6,230 matches
-
o țară este mai intens, cu atât se modifică mai des sfera profesiunilor. Altfel spus, alegerea unei meserii este dependentă de cerințele societății. Alegerea unei meserii presupune parcurgerea a trei stadii: perioada fanteziei, perioada încercărilor și perioada realistă. În perioada fanteziei, caracteristică primilor ani de școală, meseriile alese sunt dintre cele mai interesante, chiar dacă nu au multă legătură cu realitatea. În perioada încercărilor, specifică puberilor, copiii încearcă să coreleze în alegerea meseriei abilitățile pe care le au cu valorile pe care
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
fi complicate după dorință și care pot regla deschiderile dintre diferitele cavități. Un asemenea instrument poate produce cu exactitate aceleași fenomene ca și aparatul vocal normal; este o adevărată mașină de vorbit și cântat. Nu poate fi vorba de o fantezie, deoarece Kempelen a realizat o astfel de mașină, care deși rudimentară, cu o singură cavitate reglabilă, putea articula câteva cuvinte. De fapt, J.S. Lienard a reconstituit această mașină pe datele lăsate de Kempelen (101 a; p.5-15). Este important de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
latină (v. [5], [6], [7], [8], [17] și [33]), dobândesc un sens aparte în text, evidențiind, fie și în mod indirect, ideea ecumenismului și, mai ales, "religia" crengii de aur. Apoi, universul de discurs al romanului este, evident, acela al fanteziei (i.e., al artei)430; însă cea mai mare parte a textemelor cărții indică faptul că acest "univers" este mediat de/prin universul credinței. Tocmai de aceea, sensul "poetic" al romanului ia naștere printr-o articulare specifică a textemelor, a simbolurilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
eliminându-le dintre procesele ce ne pot transmite informații sigure . Tot în sfera normalității incertitudinii sunt și următoarele: lumea viselor și imaginarul. Visul redă ca fiind reale elementele care nu aparțin lumii înconjurătoare. Ele sunt incerte fiind doar creații ale fanteziei noastre. La fel și imaginarul care are drept punct de plecare nivelul perceptiv al realității. Imaginarul pentru Descartes reprezintă imaginile pe care ni le formăm în relație cu lumea. Ele pot reprezenta fie realitatea lucrurilor, fie falsitatea acestora. Imaginile cu toate că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în real. Nu este necesar ca inițial o construcție să fie reală, ci doar o ficțiune, dar ulterior aceasta poate căpăta un suport în realitate atunci când se îndeplinesc anumite condiții. Predicția inițială este o formă ce există doar la nivelul fanteziei, neavând nici un suport în planul real. Ulterior, pe bază modului în care percepem lumea modificăm modul în care acționăm și acțiunea se va desfășura în direcția împlinirii predicției inițiale. În concluzie, dacă proiectăm o imagine falsă asupra unei realități, aceasta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
utopiilor oamenii sunt cei care creează respectivul stat, de aceea el poate fi realizat și de către alții. Insulele mitice, paradisul terestru se află într-un timp transcendent, în Illo Tempore cum spune Mircea Eliade, pe când tărâmul utopic se află in fantezia individului, el fiind doar o creație literară. Ținuturile mitice sunt considerate ca fiind reale, cele utopice nu. De fapt, în cazul utopiilor se realizează desacralizarea unor opere mitice și prin aceasta coborârea lor în profan. Această formă de desacralizare ne
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Imaginarul, Editura Nemira, București, 1999, p.125. 2 Chiar și termenul imaginație are drept rădăcină cuvântul imagine, dar datorită unei îndepărtări parțiale de sensul inițial, sensul imaginației a fost dezvoltat într-o relație de sinonimie aproape perfectă cu cel de fantezie și a însemnat capacitatea de a crea, de a dezvolta idei noi fără o legătură necesară cu i-mediatul, sau ceea ce există. 3 Și în cazul altor dicționare în limbi de circulație internațională sensul cuvântului imaginar este legat doar de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un principiu etic general la un caz particular; - este un gen accesibil, de mare popularitate; - personajele sunt animale, plante, flori, lucruri (puse în situația oamenilor);animalele și plantele servesc (prin particularitățile lor) la exprimarea unor trăsături umane (pozitive sau negative); - fantezia lirică a poetului reduce omul cariat la nivel faunistic sau floristic (adeseori - mineral); - transpunerea lumii reale în lumea animalelor (sau a plantelor) nu se face la întâmplare; de obicei, se face după regulile parabolei; - adevărul îmbracă haină metaforică (într-o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
