14,427 matches
-
rând aceste portrete computerizate, este că lumea lui Creangă este extraordinar de bogată și că un număr de teme se repetă în scrierile sale: cruzimea, de pildă, sau frica, ideea de nenoroc, ideea de singurătate, de distrugere și autodistrugere, tema dușmanului etc. Creangă însuși, crede C., este un om fără noroc în viața de toate zilele, destinul său e tragic și veselia lui se ridică pe o suită de nenorociri (îi mor frații, părinții, se însoară și nevasta fuge cu o
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
a ochelarilor și au dezvoltat o afacere axată pe distribuția acestui accesoriu considerat de regimurile comuniste drept semn al unei origini sau atitudini „nesănătoase” (regimul comunist din Cambodgea i-a executat pe cei care purtau ochelari, pentru că erau intelectualii, deci „dușmanii poporului”!). În timp ce o mulțime de afaceriști „maturi” au înțeles că este bine ca statul să fie furnizor sau client sau, și mai bine, să fie în ambele situații în raport cu propria afacere, tinerii au ales calea opusă. Produsul lor de interes
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
articolul-program, Mihail Dragomirescu proclamă „critica obiectivă, rece, așezată, care se ridică, senină, dar fără slăbiciune, deasupra patimilor de o zi și care, văzând și cercetând numai lucrul, nu vrea să știe dacă este făcută de un prieten sau de un dușman, să lumineze pe cititori asupra valorii lui, fără ură și părtinire, cu temeiuri totdeauna fățișe și clare”. Constatând lipsa unei asemenea critici în practica românească, directorul pleda pentru desăvârșita autonomie a artiștilor și poeților față de problemele politice și culturale ale
CONVORBIRI CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286402_a_287731]
-
tainic de bună credință” și „idealul de superiorizare a procesului de unificare sufletească”. Altfel spus, „vibrația unică” a specificului spiritului bucovinean în atmosfera de idealism „curat și izbăvitor” al întregii societăți românești. Obiectivele periodicului sunt în primul rând politice: denunțarea „dușmanilor țării și credințelor ei”, oprirea tendințelor de „anarhizare” și apărarea „comorilor de simțire strămoșești”. Într-un scurt apel publicat în primul număr, programul e definit ca „solidaritate a celor buni”. Discuțiile despre regionalism (Sandu Plavie și George Enescu, 3/1931
CRAINICUL BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286470_a_287799]
-
baterii la avioane - va fi un aspect economic extrem de important în secolul XXI. Revoluția a V-a va accelera rata cu care vor apărea noi forme de parteneriat între companii Și diferite organizații. Organizații nonguvernamentale care considerau mediul de afaceri dușmanul absolut caută în prezent soluții de colaborare. Asta nu înseamnă că nu vor exista fricțiuni sau chiar conflicte. Revoluția a VI-a promovează o modificare profundă a modului în care administrăm timpul. Datorită tot modalităților de comunicare instantanee, informația circulă
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
din urmă, traversând un izlaz, am ajuns pe o poteca. Unul dintre căpitanii noștri, un saxon și un domn, si a împușcat plin de curaj calul și și-a chemat oamenii să i se alăture și să apere drumul. Dar dușmanii ne-au atacat plini de furie. Însă saxonul, după ce s-a apărat cu un curaj deosebit, a fost ucis. Astfel întregul detașament a fost înfrânt și nu au scăpat întregi mai mult de cinci sute de oameni. Am suferit o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
că îmi este imposibil să mă căsătoresc. Motivele nu le voi dezvălui. M-am rugat adesea lui Dumnezeu ca să îmi dea înțelepciunea necesară să fac acest lucru, însă nu am fost în stare să o dobândesc[...]. Temperamentul meu este un dușman mortal pentru acest jug, pe care nu am să îl accept, nici dacă drept răsplată pentru acest lucru aș ajunge stăpâna lumii. Ce crimă au comis femeile pentru a fi condamnate la această aspră obligație, care constă fie în a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
la numai șase ani de la înscăunare. Imediat a fost numit pe tronul Suediei fiul său, Carol al XI-lea, un copil de numai patru ani. Pe umerii săi apasă sarcina grea de a reconcilia imperiul baltic cu mult prea mulții dușmani pe care ii dobândise Suedia în ultimul timp, printre care se numărau Rusia, Polonia, Brandemburg și Danemarca. Carol al XI-lea a fost lăsat în grija regenților, care și-au îndeplinit îndatoririle atât de prost, încât la șaptesprezece ani, atunci când
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
