KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...190 191 192 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

la situa? ia politic? a Rom�niei la sf�r? it de veac, profesorul Z.�Barbu declară �n leg? tur? cu muta? ia suferit? de psihologia politic? rom�neasc? (?în�nd cont de �limitele vocabularului psihologic�) c? perioadă respectiv? a constituit �o tranzi? ie de la o versiune predominant schizoid? la una predominant paranoic? a perspectivei rom�ne? ți asupra lumii; mai exact, de la o structur? mintal? dominat? de mecanismele rezervei ? i pruden? ei la una dominat? de mecanismele atacului ? i la un sistem moral

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
aliata nu prea pe ascuns a Imperiului austro? ungar ? i a Germaniei. Regele ei, Carol I de Hohenzollern, era foarte pornit �mpotriva revizionismului. To? i politicienii aveau preten? îi revizioniste �nainte de a ajunge la putere; odat? ajun? i �n cabinete, orice preten? ie revizionist? era dat? uit? rîi, din respect fă?? de sentimentele regelui. Regele p? stră distan? a �ntre societatea rom�neasc? ? i el. A?a cum remarcă prin? ul Barbu ? tirbei, adres�ndu? se lui Iorga: �Pentru rege, un german nu este

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rege, un german nu este (automat) identic cu alt german, dar to? i rom�nii s�nt pentru el o ap? ? i?un p? m�nt! �6. Cu toate acestea, jum? țațe din to? i rom�nii se aflau sub domină? ie str? în?. �n Transilvania ? i Banat, dup? r? școală din 1784 ? i revolu? ia de la 1848, nemul? umirea rom�nilor a explodat �n 1890 sub forma luptei �Memorandi? tilor�. Liderul lor, Ion Ra? iu, a declarat �n timpul procesului care i? a fost

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fiind �inima poporului rom�n! � Rom�nii consider? Transilvania ca fiind mai important? dec�ț Basarabia, iar pe la 1900, dob�ndirea Transilvaniei p? rea mai realizabil? dec�ț elibararea Basarabiei. Din nefericire, problema este de nerezolvat deocamdat?. Se poate ajunge la o solu? ie constructiv? doar schimb�nd mentalitatea adversarilor; �n acest scop, at�ț rom�nii c�ț ? i ungurii ar trebui s? se pun? unii �n locul celorlal? i. Ceea ce este pu? în probabil s? se �nt�mple cur�nd. Sub domină? ia austriac? , Bucovina

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rui �grani? e �ns�ngerate� erau �ț�r�te peste trupul �ns�ngerat al na? iunii�9. Dar situa? ia din a? a?numită �Rom�nie liber? � l? să mult de dorit. Populă? ia �Rom�niei libere� era alc? tuit? �ntr? o propor? ie de mult mai mult de 86�% din ?? răni. E greu s? g?sim cuvinte care s? poat? descrie mizeria vie? îi lor10, dar Congresul Partidului Socialist Rom�n ne poate oferi o oarecare idee �n acest sens. La acest al cincilea Congres (�n prim

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iei era dominat? de problema ?? r? neasc?. Ambele partide politice �ncercau s? ascund? acest lucru, de? i con? tiin? a intelectualilor o aducea mereu �n prim? plan. S?lbatica r? scoal? ?? r? neasc? din 1888 a fost un fel de repeți? ie general? pentru cea din 1907, dar nu a fost luat? nici o m? sur? pentru �mbun? ț?? irea soartei ?? rănilor. Drepturile politice ale ?? rănilor erau practic respinse de celebrele Colegii Electorale. Elită Rom�niei nu?? i merită numele. Despotici, exploatatori, hedoni

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
al XX-lea: ei erau oameni de meserie, comercian? i ? i misi? i �n domeniul arend? rîi p? m�ntului. Din nefericire, rom�nii nu erau interesa? i dec�ț de posturile administrative ? i birocratice, de slujbele din armat? ? i de preo? ie � preferin? e pentru care Iorga �i dojenea pe compatrio? îi s? i. Evreilor le? a revenit astfel sarcina de a duce mai departe modernizarea ?? rîi. Ei au fost cei care (că s?? l cît? m pe Max Weber) �au adus ra? ionalismul capitalist

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
devenit o politic? oficial? , o supap? de siguran?? �mpotriva nemul? umirii, transform�ndu? i pe evreii ru? i �n ? api isp?? itori; Ministerul de Interne a fost cel care le? a organizat. Pe la 1900, sistemul autocrat rusesc bazat pe birocra? ie nu mai putea face fă?? nemul? umirilor sociale. Astfel, Ministrul de Interne, Contele Viaceslav Plehve, a dat urm? torul ordin: �Trebuie s? �nec? m revolu? ia �n s�nge evreiesc! � Teoria lui Hugh Seton? Watson s? a adeverit deci punct cu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? a adeverit deci punct cu punct. Evreii din cadrul Leg? m�ntului de colonizare rusesc nu aveau nici o speran?? pe viitor, a? a c? mul? i dintre ei au �ncercat s? plece. Influxul permanent de evrei a agravat o situa? ie deja grav? ? i a constituit pentru na? ionalismul rom�n o veste proast?; cea mai mare parte a neferici? ilor evrei nu erau �mt�mpina? i cu cuvintele alin? toare ale Emmei Lazarus. Nu au reu? it s? ajung? dec�ț �n Moldova

