7,156 matches
-
felul în care se puteau trasa cadrele unei gnoseologii. S-a născut o întreagă serie de întrebări asupra felului în care se poate apropia omul de cunoașterea Realității Ultime, căci chiar textul care oferea temeiul oricărei încercări în acest sens, Evanghelia, stă între afirmațiile că pe Dumnezeu nimeni, niciodată nu L-a văzut, și iată că oamenii L-au cunoscut pe Unul Născut, Fiul lui Dumnezeu întrupat, au vorbit și au stat la masă cu El. Cunoașterea ambientului cultural al elenismului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
dar pentru bizantin duce la o evidentă îndepărtare de calea pe care se poate obține adevărul. Adevărul este ceva ce se poate obține numai în comuniune, în împărtășirea pe care o primești de la ceilalți, și în primul rând de la revelația Evangheliei și a Tradiției. Venirea lui Hristos pe pământ, Întruparea, este văzută de bizantin și ca întemeierea unei ierarhii pământești, stabilirea unei filiații participative prin care se poate face cunoscut Adevărul. De altfel, schema dionisiană a fost amendată în mai târziu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
chiară și potrivită duhului celor scrise. Declamația sau citirea cea bună trebuie să facă în duhul ascultătorului aceeași întipărire și ispravă care muzica o săvîrșaște în inima lui. În zadar un preot s-ar sui pe amvon să predice moralul Evangheliei, dacă citirea sau glasul său cel sălbatic și nepotrivit cu marea cuviință a vredniciei sale ar speria pe ascultători sau ar aduce o ispită de șoaptă în lăcașul Domnului. În zadar un învățător pe catedra sa profesorală ar cugeta să
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și suntem duși în preajma lor”, făcându-ne prezentă existența lor prin har. Familia este esențială pentru creșterea Bisericii în lume, pentru răspândirea credinței în lume, în spațiu, dar și în durata temporală prin transmiterea din generație în generație a mesajului evangheliei mântuitoare, aceasta întrucât „credința se învață, se practică și se transmite numai dinlăuntrul unei comunități creștine care este constituită din familii. Biserica se extinde în timp și spațiu prin familia creștină.” Model pentru toți creștinii este familia sfântă a Dreptului
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
echilibrare creștină a familiei. „Se poate spera într-o echilibrare creștină a familiei numai atunci când creștinii vor avea credință dreaptă în Dumnezeu, frică de Dumnezeu, și, mai presus de toate, dragostea lui Dumnezeu 7 și aproapele. Atunci vor asculta de Evanghelie și vor avea milă de sufletele lor și ale copiilor lor”, după cum zice marele teolog al zilelor noastre. I.5.3. Atitudinea Bisericii privind copilul abandonat Nașterea unui copil este menirea biologică esențială a familiei. Ea purifică egoismul cuplului și
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
un ziar (ca Rică Venturiano, publicist, «colaboratore la Vocea Patriotului Naționale») și, mai rar, conduce vreo publicație (cum e Cațavencu, «director-proprietar al ziarului Răcnetul Carpaților»), neapărat politică. Pristanda Îi declară confidențial lui Cațavencu: „eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdauna”. După un ritual prestabilit, Jupân Dumitrache și Ipingescu citesc și interpretează gazeta; Ipingescu e lectorul și tălmaciul adâncimilor de limbaj ale semnatarului articolului politic, adâncimi ce se sustrag bunului simț al negustorul care e interesat doar de „ce mai
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și §3.2.2.3 infra). (89) Domnulu Dumnezeu, totu-țiitoriulu, în multe chipuri de scripturi și de învățăturidat au oameniloru săi: întâi lu Moisi prorocu leagea veache Iudeiloru dat-au; iară noao, creștiniloru, Hristosu, mântuitoriulu nostru, a sa bunăvestire, sfânta evanghelie, datu-o-au a patru evanghelisti (CC2.1581: 2) 3.2.2.1.2 V-la-FOCP? Cea mai elaborată analiză a deplasării verbului la C în româna veche a fost propusă de Alboiu, Hill și Sitaridou (2014); Hill și Alboiu (2016
