5,421 matches
-
aflat la Universitatea “Alecu Russo”, cu prilejul unui colocviu internațional de filologie. Semnalăm și un comentariu al domnului Gh. Popa despre scrierea cu â din a sau cu î din i, foarte interesant din multe puncte de vedere. În fine, editorialul redactorului-șef, Nicolae Leahu, se referă la crearea în Republica Moldova a unei Uniuni a Scriitorilor inspirate de președintele Voronin. Pe drept cuvînt afirmă dl Leahu că inițiatorii proiectului, doi pseudoscriitori, n-aveau de fapt ce căuta într-o Uniune a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13077_a_14402]
-
februarie. D-na Fati reamintește că fostul ei coleg își încheia emisiunile radiofonice cu formula A fost Nae Bădulescu. A fost, cu adevărat. * În Oglinda literar| din februarie, d-na Magda Ursache publică pe spatele primei coperte un fel de editorial intitulat Etern fascinanta Românie, în care e vorba despre “sfărîmarea statuilor la noi, boală veche”, mai exact despre o temă devenită marota unor critici și anume iconoclastia ce s-ar fi generalizat după 1989. Doamna Ursache confundă și ea revizuirea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13077_a_14402]
-
o populație sărăcită și exasperată de corupție, guvernul Năstase încearcă să se salveze prin același teatru ieftin, jucat și înainte de venirea comuniștilor la putere, dar și în toți anii de domnie ai acestora.” * În ZIUA, Dan Pavel anunță profetic în editorialul său intitulat Triplu salt mortal - PSD: „Repet, ca și în alte editoriale, va veni la putere o nouă forță. Mă oprește lumea la metrou, pe stradă, în aeroport, îmi trimit mulți e-mail-uri ca să vorbesc. În curînd, voi spune deschis care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13077_a_14402]
-
salveze prin același teatru ieftin, jucat și înainte de venirea comuniștilor la putere, dar și în toți anii de domnie ai acestora.” * În ZIUA, Dan Pavel anunță profetic în editorialul său intitulat Triplu salt mortal - PSD: „Repet, ca și în alte editoriale, va veni la putere o nouă forță. Mă oprește lumea la metrou, pe stradă, în aeroport, îmi trimit mulți e-mail-uri ca să vorbesc. În curînd, voi spune deschis care este ea.” Cît de curînd? Fiindcă dacă ținem seamă de tonul ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13077_a_14402]
-
discuțiilor, plasînd o minciună atît de inutilă și rău prevestitoare încît mi-a fost și jenă să o taxez.” Același Cristian Tudor Popescu afirmă că în ultima vreme primește „telefoane agitate de sus, aproape după fiecare număr al Adevărului” în editorialul său în care mai scrie: „Nu cred că menirea gazetarului este să atace cu orice prilej Puterea. Însă atunci cînd Puterea atacă presa, acesta este, poate, cel mai grăitor semn rău pentru viitorul zisei Puteri.”
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
oferit de operele înseși. În destule cazuri, opiniile critice se dovedesc mai puțin atinse de desuetudine; în cele mai multe, pentru cititorul contemporan, rezultă mai limpede din critică decît din literatură varietatea standardelor și a criteriilor, schimbarea canonului, pierderile ori recuperările. În editorialul de astăzi, vreau să vorbesc despre descoperirile, uneori neașteptate, pe care le facem străbătînd la pas peisajul critic din două secole de literatura modernă. Sînt, iată, cîteva cărți, nu totdeauna băgate în seamă, din pricini felurite, care merită să fie
Celălalt Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13128_a_14453]
-
Viața în comedie este robustă, plină de sănătate, neconflictuală la nivel macro, pînă aproape de pastoral. O lume, pînă la urmă, fericită...”. E un punct util discuției acesta. Dacă „formele fără fond” ironizate de Caragiale ni-l apropie, cum remarcam în editorialul anterior, aspectul lumii politice nu mai este același. Cu geniala intuiție, ne previne Caragiale însuși: „Începem o altă istorie mai puțin veselă decît cea de pînă ieri”. Nu mai este același aspectul lumii lui Caragiale în general, care aparținea încă
Celălalt Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13128_a_14453]
-
-o, revista Axioma își deschide numărul pe ianuarie cu o evocare semnată de dl Ieronim Tătaru prilejuită de împlinirea a 165 de ani de la nașterea lui Paul Cézanne (19 ianuarie 1839-22 octombrie 1906) * Timpul ieșean din ianuarie vine cu un editorial al dnei Gabriela Gavril care ne mai convinge o dată că politica ne uzurpează mica temelie artistică zi de zi, ceas de ceas și în proporție de masă. Dna Gavril avusese intenția să scrie despre Caragiale (luna ianuarie fiind și a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13127_a_14452]
-
