6,312 matches
-
critică se aplică conținutului operelor abordate prin intermediul judecății interpretative. Astfel, de pildă, căutarea "sensului" înlocuiește aprecierea "frumosului". Această conjugare a polului evaluativ cu cel hermeneutic în actul critic ridică problema raportului dintre estetică și critica de artă. Depășirea interesului pentru estetică, respectiv a limitării aprecierii artei doar în funcție de situația experienței estetice, se realizează prin apelarea și punerea la lucru a teoriei critice a artei care include și dezvoltă asumpțiile și aplicațiile postestetice ale criticii culturale, criticii de artă și artei critice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Millennium, Taschen, 2002. Hanfling Oswald (ed.), Philosophical Aesthetics. An Introduction, Blackwell Publishing Ltd, Oxford și Cambridge, The Open University, 1992. Harris Jonathan, The New Art History. A Critical Introduction, Routledge, Londra și New York, 2001. Hegel G. W. F., Prelegeri de estetică, trad. de Roșca D.D., Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1966. Highmore Ben, Everyday Life and Cultural Theory, Routledge, Londra și New York, 2002. Highmore Ben, The Everyday Life Reader, Routledge, Londra și New York, 2002. Jenks Chris, Culture, Routledge, Florence, 1993. Jenks
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Webb Jennifer, Schirato Tony, Understanding the Visual, Sage Publications Inc, Londra, 2004. Weintraub Linda, Making Contemporary Art. How Today's Artists Think and Work, Thames & Hudson, Londra, 2003. Williams Raymond, Marxism and Literature, Oxford University Press, Oxford, 1977. Zaharia D.N., Estetica postmodernă, Editura Dosoftei, Iași, 2002. Zemach Eddy, Real Beauty, Pennsylvania State University Press, 1997. Website-uri: 0100101110101101.ORG, http://www.0100101110101101.org Berlin Biennale, www.berlinbiennale.de Bureau of Inverse Technology (BIT), http://www.bureauit.org/ Butler Judith, "What is Critique
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
au banc d'essai. Esthétique et critique, Gallimard, Paris, 1999, p. 20]. La rândul său, Jean-Marie Schaeffer susține ideea potrivit căreia, drept rezultat al unei prize de conștiință a ireductibilității dimensiunii estetice la dimensiunea artistică, se pune problema reconceptualizării domeniului esteticii. [cf. Jean-Marie Schaeffer, Adieu à l'esthétique, Presses Universitaires de France, Paris, 2000, p. 2]. În fine, filosoful american Richard Shusterman constată faptul că asistăm nu numai la sfârșitul experienței estetice, ci și la amurgul valorii filosofice a acestui concept
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ceea ce voi scrie de acum înainte. (subl. mea - Gh. D.) Poate da, poate nu; încă nu știu.” (Ed. cit., pag. 223) Remanierile întăresc ideea necesității de a fi continuată ceea ce s-a numit critica variantelor, condiție necesară pentru înțelegerea specialei estetici eminesciene: opera neterminată ca efect paradoxal al declaratei sale „sete a formelor perfecte”. (Aceasta este un ideal, un „gând purtat de dor” ce-i absoarbe 15 ființa muritoare până la uitarea de sine, starea ce precede „accesarea” celor trei „stări” specific
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
când întâlnește interpretări accentuat personale, insuficient argumentate, reduse la propoziții „apodictice”. Cum, până la urmă, analiza, clasificările și departajările valorice sunt o chestiune... de gust (admite și Gr. C.), orice istorie literară este fatal subiectivă, expresie, în bună parte, a unei estetici proprii, mai mult sau mai puțin eclectică. Valoarea, în mare, a proiectului literar finalizat de unul dintre cei mai importanți critici din ultimii 50 de ani nu exclude, spre exemplu, „depunctarea” (de către 173 Gr. C.) a unor „tratamente” aplicate operei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ceea ce voi scrie de acum înainte. (subl. mea - Gh. D.) Poate da, poate nu; încă nu știu.” (Ed. cit., pag. 223) Remanierile întăresc ideea necesității de a fi continuată ceea ce s-a numit critica variantelor, condiție necesară pentru înțelegerea specialei estetici eminesciene: opera neterminată ca efect paradoxal al declaratei sale „sete a formelor perfecte”. (Aceasta este un ideal, un „gând purtat de dor” ce-i absoarbe 15 ființa muritoare până la uitarea de sine, starea ce precede „accesarea” celor trei „stări” specific
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