problemă în seama specialiștilor, se înțelege, în filosofie: În volumul întîiu din studiul operei lui Eminescu, autorul vrea să expună care era Filosofia teoretică și care cea practică a poetului. Pretutindeni însă istoricul filosof prezintă un pêle-mêle din ideologie ți fantezie poetică, reușind să încurce toate și în urmă să se încurce și pe sine însuși, în propriile mreje. Să nu ne mirăm, dacă în păinjenișul informațiilor, scriitorul dela pagină la pagină uită ce-a spus și oferă imagina celui care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Numai atunci simte îndemnul de a pune mîna pe condei, numai sub apăsarea "despotismului îngrozitor al iernei" poetul își notează impresiile. O recluziune jumătate impusă, jumătate căutată precede, dar, hotărîrea lui Alecsandri de a scrie" (E.S.). Pofta de scris și fantezia înfloresc pe măsură ce întreaga natură se îneacă în omături. E o plăcere ce se manifestă într-o recluziune silită de intemperii. Nu are frămîntări interioare asupra dificultăților ridicate de procesul de creație, ceea ce îl preocupă sînt "Condițiile exterioare ale stării de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
soba nu trage cum trebuie, dacă ora nu este potrivită". Lirica celui mai mare poet de pînă la Eminescu este într-un fericit echilibru între subiect și obiect, nu există un conflict în zborul inspirației între ceea ce-și propune fantezia și putința sau neputința de a împlini - o stabilitate de invidiat, dacă tema n-ar fi poezia. La Vasile Alecsandri, poezia, remarcă actualul academician, este, în modul cel mai exact al termenului, o comunicare: o privire care nu modifică ordinea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Alecsandri totul este mult mai terestru și pragmatic, mai natural, condus de realismul sănătos al vieții. A scrie, pentru Alecsandri, ne spune punctual eseistul, înseamnă: "1) a intimiza, a stăpîni și a ordona informul, haosul material și 2) a elibera fantezia de strînsorile realului" (E.S.). Lui Alecsandri i se recunoaște prioritatea în afirmarea și consolidarea retoricii naționale, a unei veritabile mitologii naționale care-și afirmă prezența pînă în actualitate. El este și un deschizător spre zorile poeziei moderne, fie și unul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
amoriului, "slujind iubirea, înțelegea să slujească poezia" (E.S.). Sînt rezumate de către Eugen Simion regulele stihurghiriei și noima prozodiei propuse de Conachi: "Retorica poeziei se confundă, la 1820, cu retorica erosului. Figurile erosului exprimă disponibilitățile și formele sensibilității omului. Gîndirea, reveria, fantezia lui trec prin acest teritoriu unde bucuria e fructul durerii. Un spațiu pe care Anton Pann îl asemuiește cu un spital: Spitalul Amorului. Iubirea este, într-adevăr, înțeleasă ca o boală a sufletului: o boală însă fecundă, creatoare, căci ea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
valoroasă. Ar fi însă o gravă eroare să credem că acest lucru se întîmplă numai în știință și că într-un birou, de pildă, lucrurile se petrec altfel decît într-un laborator. Un comerciant sau un mare industriaș lipsit de "fantezie comercială", adică lipsit de idei, de idei geniale, va rămîne toată viața o persoană care, în cel mai bun caz, va deveni vînzător sau funcționar tehnic: el nu va crea niciodată forme organizatorice noi. Spre deosebire de ceea ce cred pedanții, inspirația nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
artei. Este o copilărie să-ți imaginezi că un matematician așezat la masa de scris, înarmat cu o riglă sau cu alte dispozitive mecanice, cum ar fi o mașină de socotit, ar putea ajunge la vreun rezultat științific de valoare. Fantezia matematică a unui Weierstrass este, bineînțeles, în ceea ce privește sensul și rezultatul, cu totul altfel orientată decît cea a unui artist, iar din punct de vedere calitativ este fundamental diferită de a acestuia. Ea nu diferă însă din punctul de vedere al
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ale democrației pentru evaluarea modificărilor de substanța. Pentru cea de-a patra, trebuie precizată forma unei democrații ideale, fără a pierde din vedere termenii empirici ai chestiunii, în absența cărora problema calității democratice riscă să fie abordată în parametri specifici fanteziilor utopice. Pentru a derula analiza democratizării, trebuie să abordăm, pentru început, trei probleme: 1) definirea detaliată a democrației; 2) definirea diverselor modele ale democrației într-o manieră în care se poate observa, cu o anumită precizie, trecerea de la un tip
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
LILIECILOR - RARĂU 4.1. Masivul Rarău - Giumalău, județul S Suceava Toponimie "De când aceste pământuri au un chip și un nume, Rarăul ia parte la viața lor și ca o inimă puternică și ca o frunte în jurul căreia bat aripi ale fanteziei. În pădurile lui oamenii pătrund ca într-un templu, spre pășunile lui își mână turmele, calcarul de la poale i-l prefac în var, dar acela din piscuri strălucește în viața lor ca o lumină unei stele polare." (G. Bogza) Toponimul