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
tere la tensiuni. G�ndi? i?v? la n? vala vietnamezilor ? i a latino? americanilor (mai ales mexicani) �n Statele Unite sau a celor din Lumea a Treia ? i din Europa de R? s?riț �n Europa Occidental?. Occidentul are �n spatele lui o tradi? ie democratic? , iar economia lui este mult mai �n stare s?? i absoarb? pe imigran? i. Rom�nia de la r? scruce de veac nu era un ? inut adecvat imigran? ilor. Evreii nu erau muncitori agricoli cu ziua. Care era deci perspectiva? Nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
du? se ? i devenind indiferen? i la ceea ce g�ndeau gentilii despre ei. Propriile lor prejudec?? i le? au poten? at pe cele ale rom�nilor �n privin? a lor. Evreii din Occident s? au asimilat ? i au adus o contribu? ie imens? la bun? starea na? iunilor care i? au g? zduit. Nu se poate spune acela? i lucru despre ghetoul de la Ia? i. Pentru evrei, Moldova constituia o simpl? escal? a tristului lor periplu milenar. Un impas a amplificat tragedia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
au g? zduit. Nu se poate spune acela? i lucru despre ghetoul de la Ia? i. Pentru evrei, Moldova constituia o simpl? escal? a tristului lor periplu milenar. Un impas a amplificat tragedia pe care o prefigurase 18. O asemenea situa? ie social? nu? i punea �ntr? o lumin? favorabil? pe evreii din Rom�nia nici pentru ?? răni, nici pentru na? ionali? ții din oră? e. ? i nici felul �n care vorbeau limba rom�n?. Numeroasele interven? îi str? ine �n sprijinul evreilor nu f

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
felul �n care vorbeau limba rom�n?. Numeroasele interven? îi str? ine �n sprijinul evreilor nu f? ceau dec�ț s? exacerbeze situa? ia. Metternich spunea c? �fiecare ? ar? �?i are categoria de evrei pe care o merit? �19. Lucrarea lui Iorga contrazicea aceast? afirmă? ie. Lucru care d? de g�ndit dar nu constituie ultimul cuv�nt. S? examin? m dou? argumente contemporane: cel al doctorului Moses Gaster, un evreu rom�n care ? i?a f? cut un nume că filolog �n Marea Britanie, pled�nd cauza evreilor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a expunerii lui Gaster referitoare la corup? ia, despotismul, ipocrizia sistemului politic de atunci ? i la deturnarea �mprumuturilor str? ine nu con? ine nimic deosebit. Dar doctorul Gaster idealiza realitatea �n privin? a atitudinii evreilor fă?? de rom�ni. Că reac? ie la argumentele socialiste ale lui Cristian Rakovski ? i că r? spuns la un articol ap? rut �ntr? un ziar francez, Iorga ? i?a prezentat versiunea personal? asupra situa? iei. A?adar, cinci milioane de rom�ni creaser? un stat na? ional

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
altfel ? i aveau o ur? ne�mp? cat? pentru gentili. Erau str? ini ? i cuceritori, neav�nd nici un sentiment fă?? de Rom�nia ? i nu f? ceau nici un sacrificiu fă?? de ea. Iorga nu consideră toate acestea drept o persecu? ie religioas? sau rasial? , pe care, personal, le detesta. Pentru el erau �n joc existen? a na? ional? ? i caracterul rom�nesc al Rom�niei20. Iorga (chiar ? i Cuza) ? i mul? i al? i rom�ni �i simpatizau pe evreii sefarzi din Rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
secolul al XX-lea. Neacceptarea schimb? rîi �nsemna renun? area la supravie? uire. Evreii prin? i la mijloc �n acest proces erau oarecum martori inocen? i ? i neputincio? i, iar uneori ? api isp?? itori. Profesorul Barbu se referea la o tranzi? ie de la schizofrenie la paranoia, dar pentru patrio? îi rom�ni, na? iunea, cultura ? i economia rom�n? urmau trei direc? îi diferite. Intelectualii c? utau o solu? ie. Se p? rea c? au g? sit? o (�n deceniul 1890? 1900) �n curentele socialiste