fiu auzit de lorzii și nobilii camerei parlamentului; căci nu este numai persoana mea de care am grijă, ci de bunăstarea și pacea regatului». La auzul discursului său, s-a produs o agitație în curtea de judecată. Cu toții, prieteni sau dușmani, erau curioși să audă ce avea să spună regele în finalul alocuțiunii sale. Însă orice ar fi fost, stinghereala curții de judecată era maximă. Partidul republican, în ciuda victoriei reputate, nu se află în poziția de a pierde timpul, sau de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Story of the Great Fire of London, McMillan University Press, Londa, 2003, passim footnote> La scurt timp după incendiu, au existat voci care își exprimau bănuiala că focul nu s-a declanșat accidental, ci a fost pus la cale de către dușmanii tradiționali ai Angliei, Franța și Olanda, mai ales că în acea perioadă avea loc cel de-al doilea război Anglo-Olandez. Astfel, familiile de emigranți au ajuns foarte repede victimele mulțimii dezlănțuite, care a recurs la linșaj că forma de protest
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
de perspectivele căsătoriei fratelui regelui, Gaston d‘Orléans, cu domnișoara de Montpensier. Această căsătorie fusese stabilită de regele Henric al IV-lea încă de la nașterea fiului său. Richelieu și Ludovic al XIII lea erau de acord cu căsătoria. Din nefericire, dușmanii cardinalului îl convinseseră pe duce că planurile sale privind detronarea regelui ar fi fost favorizate de o căsătorie cu o prințesă străină. Richelieu și-a prezentat demisia regelui, dat fiind că viața sa era în primejdie în cazul în care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
nenumărate. Un eveniment semnificativ a avut loc în timpul războiului de succesiune pentru Mantua, care a început în anul 1629 În timpul luptelor regele a fost cuprins de o misterioasă boală. Pe parcursul evoluției bolii, grija regelui era îndreptată către primul ministru, deoarece dușmanii cardinalului, coordonați de Maria de Medici, profitau de starea fragilă de sănătate a monarhului pentru a uzurpa poziția cardinalului. Într-una din zile starea regelui s-a înrăutățit atât de mult, încât l-a chemat pe ducele de Montmorency și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Fratele său mai mic și urmașul direct la tron, ducele de Orlèans, era preocupat numai de conspirații și mașinațiuni ce vizau detronarea lui Ludovic și înscăunarea să că rege. Richelieu se află prins la mijloc, împresurat din toate părțile de dușmani și comploturi. Întâlnirea cu Mazarin a fost ca o revelație pentru bătrânul politician. Această a durat două ore, iar la final, Richelieu, profund impresionat de calitățile tânărului, l-a invitat la Paris. Când acesta a răspuns pozitiv invitației, i-a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
abații și episcopate. Aceste favoruri aveau dublu scop: pe de o parte îi recompensă pentru fidelitate, pe de altă parte îi condiționă în continuare pe protestanți să-i acorde sprijin împotriva hughenoților. Pe langă adversitatea față de hughenoți, Mazarin era un dușman înfocat al jansenismului<footnote http://jansenism.vocabular.ro: Jansenism s.n. Curent social-religios apărut în Olanda și în Franța la mijlocul sec. XVII, care exprimă opoziția unei părți a burgheziei față de iezuitism, preluând concepția despre prestinare și propovăduind o morală austera. Din
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
morală austera. Din fr. jans'enisme. (accesat la data de 22 iu. 2009) footnote>, mai ales datorită atacurilor acestei confesiuni la adresa iezuiților, de care cardinalul era foarte atașat. Predecesorul său, Richelieu, fusese și el un oponent al jansenismului, fiind un dușman declarat al teoreticianului acestui cult, Jansenius. Acesta scrisese, în 1635, un pamflet împotriva politicii și alianțelor Franței cu statele germane, intitulat Marș gallicus. Ura față de această mișcare a fost manifestate de Mazarin până și pe patul de moarte, când l-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
nici pe mine, să ducem o existență asemănătoare cu a colegilor noștri: rusa devenea pentru noi limba curentă, școala ne forma după tiparul tinerilor sovietici model, jocurile paramilitare ne obișnuiau cu mirosul puștii, cu exploziile grenadelor de manevră, cu ideea dușmanului din Apus, împotriva căruia va trebui să luptăm într-o bună zi. Serile din balconul bunicii nu mai erau, parcă, decât un vis de copil. Și când, în timpul lecțiilor noastre de istorie, profesorul ne vorbea despre „Nicolae al II-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Comitetul Francez de Întrajutorare și auzea, ca răspuns, un scurt discurs despre țelurile imperialiste ale Occidentului sub masca filantropiei burgheze. Ea evoca dorința lor de a se înapoia la Moscova și apoi... Ecoul o întrerupea: forțele intervenționiste ale străinătății și dușmanii de clasă dinăuntru erau pe cale de a sabota reconstrucția din tânăra Republică a Sovietelor... După un sfert de ceas de astfel de discuție, Charlottei i-a venit să strige: „Vreau să plec! Asta-i tot!” Dar logica absurdă a acelei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să-i anunțe pe muncitori. Măcelul nu a avut loc... Iar eu mă întrebam adesea de ce procedase astfel „burghezul” acela, privilegiatul acela. Eram obișnuiți să vedem lumea în alb și negru: bogați și săraci, exploatatori și exploatați, într-un cuvânt, dușmanii de clasă și cei drepți. Gestul tatălui Charlottei mă descumpănea. Din masa umană, atât de comod tăiată în două, se ivea pe neașteptate omul, cu libertatea lui imprevizibilă. Nu înțelegeam nici ce se petrecuse la Buhara. Ghiceam doar că întâmplarea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