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
STIMULAREA CREATIVITĂȚII PREȘCOLARILOR PRIN ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE ÎN GRĂDINIȚĂ Prof. înv. preșcolar Laura POPESCU, Grădinița Nr. 185 „Garofița”, București “ Tot ce omul e capabil să-și închipuie cu fantezia alții vor ști să traducă în viață !” JULES VERNE A căuta ceva nou într-un teren de atâta vreme frământat zadarnic de unii, explorat cu succes de alții, constituie un adevărat rămășag. A te considera un drumeț, prin munți, care
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
Sunt profesoară de limbă străină (limba franceză) și sunt ferm convinsă, că învățarea creativă a limbilor străine, se bazează pe capacitatea elevului de a crea ceva nou, original, valoros, capacitatea de a-și expune propria opinie. Procesul creativ stimulează imaginația, fantezia, curiozitatea, inițiativa și încrederea în forțele proprii. Creativitatea este o capacitate complexă și funcțională a personalității, care sprijininduse pe date sau produse anterioare, în îmbinarea cu investigații și date noi, produce ceva nou, original, de valoare și eficiență științifică și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
complexă și funcțională a personalității, care sprijininduse pe date sau produse anterioare, în îmbinarea cu investigații și date noi, produce ceva nou, original, de valoare și eficiență științifică și social-umană. Creativitatea este transformarea informației deja cunoscute, e experiență plus imaginație, fantezie, gândire critică. Fiecare elev posedă sămânța creativității, care poate să încolțească și să dea lăstare viguroase. Profesorul poate oferi condiții favorabile pentru stimularea creativității elevilor săi prin diferite metode și tehnologii noi de predare, printr-un climat adecvat, printr-o
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
exemplu, în textul „Feciorul văduvei”, „Un fis de veuve” de ... , cer ca fiecare elev să-și expună părerea, ce s-a întîmplat cu acel soldat, ce nu s-a întors de la război, să continue textul. Elevii bazându-se pe imaginație, fantezie, creativitate se dau cu părerea despre cele întâmplate, în viziunea lor. c) Test de utilizare a câtorva obiecte Exemplu - cer să fie date mai multe variante de utilizare a acestor substanțe, materiale. De exemplu cuvintele: Piatră, nisip, apă, ciment, mortar
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
place să scrie versuri la tema „Dragostea - cel mai puternic sentiment care există în lume”. Iata de exemplu cum își expune gîndurile, sentimentele profunde pe hîrtie eleva gr. 31, Veronica Țurcanu. Prin creația proprie - poezia, elevii iși împărtășesc gândurile, visurile, fantezia, imaginația. Eu mă strădui să apreciez obiectiv munca lor. IX. Una din metodele, ce demonstrează istețimea, spiritul creativ, curiozitatea, inteligența elevilor este situația de problemă - Problematizarea. Prefer să le propun elevilor diferite situații interesante, care cer de la ei o gândire
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
frumoasă este viața! Un alt subiect la „asaltul de idei” este „Relația profesor-elev” în poezia lui Jaques Prevet „Page d’ecriture”. Prevet este un poet francez, care a pătruns foarte adânc în psihologia copilului, care posedă o imaginație și o fantezie ineredibilă. Fiind poet adult a putut pătrunde în profundele subtilități ale imaginației și fanteziei unui copil. Eu le propun elevilor întrebarea pentru a participa la asaltul de idei: - „Cine se plictisește mai mult la lecții - profesorul sau elevul?” Elevii își
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
poezia lui Jaques Prevet „Page d’ecriture”. Prevet este un poet francez, care a pătruns foarte adânc în psihologia copilului, care posedă o imaginație și o fantezie ineredibilă. Fiind poet adult a putut pătrunde în profundele subtilități ale imaginației și fanteziei unui copil. Eu le propun elevilor întrebarea pentru a participa la asaltul de idei: - „Cine se plictisește mai mult la lecții - profesorul sau elevul?” Elevii își expun părerile, argumentează. Le propun elevilor să deseneze clasa, pasărea măiastră, profesorul. Din tehnicile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
grandioase, lizibil? at�ț �n sculpturile Noii Sacristii (San-Lorenzo, Floren?a, 1520-1534) c�ț ?i �n frescele Capelei Sixtine (Romă, 1508-1512). Dac? manierismul este r?m�nerea la multiplele acumul?ri ale Rena?terii, de?i interpretate liber, chiar cu fantezie, atunci stilul lui Michelangelo, at�ț de novator �n utilizarea limbajului clasic, se �nrude?te cu manierismul. Pia?a Capitoliului este una dintre opera?iunile de urbanism majore angajate �n secolul al XVI-lea la Romă. �ntr-adev?r, pentru a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]