intenția să scrie despre Caragiale (luna ianuarie fiind și a lui, nu doar a lui Eminescu), cînd amplasarea unei anume statui în Piața Trandafirilor de la Brașov i-a luat gîndul cel bun pe aripile vîntului și, iată, a scris un editorial politic. Interesant, altminteri. * Despre libertatea presei vorbește în Timpul dl Mircea Toma, „monitorul”, într-un interviu care a fost menționat la cea mai recentă Întîlnire a «României literare», și ea pe tema cu pricina. * Nu vrem să se supere pe noi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13127_a_14452]
-
fără a uita speranța și dragostea, ele rămînînd, după cum știm, cele mai adînci dintre vîrtuți." Dumitru Dragomir atacat de fostul redactor șef adjunct al publicației sale Cronicarul observa deunăzi că unii dintre editorialiștii ziarelor de mare tiraj încep să confunde editorialul cu diverse genuri literare - stimabile altfel, dar nepotrivite cu acest rol. Mai nou, Cornel Nistorescu a brevetat în EVENIMENTUL ZILEI din 27 august editorialul fantastic. Autorul sau își imaginează nici mai mult nici mai puțin ce-ar putea face la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
publicației sale Cronicarul observa deunăzi că unii dintre editorialiștii ziarelor de mare tiraj încep să confunde editorialul cu diverse genuri literare - stimabile altfel, dar nepotrivite cu acest rol. Mai nou, Cornel Nistorescu a brevetat în EVENIMENTUL ZILEI din 27 august editorialul fantastic. Autorul sau își imaginează nici mai mult nici mai puțin ce-ar putea face la poarta Raiului Ion Iliescu și Victor Ciorbea, dacă s-ar întîlni acolo cu Sf. Petru. Hazliu cît se poate, editorialul - să-i zicem totuși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
ZILEI din 27 august editorialul fantastic. Autorul sau își imaginează nici mai mult nici mai puțin ce-ar putea face la poarta Raiului Ion Iliescu și Victor Ciorbea, dacă s-ar întîlni acolo cu Sf. Petru. Hazliu cît se poate, editorialul - să-i zicem totuși așa - pare scris de un prozator satiric. Să fi uitat Cornel Nistorescu în ce călimara își înmoaie pixul de jurnalist? Nu ne vine a crede. Mai curînd poate, plictisit de gîlcevile politice mici din ultima vreme
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
rămînă în România. În ciuda cutremurului din Turcia, dl Emil Constantinescu poate garanta, în cazul realegerii sale, firește, stabilitatea arcului Carpatic". Că actuala putere vorbește despre faptul că nu există motive de teama în ceea ce privește integritatea teritorială a României e adevărat. Dar editorialul uită să precizeze că puterea spune asta după ce opoziția anunță comploturi interne și externe cu care agită opinia publică. Cînd opoziția încinge spiritele anunțînd că se urzesc planuri despre dezmembrarea României, ce poate spune puterea decît că garantează că nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
spiritele anunțînd că se urzesc planuri despre dezmembrarea României, ce poate spune puterea decît că garantează că nu e așa? Așadar Bogdan Chireac ignoră cum stau lucrurile în duelul dintre putere și opoziție, de dragul unei echidistante afirmate în subtextul începutului editorialului sau, aceea că atît puterea cît și opoziția vor că publicul din România să le înghită "gogoșile". Dar, în treacăt scrie editorialistul: "provincia Kosovo a fost luată Șerbiei". Deocamdată, cel putin, această provincie face parte din Iugoslavia. Cît despre scrisele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
de a-și asigura un loc mai bun. Principiul junimist de a lăsa operele să vorbească este cît se poate de firesc. Nu toți își aduc însă aminte de el. Am citit cu oarecare surpriză (totuși, nu prea mare!) două editoriale din nouă serie a Contemporanului. Ideea europeană (nr. 2 și 3 din 1999) în care dl. Nicolae Breban da un Răspuns criticilor mei, încercînd a-i pune la punct pe toți cei care, de mai bine de treizeci de ani
Aproximatii polemice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18147_a_19472]
-
și mizerabilisme, apar derizorii. Asta fiindcă Atelierul Ikon nu e doar un grup de șoc, el are de transmis cu adevarat, în limbaj modern, un mesaj artistic din această parte de lume. Numărul 13 al revistei, explică într-un scurt editorial, conținutul său: "de cîțiva ani sîntem somați să ne spunem (și) punctul de vedere social-civic-politic-ideologic-sexual-gastronomic din perspectiva căruia membrii grupului Kinemaikon produc lucrări artistice experimentale hypermedia. mereu am ratat, dînd naștere la avortoni teoretici. salvarea a venit în urma unui brainstorming
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
baraje în calea unei acțiuni sărite din toate balamalele legii. Autorul acestui șmotru jurnalistic e chiar Ion Cristoiu, directorul ziarului, nu vreun gazetar în goana după succes cu orice preț pripășit în ograda lui Ion Rațiu. Scrie Ion Cristoiu, în editorialul sau din nr. 217 al ziarului, numărătoare începută de cînd el a preluat conducerea ziarului: "Criză care a fost conflictul dintre guvern și mineri, încheiată prin înțelegerea de la Cozia, a dezechilibrat pe mulți politicieni și jurnaliști. Culmea delirului a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
