5,649 matches
-
fie că aveau sau nu titluri de dregători. "Pan" era în Moldova ceea ce era "jupan" în Țara Românească. Era acordat de regulă rudelor domnului și celor mai însemnați boieri. În unele documente, termenul "pan" se referă la toți membrii sfatului domnesc. "Prim-sfetnic" a fost titlul utilizat prima dată la 9 octombrie 1492 de cancelaria lui Vlad Călugărul. În sec. al XVI-lea erau desemnați dregătorii cei mai importanți ai sfatului domnesc (banii, vornicii și logofeții). În două cazuri se făcea
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
documente, termenul "pan" se referă la toți membrii sfatului domnesc. "Prim-sfetnic" a fost titlul utilizat prima dată la 9 octombrie 1492 de cancelaria lui Vlad Călugărul. În sec. al XVI-lea erau desemnați dregătorii cei mai importanți ai sfatului domnesc (banii, vornicii și logofeții). În două cazuri se făcea referire la mare clucer, respectiv mare postelnic. Ultima mențiune a acestui titlu datează din 10 martie 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. "Sfetnic", în sensul de membru al sfatului domnesc, este
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
sfatului domnesc (banii, vornicii și logofeții). În două cazuri se făcea referire la mare clucer, respectiv mare postelnic. Ultima mențiune a acestui titlu datează din 10 martie 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. "Sfetnic", în sensul de membru al sfatului domnesc, este menționat prima dată în 13 octombrie 1533. În acest document, sfetnici sunt considerați toți membrii sfatului domnesc, înțeles pe care îl avea și în Moldova. "Vlastel" sau "vlastelin" au fost termenii utilizați în cancelaria Țării Românești odată cu termenul de
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
Ultima mențiune a acestui titlu datează din 10 martie 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. "Sfetnic", în sensul de membru al sfatului domnesc, este menționat prima dată în 13 octombrie 1533. În acest document, sfetnici sunt considerați toți membrii sfatului domnesc, înțeles pe care îl avea și în Moldova. "Vlastel" sau "vlastelin" au fost termenii utilizați în cancelaria Țării Românești odată cu termenul de prim-sfetnic. Aveau înțelesul de proprietar mic, respectiv proprietar mare care erau obligați să meargă la oaste și
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
Moldova, desemna pe cei care îndeplineau diverse slujbe mărunte (globnici, pripășari, osluhari et.) În a doua parte a secolului al XVII-lea termenii de "dregător" și "mare dregător" au fost înlocuiți treptat cu acela de "boier" și "mare boieri". Sfatul domnesc era format din marii boieri, cu și fără dregătorii, care împreună cu clerul înalt, luau parte la conducerea țării, alături de domn. Actele domniei nu aveau putere dacă lipsea acordul membrilor sfatului, care apar în documente în partea finală, în așa-numita
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
dacă lipsea acordul membrilor sfatului, care apar în documente în partea finală, în așa-numita listă de martori. Sfatul domnesc avea circa 20-30 de membri în Moldova și 10-15 în Țara Românească. Ordinea menționării în documente indică locul în cadrul sfatului domnesc al fiecărui membru. De obicei marii proprietari de pământ erau primii membri ai sfatului. Alături de membrii familiei domnești, aceștia purtau titlul de "pan" sau "jupan" în Moldova, iar în Țara Românească, de "vlastel" sau "vel". Mărturia acestor mari proprietari feudali
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
Sfatul domnesc avea circa 20-30 de membri în Moldova și 10-15 în Țara Românească. Ordinea menționării în documente indică locul în cadrul sfatului domnesc al fiecărui membru. De obicei marii proprietari de pământ erau primii membri ai sfatului. Alături de membrii familiei domnești, aceștia purtau titlul de "pan" sau "jupan" în Moldova, iar în Țara Românească, de "vlastel" sau "vel". Mărturia acestor mari proprietari feudali era însoțită uneori și de cea a fiilor lor, dovadă a continuității stăpânirii moșiilor. Dregătorii nu menționau mărturia
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
iar în Țara Românească, de "vlastel" sau "vel". Mărturia acestor mari proprietari feudali era însoțită uneori și de cea a fiilor lor, dovadă a continuității stăpânirii moșiilor. Dregătorii nu menționau mărturia fiilor lor, deoarece demnitățile acestora nu erau ereditare. Sfatul domnesc îl asista pe domn în toate chestiunile importante de politică internă și externă. Atribuțiile sfatului domnesc erau politice, fiscale și judecătorești și se manifestau cu ocazia: confirmării sau dăruirii unei moșii, judecăților (domnul nu putea judeca fără sfat), încheierea acordurilor
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