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Institutului Biblic, 1977. Bert.1774 Bertoldo. Ed. Magdalena Georgescu, București: Minerva, 1999 (Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 3), 157-239. CB.1559-60 Codicele popii Bratul. Ed. Al. Gafton: http://media.lit.uaic.ro/gafton. CC1.1567 Coresi, Tâlcul evangheliilor. Ed.: Coresi, Tâlcul evangheliilor și molitvenic românesc, ed. V. Drimba, București: Editura Academiei Române, 1998, 31-187. CC2.1581 Coresi, Evanghelie cu învățătură. Ed. S. Pușcariu, Al. Procopovici: Diaconul Coresi, Carte cu învățătură (1581), vol. I, Textul, București: Socec, 1914. [trimiteri la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1774 Bertoldo. Ed. Magdalena Georgescu, București: Minerva, 1999 (Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 3), 157-239. CB.1559-60 Codicele popii Bratul. Ed. Al. Gafton: http://media.lit.uaic.ro/gafton. CC1.1567 Coresi, Tâlcul evangheliilor. Ed.: Coresi, Tâlcul evangheliilor și molitvenic românesc, ed. V. Drimba, București: Editura Academiei Române, 1998, 31-187. CC2.1581 Coresi, Evanghelie cu învățătură. Ed. S. Pușcariu, Al. Procopovici: Diaconul Coresi, Carte cu învățătură (1581), vol. I, Textul, București: Socec, 1914. [trimiteri la pagina din ediție, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ed. Al. Mareș, București: Editura Academiei, 1969, 127-148. CLM.1700-50 Miron Costin, Letopisețul Țărâi Moldovei. Ed.: M. Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1958, 41-201. CM.1567 Coresi, Molitvenic. Ed.: Coresi, Tâlcul evangheliilor și molitvenic românesc, ed. V. Drimba, București: Editura Academiei Române, 1998, 189-211. CP1.1577 Coresi, Psaltire slavo-română. Ed.: Coresi, Psaltirea slavo-română (1577) în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, ed. S. Toma, București: Editura Academiei, 1976, 35-662. CPr.1566 Coresi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
CS Codex Sturdzanus. Ed. Gh. Chivu, București: Editura Academiei Române, 1993, 237-300. CSIV.1590-602 - Apocalipsul Maicii Domnului CSV.1590-602 - Cugetări în ora morții CSVI.1590-602 - Legenda lui Sisinie CSVII.1590-602 - I. Omilia de Paști(Să neștire buru creștiru) CSXIV.1609-18 - Tâlcul evangheliei de la judecată (Zise Domnul) CT.1560-1 Coresi, Tetraevanghel. Ed.: Tetraevanghelul tipărit de Coresi. Brașov 1560 - 1561, comparat cu Evangheliarul lui Radu de la Mănicești. 1574, ed. F. Dimitrescu, București: Editura Academiei, 1963. CV.1563-83 Codicele Voronețean. Ed. M. Costinescu, București: Editura
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
un fel de cordon de protecție în jurul lor. Ca o ironie a sorții, chiar în momentul când mă pregătesc să-l fotografiez pe estropiatul sever, difuzoarele de pe stâlpi revarsă peste mulțime vocea profundă a unui preot care citește episodul din Evanghelie despre vindecarea slă bănogului din Capernaum. Un bărbat care se adăpostește de ploaie sub o bucată de plastic transparent surprinde gestul meu, apoi mi se adresează direct, fără rețineri : „Fotografiați, domnule, fotografiați ! Uite de asta vine toată lumea aceasta aici, pentru că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de femei ce se înălțau pe vârfuri pentru a ajunge la ea. Senzația particulară, intensă, uitându-mă la această formă de sacralizare ad-hoc, e că asist la o demonstrație vie a celor relatate de Maurice Halbwachs, în Topografia legendară a Evangheliilor în Țara Sfântă, și anume felul în care se formează și se transmite memoria colectivă religioasă, sau a considerațiilor lui Pierre Maraval despre inventarea „din mers” a unor cutume și practici particulare ale pelerinilor din primele secole (Maraval, 1985 : 222