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i, iar uneori ? api isp?? itori. Profesorul Barbu se referea la o tranzi? ie de la schizofrenie la paranoia, dar pentru patrio? îi rom�ni, na? iunea, cultura ? i economia rom�n? urmau trei direc? îi diferite. Intelectualii c? utau o solu? ie. Se p? rea c? au g? sit? o (�n deceniul 1890? 1900) �n curentele socialiste; dup? 1900, mul? i dintre ei vor deveni iorghi? ți. ?i �ntruc�ț nici iorghismul nu constituia o solu? ie, dup? Primul R? zboi Mondial, mul? i dintre ei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
trei direc? îi diferite. Intelectualii c? utau o solu? ie. Se p? rea c? au g? sit? o (�n deceniul 1890? 1900) �n curentele socialiste; dup? 1900, mul? i dintre ei vor deveni iorghi? ți. ?i �ntruc�ț nici iorghismul nu constituia o solu? ie, dup? Primul R? zboi Mondial, mul? i dintre ei vor c? uta solu? îi foarte diferite. Această eră situa? ia atunci c�nd Iorga a pornit la lupt? prin articolul s? u din �Independen? a Rom�niei�. ?i? a �nceput �Lupta

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga, nu este vorba despre ceva contradictoriu, ci despre ceva complementar, bazat pe constitu? ia omului ? i a lumii. O asemenea diversitate inclusiv? prezint? lumea lui. Na? iunea e o component? fundamental? a omenirii. Procesul acesta organic reprezint? o evolu? ie natural? , deoarece na? iunile au misiuni ? i numai na? iunile pot �ndeplini asemenea �misiuni istorice�. Dac? se abat său s�nt for? ațe s? se abat? de la ele, ordinea natural? (organic?) a lumii va fi tulburat? (a? a cum echilibrul ecologic

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ional?. Unificarea Rom�niei se va realiza dac? ? i atunci c�nd rom�nii vor deveni con? tien? i de mo? tenirea lor na? ional? ? i de na? ionalismul lor cultural. Atunci se vor uni, ? i nu printr? o revolu? ie violent? 26. Cultură era at�ț de important? pentru Iorga �nc�ț era convins c? p�n? ? i dezbinarea na? ional? , negarea autodetermin? rîi na? ionale ? i nedreptatea social? pot fi remediate prin intermediul ei. El credea �ntr? o schimbare fundamental? prin na? ionalismul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga �nc�ț era convins c? p�n? ? i dezbinarea na? ional? , negarea autodetermin? rîi na? ionale ? i nedreptatea social? pot fi remediate prin intermediul ei. El credea �ntr? o schimbare fundamental? prin na? ionalismul cultural, acesta reprezent�nd varianta să de revolu? ie cultural?. Na? ionalismul lui Iorga era un concept moral. Puteai deci s? fii liberal sau na? ionalist, conservator sau na? ionalist, ? i a? a mai departe. Na? ionalismul exclude orice alte partide sau doctrine politice 27. �n primul deceniu al secolului al

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
moral. Puteai deci s? fii liberal sau na? ionalist, conservator sau na? ionalist, ? i a? a mai departe. Na? ionalismul exclude orice alte partide sau doctrine politice 27. �n primul deceniu al secolului al XX-lea, Iorga avea respect fă?? de democra? ie, dar ulterior ? i?a pierdut �ncrederea �n ea (cel pu? în �n privin? a realit?? ilor rom�ne? ți). P? rerea lui � că ? i a lui Eminescu � era c? democra? ia este o piedic? �n calea na? ionalismului cultural rom�nesc ? i deci a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
aceasta aducea servicii na? iunii rom�ne; el avea mai mult respect pentru Biserică Unit? din Transilvania dec�ț pentru Ortodoxie; speră �ns? tot timpul c? o astfel de nou? religie comun? bazat? pe na? ionalismul cultural va deveni cea mai bun? chez?? ie a fr?? iei umane 29, deoarece, dup? p? rerea lui Iorga, politica Rom�niei (din primul deceniu al secolului nostru) reprezenta o anomalie istoric?. �ntruc�ț societatea este organic? , partidele politice s�nt hr? p? re? e ? i se destram?. A

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
d adev? rul pentru un cre? țin ortodox. Iar Iorga, ca discipol al lui Eminescu, a fost un istoric rom�n profund convins de adev? rul na? ionalismului cultural rom�nesc. Dac? vrea cineva s?? i cear? lui Iorga o solu? ie la indiferent ce problem? , trebuie s?? l �ntreb? m mai �nt�i care era interesul Rom�niei (a? a cum �l vedea el) �n momentul acela? El sesiza acest interes �n cadrul na? ionalismului s? u cultural s? m?n? torist. S?a situat �ntotdeauna cu modestie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
aceste calit?? i nu existau, nu ar exista nici o limit? �n privin? a impactului Rom�niei �n problemele internă? ionale 31. S�nt oare na? ionali? ții conservatori? Era oare Iorga un conservator p? tima?? Adev? ratul na? ionalism include prin defini? ie �ntreaga na? iune, care �n Rom�nia era �n cea mai mare parte s? rac?. Adev? ra? îi na? ionali? ți sus? în c? na? iunea cuprinde toate clasele. Acum, la sf�r? ițul secolului al XX-lea, s? medit? m asupra c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]