politică internă și externă. Atribuțiile sfatului domnesc erau politice, fiscale și judecătorești și se manifestau cu ocazia: confirmării sau dăruirii unei moșii, judecăților (domnul nu putea judeca fără sfat), încheierea acordurilor cu țările străine. Ștefan cel Mare a întărit puterea domnească, introducând în Sfatul domnesc și pe pârcălabii cetăților, (care erau numiți tot de domn). Preocupările studiului Sfatului domnesc își au originea în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Deși August Treboniu Laurian avusese în plan un articol pe
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
Atribuțiile sfatului domnesc erau politice, fiscale și judecătorești și se manifestau cu ocazia: confirmării sau dăruirii unei moșii, judecăților (domnul nu putea judeca fără sfat), încheierea acordurilor cu țările străine. Ștefan cel Mare a întărit puterea domnească, introducând în Sfatul domnesc și pe pârcălabii cetăților, (care erau numiți tot de domn). Preocupările studiului Sfatului domnesc își au originea în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Deși August Treboniu Laurian avusese în plan un articol pe acest subiect, intenția nu
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
sau dăruirii unei moșii, judecăților (domnul nu putea judeca fără sfat), încheierea acordurilor cu țările străine. Ștefan cel Mare a întărit puterea domnească, introducând în Sfatul domnesc și pe pârcălabii cetăților, (care erau numiți tot de domn). Preocupările studiului Sfatului domnesc își au originea în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Deși August Treboniu Laurian avusese în plan un articol pe acest subiect, intenția nu s-a materializat din cauza lipsei surselor. Ioan Brezoianu a publicat în 1882 cartea "Vechile
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
August Treboniu Laurian avusese în plan un articol pe acest subiect, intenția nu s-a materializat din cauza lipsei surselor. Ioan Brezoianu a publicat în 1882 cartea "Vechile instituțiuni ale României (1327-1866)", în care atribuia termenii „consiliu administrativ” și „oficiu” sfatului domnesc, respectiv dregătoriei. Conform istoricului Nicolae Stoicescu, supozițiile autorului asupra originii acestor instituții sunt greșite, precum și datele privitoare la dregători în parte. Un alt pas îndărăt, după un studiu mai competent al autorilor E. Picot și Gheorghe Bengescu, l-a constituit
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
funcției lor. În general pot fi deosebite două tipuri de dregătorii: dregătorii publice, în care posesorul avea atribuții publice (administrative și judecătorești) și dregătorii de curte, în care posesorii prestau în primul rând activități admistrative și de protocol la curtea domnească. Principalul dregător în Țara Românească, conducea administrația din Oltenia, judecător cu dreptul de a pronunța sentința capitală în acest teritoriu supus jurisdicției sale. Inițial a fost conducătorul curții domnești; treptat a cumulat cele mai importante atribuții judecătorești în Țara Românească
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
prestau în primul rând activități admistrative și de protocol la curtea domnească. Principalul dregător în Țara Românească, conducea administrația din Oltenia, judecător cu dreptul de a pronunța sentința capitală în acest teritoriu supus jurisdicției sale. Inițial a fost conducătorul curții domnești; treptat a cumulat cele mai importante atribuții judecătorești în Țara Românească și Moldova. În Moldova au existat doi vornici, în perioada împărțirii țării între urmașii lui Alexandru cel Bun și permanent din secolul al XVI-lea. Era conducătorul cancelariei domnești
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
domnești; treptat a cumulat cele mai importante atribuții judecătorești în Țara Românească și Moldova. În Moldova au existat doi vornici, în perioada împărțirii țării între urmașii lui Alexandru cel Bun și permanent din secolul al XVI-lea. Era conducătorul cancelariei domnești; supraveghea redactarea actelor domnești, punea sigiliul domnesc pe aceste acte. Treptat a devenit primul dregător în sfatul domnesc. Se ocupa de administrația fiscală a țării, de evidența veniturilor și cheltuielilor, a contribuabililor și a scutiților. Avea un rol mai important
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
cele mai importante atribuții judecătorești în Țara Românească și Moldova. În Moldova au existat doi vornici, în perioada împărțirii țării între urmașii lui Alexandru cel Bun și permanent din secolul al XVI-lea. Era conducătorul cancelariei domnești; supraveghea redactarea actelor domnești, punea sigiliul domnesc pe aceste acte. Treptat a devenit primul dregător în sfatul domnesc. Se ocupa de administrația fiscală a țării, de evidența veniturilor și cheltuielilor, a contribuabililor și a scutiților. Avea un rol mai important în Țara Românească în
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