când întâlnește interpretări accentuat personale, insuficient argumentate, reduse la propoziții „apodictice”. Cum, până la urmă, analiza, clasificările și departajările valorice sunt o chestiune... de gust (admite și Gr. C.), orice istorie literară este fatal subiectivă, expresie, în bună parte, a unei estetici proprii, mai mult sau mai puțin eclectică. Valoarea, în mare, a proiectului literar finalizat de unul dintre cei mai importanți critici din ultimii 50 de ani nu exclude, spre exemplu, „depunctarea” (de către 173 Gr. C.) a unor „tratamente” aplicate operei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dar în toate amănuntele, și în toate relațiile dintre ele". Stilistica, știința care studiază stilul, principiile lui de generare și variantele actualizate în comunicare, este asociată, în literatura de specialitate, pe de o parte, lingvisticii și, pe de altă parte, esteticii. În prima direcție se încadrează definirea stilului de către Tatiana Slama-Cazacu (și exemplificarea lui și printr-un ,,stil al vorbirii copilului") ca ,,selectare a mijloacelor lingvistice de comunicare și de organizare a exprimării într-o manieră specifică, determinată de personalitatea și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de comunicare și de organizare a exprimării într-o manieră specifică, determinată de personalitatea și îndeosebi de modul de gândire și de afectivitatea vorbitorului sau a unei categorii de vorbitori" (Slama-Cazacu, 1999, p. 295), așadar prin neimplicarea obligatorie a unei estetici a comunicării. Acestei coordonate a stilisticii (lingvistice) i se subsumează studii asupra limbii care individualizează un stil: ,,studiul mijloacelor de expresie ale vorbirii unei comunități lingvistice din punctul de vedere al conținutului lor afectiv, adică exprimarea faptelor de sensibilitate prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
anumitor părți de vorbire în context etc.; la nivel sintactic -topica obiectiv/ subiectivă, construcții eliptice, construcții repetitive etc.140 Cea de-a doua direcție pe care se plasează studiile de stilistică aduc în prim plan stilul ca fenomen artistic, subsumat esteticii, direcție căreia i se reproșează faptul că este tributară comunicării scrise, construite și analizei figurilor de stil, în general, a "tuturor mijloacelor lingvistice folosite de un scriitor (sau orator) pentru a obține anumite efecte de ordin artistic" (Iordan, 1975, p.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pielea personajului. Se știe că În teatrul de păpuși personajul este o păpușă inertă, mai mult sau mai puțin expresivă, meritul este al actorului păpușar dacă reușește să Îi dea viață, făcând și mai expresivă acea păpușă. Viziunea Loredanei despre estetica păpușii era diferită la Începutul experienței față de ceea ce crede acum. A construit păpușa atașându-se de ea din ce În ce mai mult. Ușor dezamăgită la Început că păpușa ei va fi urâtă, a ajuns să Îi Împrumute din propria personalitate și aspect fizic
Caleidoscop by Ionela Luca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93363]
-
ilustrări ale competenței stilistice și tehnice, mostre ale îndemânării practice legate de activitatea de creație sau precepte esențializate ale gustului estetic pe care fiecare autor îl angajează în efortul succesiv de apreciere a muncii sale. Conceptul teoretic nu este, în estetică, străin de zbuciumul sufletesc, de frământarea cu sensuri metafizice ale creatorului și intersectează planul subiectiv cu obiectivitatea în tentativa de a fundamenta o consistentă lume spirituală, replică originală a realității din care se nutrește discursiv și tematic. Teoria esențializează pentru
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
autorului. Primatul acesteia din urmă confirmă aderența valorilor estetice și instituie o centrare metafizică pe subiect care, fără a uita de calitatea intrinsecă a operei, vădește încă o dată (și la acest nivel axiologic) vocația legitim-proiectivă a actului artistic. Și în estetică sensul de circulație al valorii este dinlăuntru în afară, de la conștiința de sine ordonatoare și dătătoare de semnificație înspre o lume principial modelabilă, întemeind hermeneutica pe mecanisme comprehensive orientate către interioritate. A-l gândi pe celălalt înseamnă a-i fi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Numai contemplația de factură teoretică are această caracteristică a detașării pe care o impune tipul rațional egalitar al inteligenței. În cazul receptării operei de artă, ceva din natura obiectului determină acea "pătrundere dincolo" a privirii (de care a vorbit atâta estetica teoretică), acea sondare care nu se oprește la suprafața formalizabilă a realității, pentru a căuta un sens mai adânc și mai evocator, pentru a angaja un dialog al conștiințelor (un veritabil forum spiritual mijlocit de categoria inegalabilă a frumosului). Pertinența
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ed. Humanitas, București, 2006. Flonta Mircea, Cognitio. O introducere critică în problema cunoașterii, ed. All, București, 1994. Gadamer Hans Georg, Truth and Method, Sheed and Ward, Londra, 1989. Habermas J., The theory of communicative action, Beacon, Boston, 1984. Hartmann Nicolai, Estetica, ed. Univers, București, 1974. Hegel G.W.F., Fenomenologia spiritului, ed. Iri, București, 1995. Heidegger Martin, Repere pe drumul gândirii, ed. Politică, București, 1988. Heidegger Martin, The basic problems of phenomenology, Indiana University Press, Bloomington, 1982. Hobbes Thomas, Leviathan, Oxford
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
