12,690 matches
-
Cicio-Pop, Ioan Suciu, Iustin Marșicu, Cornel Iancu, Romul Veliciu, Aurel Lazăr, Valeriu Moldovanu; director: Vasile Goldiș. Ulterior redactori responsabili au fost Atanasie Hălmăgean, Constantin Savu, Sever C. Dan, Sever Miclea, Traian P. Nicola, Emil Velciu, Pompiliu Puticiu, I. Ardelean, iar editori responsabili Atanasie Hălmăgean, Laurențiu Luca, Vasile Stoica, Aurel Rusu, Constantin Savu ș.a. Din 1912, R. fuzionează cu „Tribuna poporului” din Arad. După cum precizează Vasile Goldiș, un rol important în această fuziune l-a avut C. Stere. Scopul publicației, anunțat în
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
Publicații Topaz, iar de la numărul 31/1993 de Fundația România literară și de Agenția de Publicitate Topaz, aceasta din urmă retrăgându-se începând cu numărul 39-40/1993, când pe frontispiciu figurează ca director general al Fundației Nicolae Manolescu și ca editor și Ion Rațiu (până la numărul 23/1995). Au mai sprijinit editarea revistei Fundația Soros pentru o Societate Deschisă (până în 1997), Fundația pentru o Societate Deschisă România (din 1998), Editura Național (redactor-șef Violeta Borzea, de la numărul 2/2001) și Fundația
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
, Andrei (15.XI.1926, Chișinău), editor. Este fiul Anastasiei (n. Neaga ) și al lui Ilie Rusu, comisar de poliție. Urmează școala primară și liceul la Chișinău; refugiat în 1944 din Basarabia, își termină studiile liceale la Roman, trecându-și examenul de bacalaureat în 1946. Până în 1950
RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
puțin obișnuit pe atunci -, dar în „tiraj dirijat”. De-a lungul a o jumătate de veac de activitate neîntreruptă, R. s-a ocupat de publicarea în ediții impecabile și a lucrărilor altor scriitori: Ion Păun-Pincio (volum cu care debutează ca editor în 1955), I.Al. Brătescu-Voinești, B.P. Hasdeu, N. Iorga, N. Cartojan ș.a. Ediții: Ion Păun-Pincio, Versuri, proză, scrisori, pref. Ion Vitner, București, 1955; Cezar Bolliac, Opere, I-II, introd. George Munteanu, București, 1956; Nicolae Bălcescu, Opere alese, I-II, introd
RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
literar, RL, 1993, 7; Al. Piru, G. Călinescu, cronicar literar, L, 1993, 17; Z. Ornea, „Bietul Ioanide”, RL, 1995, 37; Z. Ornea, Bălcescu în proza istorică, RL, 1997, 38; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 185-187; Ioan Holban, Ediții, editori și critici, RL, 2001, 49; Teodor Vârgolici, G. Călinescu într-o remarcabilă ediție, ALA, 2001, 578; Cornelia Ștefănescu, Istorie și literatură, RL, 2002, 49. T.A.
RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
, Al.[exandru] (20.X.1895, București - 27.II.1990, București), memorialist și editor. Este fiul Zoei (n. Cornescu) și al lui Petre Rosetti Bălănescu, avocat și moșier. Elenei C. Cornescu, bunica sa după mamă, i-a închinat Ion Heliade-Rădulescu poezia Zburătorul. Urmează la București cursurile Liceului „Gh. Lazăr” (1906-1914) și Facultatea de Litere
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
În 1980 i s-a decernat Premiul Herder. Autor al unor lucrări clasice în domeniul lingvisticii, precum Filosofia cuvântului (1946) și Istoria limbii române (I-VI, 1938-1966), R. este și un mare om de cultură, un mentor și un remarcabil editor, care i-a publicat pe Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Ion Barbu, Lucian Blaga, G. Bacovia, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Perpessicius, Emil Botta ș.a., dar în egală măsură, și un scriitor original. Prin destinul său a confirmat încă o dată
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
din volumul Cartea neagră, depus, cu mulți ani în urmă, la Vatican. Trebuie amintit că alături de o receptare critică în genere favorabilă, el a trezit și altfel de reacții, marcate de circumspecție, în prim-plan fiind plasate permanent meritele de editor. La Editura Fundației Regale pentru Literatură și Artă R. a inițiat seriile „Ediții definitive,” „Scriitori români vechi și moderni” și „Scriitori români uitați”. Editor de anvergură, cu fler și bun gust, a realizat el însuși atât ediții de texte vechi
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
trezit și altfel de reacții, marcate de circumspecție, în prim-plan fiind plasate permanent meritele de editor. La Editura Fundației Regale pentru Literatură și Artă R. a inițiat seriile „Ediții definitive,” „Scriitori români vechi și moderni” și „Scriitori români uitați”. Editor de anvergură, cu fler și bun gust, a realizat el însuși atât ediții de texte vechi - Lettres roumaines de la fin du XVI-e et du début du XVII-e siècle tirées des archives de Bistritza (Transylvanie) (1926), Cronicarii români (1944) -, cât și