descoperit noi câteva trăsături de caracter esențiale la locuitorii Atlantidei noastre. Străzile pariziene, în poveștile noastre, erau zguduite constant de explozii de bombe. Anarhiștii care le lansau trebuie să fi fost la fel de numeroși ca și prostituatele sau birjarii. Unii dintre dușmanii ordinii sociale aveau să păstreze îndelung pentru mine, în propriile lor nume, un bubuit exploziv sau zgomotul armelor: Ravachol, Santo Caserio... Da, pe străzile acelea bubuitoare ni s-a dezvăluit una dintre ciudățeniile acelui popor: întotdeauna revendica ceva, niciodată mulțumit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ar fi trebuit să-l piardă: naționalitatea soției sale... Când, cu câțiva ani înainte, oamenii începuseră să dispară, familie după familie, casă după casă, se gândise numaidecât la asta. Charlotte purta în ea două defecte grave, imputate cel mai adesea „dușmanilor poporului”: originea ei „burgheză” și legătura cu străinătatea. Căsătorit cu un „element burghez”, pe deasupra și franțuzoaică, se vedea acuzat firesc de a fi „spion în solda imperialiștilor francezi și britanici”. Formula, de câtva timp, devenise curentă. Totuși, tocmai în lucrul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de escala noastră în carcasa unei bărci vechi. Pe o mare de pe vremuri, plină de primejdii, un vas de război englezesc se încrucișează cu o navă franțuzească și, înainte de a se lansa într-o bătălie crâncenă, căpitanul englez se adresează dușmanilor săi dintotdeauna, făcându-și palmele pâlnie: „Voi, francezii, vă bateți pentru bani. Iar noi, supușii reginei, ne batem pentru onoare!” Atunci, de pe nava franceză, se aude venind, cu o pală de vânt sărat, exclamația veselă a căpitanului: „Fiecare se bate
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
amintit de un automat. Am prins din zbor numele personajului pe care tocmai îl evocase, am început să vorbesc. Ioan fără de Frică și rușinoasele lui cârdășii cu englezii. Pariul, în care măcelarii, deveniți „revoluționari”, erau stăpâni și îi masacrau pe dușmanii din Burgundia sau pe pretinșii dușmani. Și regele nebun. Și spânzurătorile din piețele pariziene. Și lupii care dădeau târcoale în cartierele mărginașe ale orașului devastat de războul civil. Și trădarea de neînchipuit comisă de Isabeau de Bavaria, care l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
din zbor numele personajului pe care tocmai îl evocase, am început să vorbesc. Ioan fără de Frică și rușinoasele lui cârdășii cu englezii. Pariul, în care măcelarii, deveniți „revoluționari”, erau stăpâni și îi masacrau pe dușmanii din Burgundia sau pe pretinșii dușmani. Și regele nebun. Și spânzurătorile din piețele pariziene. Și lupii care dădeau târcoale în cartierele mărginașe ale orașului devastat de războul civil. Și trădarea de neînchipuit comisă de Isabeau de Bavaria, care l-a urmat pe Ioan fără de Frică și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu părul lung și alb ieșit de sub pălăriile lor cu boruri mari. Erau ultimii bărbați valizi într-o mișcare populară de masă, deja înghițită de război. Nu reținusem titlul tabloului, dar cuvântul „ultimii” figura în el. Erau ultimii care înfruntau dușmanul, chiar ultimii care mai puteau mânui armele. Acestea erau, de altfel, foarte rudimentare: câteva sulițe, securi, săbii vechi. Curios, le-am privit vu atenție veșmintele, încălțările grosolane cu catarame mari de aramă, pălăriile și, uneori, o cască ponosită, asemănătoare cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Schilodul care tocmai îi furase banii a apucat doar să-și înhațe bățul. Lada ciungului s-a lovit de a lui. A țâșnit sânge. Charlotte a văzut alte două samovare repezindu-se spre ciungul care scutura din cap sfârtecând trupul dușmanului său. Alte cuțite au sclipit între dinți. Din toate părțile izbucneau urlete. Lăzile se izbeau unele de altele. Trecătorii, subjugați de bătaia care devenea generală, nu îndrăzneau să intervină. Un alt soldat cobora în viteză panta străzii și, cu lama
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]