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fiind și esență 26. I.-Aurel Candrea - Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică 27. Vladimir Petercă - Regele Solomon în Biblia ebraică și în cea grecească. Contribuție la studiul conceptului de midraș 28. Emmanuel Lévinas - Totalitate și Infinit 29. * * * - Evanghelii apocrife (ediția a II-a) 30. Jacques Le Goff - Omul medieval 31. Jacques Derrida - Spectrele lui Marx. Starea datoriei, travaliul doliului și noua Internațională 32. Gabriel Andreescu, Gusztáv Molnár (ed.) - Problema transilvană 33. Seneca - Naturales quaestiones. științele naturii în primul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Heinz-Gerhard Haupt - Omul secolului al XIX-lea 77. Georges Dumézil - Căsătorii indo-europene și Cincisprezece chestiuni romane 78. Cristian Bădiliță - Manual de anticristologie. Studii, dosar biblic, traduceri și comentarii 79. Grete Tartler - Înțelepciunea arabă (secolele V XIV) 80. * * * - Originile creștinismului 81. * * * - Evanghelii apocrife (ediția a III-a) 82. Paul Ricœur, André Lacocque - Cum să înțelegem Biblia 83. Plinius - Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate (vol. IV) 84. Dominique Camus - Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie 85. Meister Eckhart
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
hiperconsum 136. Barnaby Rogerson - Moștenitorii Profetului Mahomed. Cauzele schismei dintre șiiți și sunniți 137. Jacques Attali - Scurtă istorie a viitorului 138. Corin Braga (coord.) - Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma 139. Seneca - Epistole către Lucilius (vol. I) 140. *** - Evanghelii apocrife (ediția a IV-a) 141. Seneca - Epistole către Lucilius (vol. II) 142. Mihail Neamțu - Bufnița din dărâmături. Insomnii teologice în România postcomunistă 143. Cristian Bădiliță - Glafire. Nouă studii biblice și patristice 144. Saul Bellow - Până la Ierusalim și înapoi 145
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rituale cu buletine secrete a celor trei responsabili sau trei lumini, după care avea loc un banchet sacru ritual în marea sală a templului. Jerba de grâu era reprezentarea zeiței pe pământ ca și în Grecia a zeiței Demetra. În evanghelii este reluată parabola grâului care trebuie să moară pentru a renaște, pildă pentru profanii aspiranți la inițierea masonică. Și în cabinetul de reflexie există un spic de grâu sau făină ca subiect de meditație pentru ciclul fizic și spiritual al
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
zidar, un muncitor tributar religiei universale a muncii, pe care constructorii evrei au știut s-o înalțe la înălțimea Marelui Arhitect al Universului. Masoneria a primit miturile și legendele care o conectează la templul lui Solomon așa cum creștinismul ține de evangheliile ce relatează gândirea și viața lui Isus. Am putea spune că acestea sunt conexiunile fiecărei credințe cu întemeietorii lor. Dar nu cu faptele ci cu alegoriile, nu cu evenimentele ci cu simbolurile. Și trebuie să acceptăm aceste alegorii și aceste
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al șaptelea din mitologia vestică își are originile în acest concept. Personalități din timpul secolului XX, precum Sri Aurobindo, Osho Rajneech, Carl Jung, Geraldine Cummings. Gladys Osborne și Leonard Martius sunt, de asemenea, famiarizați cu cele șapte planuri"62. În Evanghelia după Ioan63, se descrie un sistem holistic și sinergetic în care referirile la numărul 7 stau la loc de cinste: "Adevăr zic eu vouă, există șapte căi spre paradis și fiecare trebuie parcursă de către corp, inimă și