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
, Alexandru (20.VII. 1944, Pădureni, j. Timiș), critic și istoric literar, editor. Este fiul Rozaliei (n. Ardelean) și al lui Petru Ruja, muncitor. Urmează clasele elementare în localitatea Șimand, județul Arad, liceul la Chișineu-Criș (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1962-1967). Funcționează ca profesor la Școala Generală din Siclău
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
găsit locul în scrierile cu caracter istoriografic ale unui Mitrofan Grigoras sau N. Chiparissa, pe care R. le-a cercetat minuțios, în parte publicându-le. În privința editării textelor vechi, a compus - din însărcinarea Comisiunii Istorice a României - un „manual al editorului”, Critica textelor și tehnica edițiilor (tipărit chiar în primul volum, cel din 1912, al buletinului Comisiunii), aducând multe limpeziri, căci manevra cu egală abilitate și instrumentele istoricului, și pe cele ale filologului, într-un domeniu apăsat încă de un amatorism
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
, Romulus (13.III.1935, Alba Iulia), prozator, eseist și editor. Este fiul Silviei (n. Dobrota) și al lui Romulus Rusan, funcționar; poeta Ana Blandiana este soția sa. Urmează cursurile primare, gimnaziale și liceale în orașul natal, absolvind în 1952. Pentru un an, până să devină student al Facultății de Tehnologie
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
, George (13.V.1937, Ghermănești, j. Ilfov), istoric literar, editor, poet, prozator și dramaturg. Este fiul Alexandrinei Sanda (n. Popescu) și al lui Gheorghe Sanda, învățători. În București va absolvi Liceul „Aurel Vlaicu” și Facultatea de Filologie (1960), unde va fi numit asistent la Catedra de limba română. În 1974
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
Jagellonă din Cracovia. A debutat cu o poezie în „Gazeta literară” din 1958, iar prima carte, monografia Veronica Micle, îi apare în 1972. Mai colaborează la „Viața studențească”, „Femeia”, „Cronica”, „Argeș”, „România literară”, „Flacăra”, „Revista noastră” ș.a. Se afirmă ca editor și istoric literar, autor al unor monografii, primite cu o oarecare reticență de critică. După ce și-a înființat propria editură (care îi poartă numele), fără a abandona cu totul istoria literară, el va aborda domenii ce păreau a-i fi
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
Vreau să-i mulțumesc grupului Tarcher pentru cei zece ani de colaborare care au condus la publicarea a cinci cărți. Mulțumiri speciale vechiului meu prieten Jeremy Tarcher, care mi-a oferit sprijinul editurii sale. Vreau, de asemenea, să-i mulțumesc editorului meu Joel Fotinos pentru suportul constant, de-a lungul anilor, În realizarea diverselor noastre proiecte editoriale. Mulțumiri și pentru Ken Siman, agentul meu de publicitate, care Întotdeauna a făcut acel efort În plus, lui Lance Fitzgerald, pentru ajutorul În asigurarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noastre proiecte editoriale. Mulțumiri și pentru Ken Siman, agentul meu de publicitate, care Întotdeauna a făcut acel efort În plus, lui Lance Fitzgerald, pentru ajutorul În asigurarea piețelor străine și lui Mark Birkey pentru excelenta tehnoredactare. Doresc să-i mulțumesc editorului meu, Mitch Horowitz pentru această carte, pentru numeroasele și fructuoasele discuții care m-au ajutat foarte mult În definirea filosofiei și direcției acestei cărți. Fiecare autor speră să lucreze cu un editor care este colaborator și prieten, Îndemn și suporter
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Birkey pentru excelenta tehnoredactare. Doresc să-i mulțumesc editorului meu, Mitch Horowitz pentru această carte, pentru numeroasele și fructuoasele discuții care m-au ajutat foarte mult În definirea filosofiei și direcției acestei cărți. Fiecare autor speră să lucreze cu un editor care este colaborator și prieten, Îndemn și suporter entuziast. Mă consider norocos să am un astfel de editor. În final, doresc să-i mulțumesc soției mele, Carol Grunewald, pentru inspirație. Această carte a fost ideea ei. Amândoi am petrecut mult