atribuții judecătorești în Țara Românească și Moldova. În Moldova au existat doi vornici, în perioada împărțirii țării între urmașii lui Alexandru cel Bun și permanent din secolul al XVI-lea. Era conducătorul cancelariei domnești; supraveghea redactarea actelor domnești, punea sigiliul domnesc pe aceste acte. Treptat a devenit primul dregător în sfatul domnesc. Se ocupa de administrația fiscală a țării, de evidența veniturilor și cheltuielilor, a contribuabililor și a scutiților. Avea un rol mai important în Țara Românească în domeniul militar; conducea
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
doi vornici, în perioada împărțirii țării între urmașii lui Alexandru cel Bun și permanent din secolul al XVI-lea. Era conducătorul cancelariei domnești; supraveghea redactarea actelor domnești, punea sigiliul domnesc pe aceste acte. Treptat a devenit primul dregător în sfatul domnesc. Se ocupa de administrația fiscală a țării, de evidența veniturilor și cheltuielilor, a contribuabililor și a scutiților. Avea un rol mai important în Țara Românească în domeniul militar; conducea corpul de oaste călare, purta spada domnului la ceremonii. Aveau atribuții
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
al XVI-lea, ca substitut al portarului în Moldova. Principala atribuție era cea militară, pe care a preluat-o de la portari și pârcălabi. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, hatmanul a ocupat locul al patrulea în sfatul domnesc. Treptat a cumulat și atribuții fiscale. Era dregătorul cel mai apropriat de persoana voievodului, putând intra în iatacul domnului chiar și nechemat. Treptat a dobândit sarcina de a introduce la domnitor soliile și pe cei veniți în audiență. Era ultimul
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
și atribuții fiscale. Era dregătorul cel mai apropriat de persoana voievodului, putând intra în iatacul domnului chiar și nechemat. Treptat a dobândit sarcina de a introduce la domnitor soliile și pe cei veniți în audiență. Era ultimul membru al sfatului domnesc. Numărul postelnicilor a crescut în secolul al XVI-lea. Îi turna apă domnului pentru a-și spăla mâinile. În secolul al XVI-lea marele medelnicer era membru al Sfatului domnesc. Avea în grijă viile și pivnițele domnești. Se ocupa de
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
pe cei veniți în audiență. Era ultimul membru al sfatului domnesc. Numărul postelnicilor a crescut în secolul al XVI-lea. Îi turna apă domnului pentru a-și spăla mâinile. În secolul al XVI-lea marele medelnicer era membru al Sfatului domnesc. Avea în grijă viile și pivnițele domnești. Se ocupa de aprovizionare și de ospețele domnești, în special cu vin. Gusta vinul înainte de a fi servit de domn, pentru a verifica dacă nu era otrăvit. Apare târziu în Sfatul domnesc. În
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
membru al sfatului domnesc. Numărul postelnicilor a crescut în secolul al XVI-lea. Îi turna apă domnului pentru a-și spăla mâinile. În secolul al XVI-lea marele medelnicer era membru al Sfatului domnesc. Avea în grijă viile și pivnițele domnești. Se ocupa de aprovizionare și de ospețele domnești, în special cu vin. Gusta vinul înainte de a fi servit de domn, pentru a verifica dacă nu era otrăvit. Apare târziu în Sfatul domnesc. În Moldova se mai numea ceașnic sau cupar
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
în secolul al XVI-lea. Îi turna apă domnului pentru a-și spăla mâinile. În secolul al XVI-lea marele medelnicer era membru al Sfatului domnesc. Avea în grijă viile și pivnițele domnești. Se ocupa de aprovizionare și de ospețele domnești, în special cu vin. Gusta vinul înainte de a fi servit de domn, pentru a verifica dacă nu era otrăvit. Apare târziu în Sfatul domnesc. În Moldova se mai numea ceașnic sau cupar. Răspundea de masa voievodului și de servirea acestuia
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
Sfatului domnesc. Avea în grijă viile și pivnițele domnești. Se ocupa de aprovizionare și de ospețele domnești, în special cu vin. Gusta vinul înainte de a fi servit de domn, pentru a verifica dacă nu era otrăvit. Apare târziu în Sfatul domnesc. În Moldova se mai numea ceașnic sau cupar. Răspundea de masa voievodului și de servirea acestuia la ospețe, de aprovizionarea cu alimente. Răspundea de magaziile și depozitele domnești. În Moldova exista și "jitnicerul", care se ocupa de depozitele de grâne
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
domn, pentru a verifica dacă nu era otrăvit. Apare târziu în Sfatul domnesc. În Moldova se mai numea ceașnic sau cupar. Răspundea de masa voievodului și de servirea acestuia la ospețe, de aprovizionarea cu alimente. Răspundea de magaziile și depozitele domnești. În Moldova exista și "jitnicerul", care se ocupa de depozitele de grâne. Pregătea pâinea pentru domn și pentru slujitorii sau ostașii cu rație zilnică de pâine. În secolul al XVII-lea a devenit mebru al sfatului. Se ocupa cu aprovizionarea
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]