spirit, într-o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și basoreliefuri utilizate pe terasele de acces în templele antichității sau cele hinduse reprezintă atmosfera de pătrundere în lumea sacrului, la fel cum bisericile creștine au fațadele sau pereții împodobiți cu scene din viața sfinților, cu statui și picturi ilustrând evangheliile și Judecata de Apoi. Simboluri ale ritualului, picturi reprezentative ale credinței în Marele Arhitect al Universului 84, coloanele și specificitatea pavimentului completează ambianța sacră a templului masonic la fel cu cel rosicrucian, desigur, fiecare cu specificul și simbolistica proprie. Să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
rețete magice și instrucțiuni de preparare a ritualurilor care le asigură eficacitatea și care sunt înscrise în numeroase papirusuri. Divinația cuprinde ritualuri complexe etrusce și romane 157. Ambivalența magiei în creștinismul timpuriu se extinde spre Europa și Bizanț 158. În Evanghelia după Matei, cei Trei Magi ce apar la nașterea lui Isus Cristos erau perși, înțelepți astrologi și practicanți ai unei religii străine și ei validează nașterea divină. Altfel, cuvântul mag are o conotație negativă în Noul Testament 159. Credința în realitatea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Dumnezeu și a confraților săi a dus o viață virtuoasă și n-a abdicat în fața nimănui de la predica adevărului. Aceste convingeri l-au costat chiar viața. Ioan Evanghelistul a luptat pentru înțelegerea și cultivarea iubirii frățești în fața discipolilor și cititorilor evangheliei și epistolelor sale. Deasupra tuturor sfinților și discipolilor săi el a avut numeroase viziuni mistice. Această iluminare i-a fost permisă pentru că spiritul lui era capabil să înțeleagă și să folosească lumina în beneficiul fraților. Prima epistolă este învățătură masonică
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
profunzime încât puțini inițiați reușesc să străbată forma înșelătoare de la suprafață prin regulile exegezei figurative. Și iarăși, de la oracole se ajunge la interpretarea apocalipsului a cărui hermeneutică simbolică pare obligatorie. Exegezele încep deci chiar de la interpretările Vechiului Testament în textul evangheliilor. Sigur, aceasta ca o istorie a hermeneuticii, a acestei metode folosite dintotdeauna fără a-i da această denumire. Interpretări și reinterpretări întâlnim frecvent chiar și în cazul Cărții Sfinte 225. După unii autori, printre primele traduceri care folosesc imagini din
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
remez care include tipologia sau alegoria și sod sensul mistic secret. De aici și cuvântul care desemnează și astăzi starea de beatitudine și extaz numită prin inițialele PeReDeS paradis. Toată istoria Israelului dominată de mesianismul Vechiului Testament se regăsește în Evangheliile creștine arătându-se că profeticele cuvinte oracolare se dovedesc a se petrece în zilele Fiului Omului. Eternul tipar este repetat în mod platonic de evanghelii și scrisorile lui Paul. Clement din Alexandria și Origen insistă asupra tălmăcirii literale și doar
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
prin inițialele PeReDeS paradis. Toată istoria Israelului dominată de mesianismul Vechiului Testament se regăsește în Evangheliile creștine arătându-se că profeticele cuvinte oracolare se dovedesc a se petrece în zilele Fiului Omului. Eternul tipar este repetat în mod platonic de evanghelii și scrisorile lui Paul. Clement din Alexandria și Origen insistă asupra tălmăcirii literale și doar parțial asupra celei alegorice. Dacă Clement indică sensul spiritual al Evangheliei lui Ioan, Origen recunoaște în afara sensului literal, unul moral al sufletului și unul spiritual
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]