Bună dimineața de la Bangkok, unde mă găsesc în calitate de Visiting Professor la Universitatea Assumption. Astăzi am aflat din ziarele thailandeze cui a fost atribuit anul acesta premiul Nobel pentru literatură. Printr-o stranie coincidență, lectura imediat următoare a fost emoționantul Dv. editorial dedicat Domnului Zaharia Stancu. Este cel mai frumos articol scris de Dv. în ultima vreme. După citirea lui, i-am parafrazat în gând pe cronicar și pe Călinescu exclamând: "Nasc și în România caractere!" Ce mi-a plăcut din articol
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]
-
o repeta mai în fiecare articol pe care-l publica, săptămînal sau bilunar, în România literară. Colecția revistei îi stă la dispoziție, dacă dorește să-și împrospăteze memoria. Contradicția face însă, am zice, parte integrantă din spiritul dlui George. * În editorialul revistei dîmbovițene, dl Tudor Cristea notează, oarecum împotriva colaboratorului d-sale din paginile 6-7, că foștii noștri cronicari literari, care acum scriu la Evenimentul zilei, reprezintă "un exemplu de incompatibilitate între modul serios de a face și comenta literatura și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14321_a_15646]
-
el o crede slabă) ar sta cutare interes de grup, disprețul față de toți cei cărora le place Liiceanu. Farsorul Liiceanu. Și gogomanii, marii gogomani, adică noi, cei care n-am văzut, spre deosebire de C. Rogozanu, cum se fabrică un succes. * Excelent editorial al dlui Andrei Cornea din revista 22 (nr. 671), Tom și Jerry față cu reacțiunea, despre articolul (semnalat și de noi) al dlui Romoșan din Observator consacrat dlui Pleșu.* În Cetatea literară (nr. 1), dl. Miron Scorobete consacră un amplu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14321_a_15646]
-
asociație de studii est-europene (South East European Studies Association - SEESA). Începând din 1996 revista a cunoscut o nouă serie, volumele 9-15, editându-se, de această dată, sub egida University of Mississippi. Este și momentul în care am preluat eu sarcinile editoriale. - Pentru oricine răsfoiește colecția “Balkanistica” este evident că acesta a reprezentat și începutul unei schimbări majore de concepție editorială. Ce a devenit astăzi revista și ce alte publicații interesate de acest domeniu de cercetare mai puteți cita? - “Balkanistica” este acum
Donald Leroy Dyer - Mă interesează studiile românești by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/14317_a_15642]
-
Balkanic”, ce apare în spațiu ex-iugoslav, “Balkanologie” din Franța și “Balkanica” din Germania. - Sferele de interes reflectate în revistă sunt complexe, incluzând lingvistică, literatură, istorie, studii politice, metodica predării limbilor străine și altele. Este această deschidere multidisciplinară rezultatul politicii dumneavoastră editoriale sau doar o oglindă fidelă a diversității de care se bucură studiile est-europene în Statele Unite ale Americii. - Cred că amândouă variantele sunt corecte. Într-adevăr, comitetul de redacție al revistei “Balkanistica” și-a făcut un obiectiv clar exprimat din a
Donald Leroy Dyer - Mă interesează studiile românești by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/14317_a_15642]
-
mai îmbracă haine de la APACA, nici măcar din cele de export. Trebuie să fie "firmate". Să fie brand-uri. Și pantofii. Și ceasurile. Și amărîtul de pix. Dacă n-are o marcă pe el nu iese din categoria "plaivaz de contabil"" (editorial, EZ 8 iulie 2002).
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
normale, dar racordate la tot ce era mai nou pe piața internațională a ideilor. Am găsit citind acest sumar un titlu de emisiune ce ar fi mină de aur pentru disputa în jurul canonului academic de azi: "Duminică 16 decembrie 1945, Editorial: ". Amicii Statelor Unite și Asociația "Mihai Eminescu" au constituit o altă formă de rezistență solidară, asumată și publică. Un număr impresionant de articole de ziar apărute pînă în 1947 sînt redate integral în această antologie, articole care cu greu pot fi
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
București". Cât a stat sora lui în Botoșani, Eminescu a fost îngrijit de bătrânul doctor Isack, tratându-l pe poet cu băi și fricțiuni de mercur. Sunt întru totul de părerea domnului Nicolae Manolescu care, într-un admirabil și convingător editorial din anul 1997, intitulat Boala lui Eminescu se declara de acord cu analiza și concluziile doctorilor Vuia și Nica, autorii a două cărți despre boala poetului, amândoi negând, cu argumente, faptul că poetul ar fi suferit de sifilis și că
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]