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fructuoasele discuții care m-au ajutat foarte mult În definirea filosofiei și direcției acestei cărți. Fiecare autor speră să lucreze cu un editor care este colaborator și prieten, Îndemn și suporter entuziast. Mă consider norocos să am un astfel de editor. În final, doresc să-i mulțumesc soției mele, Carol Grunewald, pentru inspirație. Această carte a fost ideea ei. Amândoi am petrecut mult timp făcând naveta Între America și Europa, În decursul anilor Întâlnind o mare varietate de oameni și bucurându
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
parte din vocabularul comun decât În 1931. Istoricul James Thruslow Adams a publicat o carte intitulată The Epic of America, În care sintagma „visul american” era folosită pentru prima oară1. Inițial, Adams a vrut să folosească expresia drept titlu, Însă editorul său, Ellery Sedgwick, a refuzat, spunându-i că „nici un american adevărat nu o să plătească 3,50 dolari pentru un vis”2. Adams i-a răspuns că „americanii adevărați au fost gata Întotdeauna să-și joace ultimul peso pe un vis
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
organizare care reduc costul tranzacțiilor. Când acestea tind spre zero, profiturile aproape că dispar, iar schimburile pe piață nu mai sunt un mod viabil de a face afaceri. Publicarea cărților este un exemplu bun. Pe piață, eu Îmi vând cartea editorului, care o trimite tipografului. De acolo, ea merge la un vânzător engros și apoi la un vânzător cu amănuntul, unde clientul plătește pentru produs. La fiecare etapa a procesului, vânzătorul mărește prețul pentru a reflecta costurile tranzacțiilor. Dar acum, un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
De acolo, ea merge la un vânzător engros și apoi la un vânzător cu amănuntul, unde clientul plătește pentru produs. La fiecare etapa a procesului, vânzătorul mărește prețul pentru a reflecta costurile tranzacțiilor. Dar acum, un număr În creștere de editori - În special de manuale și cărți de specialitate, care necesită aduceri la zi frecvente - ocolesc toți acești pași intermediari În publicarea unei cărți și costurile fiecărei etape a procesului. Chiar dacă Encyclopedia Britannica Încă comercializează setul de douăzeci și două de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
anilor ’50. Artizanii pricepuți și personalul creativ, mai vechi angajați ai companiei, au format propriile companii independente. Acum, când se produce un film, principalele studiouri cinematografice finanțează parțial filmul și Îl comercializează În timp ce producătorii executivi coordonează firmele subcontractoare - regizorii, decoratorii, editorii etc. - Într-o rețea temporară pentru a face filmul. Adeseori, riscurile sunt distibuite Între entitățile-cheie, fiecare obținând o parte din Încasări odată ce filmul este distribuit. Socilogul Manuel Castells identifică cinci tipuri principale de rețele: rețele de aprovizionare, În care firmele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
8/1988 până la numărul 53/1989. Din colegiul de redacție fac parte Andrei Bardescu, Dan Costescu, Cornel Dumitrescu, Cătălin Georgescu, George Pietraru, Liviu Cangeopol (începând cu numărul 60/1989). Din 1990 titlul devine „Lumea liberă românească”. De la numărul 78/1990 editori sunt Dan Costescu și Cornel Dumitrescu, iar din colegiul de redacție fac parte Vlad Angelescu, Liviu Cangeopol, Dan Costescu, Cornel Dumitrescu și George Pietraru. Dorind să fie „purtătorul de cuvânt al tuturor celor ce simt românește”, hebdomadarul își fixează ca
LUMEA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]
-
LUMINA, periodic apărut la Budapesta, săptămânal, de la 31 decembrie 1905 până la 2 decembrie 1908; editor și redactor responsabil este I. Salusinsky. În articolul-program, Lumina, publicația afirmă că își propune să militeze pentru apropierea româno-maghiară și luminarea românilor din Ungaria. Sunt publicate numeroase articole pe această temă, unele semnate de personalități politice maghiare, precum Fr. Kossuth
LUMINA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287907_a_289236]
-
publicate între 1930 și 1933 ar fi trebuit să apară într-un volum cu titlul Bumerang, anunțat în „Alge”, dar niciodată tipărit. În 1933, după ce revistele de avangardă „Alge” și „Contimporanul” își încetaseră apariția, L. se alătură lui Geo Bogza, editorul unicului număr al revistei „Viața imediată”. Aici ei semnează manifestul Poezia pe care vrem s-o facem, text ce reprezintă un moment important în migrarea avangardei românești spre suprarealism. Unele scrieri apărute în periodice le-a semnat cu pseudonimele Costea
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]