realism and antirealism", în Dialectica, Griffon, 43. Stere Ernest, Din istoria doctrinelor morale, ed. Polirom, Iași, 1998. Strawson P., Limitele rațiunii, ed. Humanitas, București, 2003. Suppe F., The structure of scientific theories, University of Illinois Press, Urbana, 1977. Vianu Tudor, Estetica, Editura pentru Literatură, București, 1968. Vianu Tudor, Studii de filosofia culturii, ed. Eminescu, București, 1982. Wright G.H. von, Explicație și înțelegere, ed. Humanitas, București, 1995. *** Stanford Encyclopedia of Philosophy. http://plato. stanford. edu/ *** Reflecții și maxime, Editura Științifică și Enciclopedică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
177-178. 71 P. Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, ed. Humanitas, București, 1995, p. 142. 72 G.H. von Wright, Explicație și înțelegere, ed. Humanitas, București, 1995, p. 98. 73 Guéshé Rabten, Comorile Dharmei, ed. Herald, București, 2003, p. 100. 74 T. Vianu, Estetica, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 63. 75 Ibidem, p. 235. 76 Ibidem, p. 302. 77 Hans Georg Gadamer, Truth and Method, Sheed and Ward, Londra, 1989, p. 302. 78 T. Vianu, Studii de filosofia culturii, ed. Eminescu, București, 1982
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Gadamer, Truth and Method, Sheed and Ward, Londra, 1989, p. 302. 78 T. Vianu, Studii de filosofia culturii, ed. Eminescu, București, 1982, p. 97. 79 Roman Ingarden, Selected Papers in Aesthetics, Philosophia Verlag, München, 1985, p. 93. 80 Nicolai Hartmann, Estetica, ed. Univers, București, 1974, p. 5. 81 R.G. Collingwood, The Principles of Art, Oxford University Press, Londra, 1938, pp. 109-110. 82 H.G. Gadamer, op. cit., p. 401. 83 T. Vianu, Studii de filosofia culturii, ed. Eminescu, București, 1982, p. 96. 84
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
București, 1974, p. 5. 81 R.G. Collingwood, The Principles of Art, Oxford University Press, Londra, 1938, pp. 109-110. 82 H.G. Gadamer, op. cit., p. 401. 83 T. Vianu, Studii de filosofia culturii, ed. Eminescu, București, 1982, p. 96. 84 T. Vianu, Estetica, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 305. 85 Th. Hobbes, Leviathan, Oxford University Press, Oxford, 1996, 7.4. 86 G.W.F. Hegel, Fenomenologia spiritului, ed. Iri, București, 1995, p. 374. 87 W. James, The Principles of Psychology, vol. I
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
solitar, nu rareori incompatibil cu „ismele” la modă lansate pe piață. România argotică și coruptă de azi nu cred că poate fi salvată neapărat prin cultură, ci prin sensuri morale; în ce mă privește, nu caut să mai găsesc o estetică românească, ci o etică. Cearta intelectualilor (atunci când are loc așa ceva) mi se pare desuetă: intelectualii au înțepenit în ideile lor fixe și în bătăliile lor conceptuale. Mă interesează, în schimb, cruciada interioară a românilor. În caz că ea mai este posibilă și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Asthetische Forschungen, 1855), Lazarus ((Leben der Seele, 1855), George Eliot (Essays, 1883) și Th. Lipps (Komik und Humor, 1898). În literatura daneză, noțiunea de humor a fost bine dezvoltată, pe latura estetică, de către Sibbern și Wilkens, în lucrările lor de estetică. În cercetarea de față, vreau să stărui însă îndeosebi asupra tratării acestui obiect de către Kierkegaard, formă ce constituie în ochii mei o contribuție de cel mai înalt rang. Despre poziția acestuia față de Solger vom vorbi mai tîrziu. Kierkegaard descrie humorul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o anumită treaptă, dar care nu pot fi aplicate pur și simplu treptelor de mai înainte. Și ceva asemănător este valabil pentru stările totale bazate pe un ansamblu de elemente și condiții variate, care nu sînt prezente totdeauna. Psihologia și estetica sînt perfect de acord că humorul este un fenomen modern. Cervantes și Shakespeare sînt desemnați deseori ca fiind primii scriitori în ale căror opere este resimțit acest sentiment totalca o dispoziție sufletească de bază. Cocepția pe care o avea antichitatea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fost o adevărată coliziune. Dacă ascultătorul care fusesem păstra coeziunea elementelor receptoare, după audiție ieșise un tip care nu mai înțelegea muzica la fel ca înainte. Zappa te obligă, fără intenție, să reconsideri rockul, ca gen artistic, dar și istoria, estetica, modalitățile de exprimare, cauzele și clauzele, poncifele & pocelile secolului XX. Viziunea de-a dreptul... vizionară, judecata trecutului și prezentului, justă fără încrâncenare & parodică fără pic de relativizare, umorul continuu, zeflemeaua nemiloasă sunt unicate. Nimeni n-a reușit, ca Zappa, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
altfel. Display-ul este întotdeauna diferit de la o expoziție la alta. Or, display-ul nu este unul facil, ci este foarte dificil, și nu numai tehnic... Nu-mi place să vorbesc despre concepte și despre topică, și despre lucruri de estetică grave, nu vreau să par prețioasă. Dar așa este, display-ul este foarte dificil în arta contemporană, pentru că schimbă raportul vizual. Vizualitatea este un lucru greu, care se înțelege foarte greu și arta contemporană încearcă să-l schimbe. Or, ideea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]