosit de cultura media pentru a-și răspîndi opiniile, cîntecele și starurile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]