12,214 matches
-
filosofilor iluminiști, ca o construcție abstractă, rațională, matematizată, părea mai potrivită pentru o lume a mașinilor decât una a ființelor umane. Nu e surprinzător. Învățații perioadei iluministe fetișizau metafore cu mașini În explicațiile lor despre cum funcționează natura. Într-adevăr, filosofii iluminiști erau atât de fermecați de noua putere prometeică furnizată de mașini Încât au Început să construiască o cosmologie, care, În fiecare detaliu, are o asemănare surprinzătoare cu funcționarea tehnologiei moderne timpurii. Descartes și mai apoi Newton au văzut Întreaga
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
supune aproape toate aspectele activității umane la standarde riguroase de eficiență, condiționându-se pe ei Însăși să se comporte exact ca niște mașini. Mașina nu mai era numai o metaforă ca pe vremea lui Descartes, Newton, Smith și mulți dintre filosofii moderni timpurii. Experții În eficiență și, mai târziu, administratorii de resurse umane și consultanții manageriali au transformat totul În criterii relaționate cu mașini. În acest fel, americanii au depășit cu mult valorile mecaniciste și instrumentale ale Iluminismului european pentru a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de formare, o schimbare mult mai prozaică În obiceiurile și comportarea oamenilor obișnuiți avea loc - una care va pregăti generațiile următoare de europeni să gândească și să acționeze În mod obiectiv și autonom. Să ne reamintim de importanța pe care filosofii iluminiști au acordat-o desprinderii omului de natură și transformării realității Într-un câmp de obiecte În scopul folosirii, exploatării și transformării acestora În proprietate. Natura, În schema iluministă, era sălbatică și periculoasă, o forță primară și adeseori diabolică care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de a-i exclude pe alții din domeniul său material era atât de extremă, Încât a amenințat cu dizolvarea naturii sociale a vieții umane și cu o reîntoarcere la războiul coșmaresc al lui Hobbes, război al tuturor Împotriva tuturor. În timp ce filosofii iluminiști au pus accentul pe meritele diferențierii, ei nu au prezentat o viziune asupra manierei În care poate fi reglementată o comportare atât de anarhică pentru a nu distruge structura socială. În loc să facă acest lucru, majoritatea Învățaților timpului - În afară de Rousseau
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cea a fiecărui creștin și că relația fiecărei persoane cu Dumnezeu este În cele din urma o experiență personală. Reforma protestantă a căutat să răstoarne ierarhia Bisericii și să-l ridice pe credincios, egalizând fiecare ființă umană În fața lui Dumnezeu. Filosofii iluminiști au elevat individul de asemenea, dar motivele lor erau mai degrabă legate de idei despre comportamentul uman rațional. Statutul individului autonom rămâne totuși până În zilele noastre legătura comună Între aceste două curente istorice. Americanii sunt discutabil cei mai individualiști
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
crearea unui fundament filosofic corespunzător care să-l acompanieze. Au găsit răspunsul În teoria legii naturale a proprietății - un concept care s-a dezvoltat treptat În Evului Mediu târziu și a avansat mai rapid În timpul Reformei și În perioada următoare. Filosoful politic francez Jean Bodin a Început să argumenteze că proprietatea comună nu este naturală, fiind, În același timp, o violare a legii divine. Comunitatea lui Platon, care adoră proprietatea comunală, scrie Bodin, este „Împotriva legilor lui Dumnezeu și ale naturii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o concepție nouă și Îndrăzneață a proprietății private În secolele al XV-lea și al XVI-lea, rămăseseră de completat atât substanța, cât și detaliile noțiunii moderne de proprietate, lucru care a fost realizat În secolul al XVIII-lea de filosoful politic John Locke, iar apoi de o pleiada de teoreticieni incluzându-i pe Adam Smith, David Hume, Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Georg Wilhelm Friedrich Hegel 12. Teoria proprietății a lui Locke a fost publicată În 1610 În Two
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și negustori pentru a avansa agenda lor personală și politică. Teoria utilității a Îndulcit muchiile mai ascuțite ale teoriei muncii a lui Locke, făcând proprietatea nu numai un scop În sine, ci și un instrument pentru a avansa fericirea umană. Filosofii epocii au fost de acord că „fericirea maximă a societății este obținută asigurând fiecărui om cea mai mare cantitate de produse ale muncii sale”16. Utilitariștii au fost printre primii teoreticieni moderni care au făcut distincția clară Între proprietate ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cea mai mare cantitate de produse ale muncii sale”16. Utilitariștii au fost printre primii teoreticieni moderni care au făcut distincția clară Între proprietate ca lucru, pe care cineva Îl posedă și proprietatea ca instrument pentru a avansa fericirea umană. Filosoful german Georg Friederich Hegel a realizat această distincție Într-un mod puțin diferit. Teoria sa asupra proprietății - pe care unii o numesc teoria personalității - a devenit la fel de importantă ca teoria proprietății prin muncă a lui Locke, În stabilirea noțiunii de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
personalității - a devenit la fel de importantă ca teoria proprietății prin muncă a lui Locke, În stabilirea noțiunii de proprietate privată În lumea modernă. Hegel a dovedit că proprietatea joacă un rol mult mai important decât au fost capabili să admită mulți filosofi Înaintea sa. Dincolo de valoarea materială și utilitară, a spus Hegel, proprietatea are o funcție mai profundă. După cum afirmă Hegel, „proprietatea Îl face pe un individ capabil să-și pună voința Într-un lucru”17. O persoană Își exprimă personalitatea imprimând
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
proprietatea privată ca singurul mecanism care poate să asigure libertatea individuală. Mai târziu, detractorii ei marxiști vor pretinde că proprietatea privată, departe de a fi garantul libertății personale, este, de fapt, obstacolul cel mai mare În calea obținerii ei. Pentru filosofii iluminiști și juriștii secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, libertatea a fost definită În termeni negativi ca fiind dreptul de a-i exclude pe alții. Era modernă timpurie a fost un timp al diferențierii - separarea individului de mantia
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de Stat „sursele de producție și anume, pământul, capitalul și forța de muncă pot atinge maxima lor productivitate”25. Este aceasta numai o polemică a secolului al XVIII-lea sau există un adevăr profund În ceea ce Jean-Baptiste Say și alți filosofi iluminiști predicau? Hernando de Soto, economist din America Latină, scrie În carte sa The Mystery of Capital, că Say și alți economiști europeni din acea perioadă erau absolut corecți. De Soto Își pune Întrebarea: De ce sunt oamenii atât de săraci În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de proprietateț de la sine Înțeles așa Încât nu mai sunt conștienți de existența sa”30. De Soto și alți economisti ai Lumii a Treia au ajuns să Înțeleagă faptul că regimul proprietății private este Însăși sursa capitalismului de piață. Dar pentru filosofii utilitariști ai secolului al XVIII-lea, Însemna cu mult mai mult. Regimul proprietății private era mijlocul de a Înlocui vechea viziune utopică, de inspirație teologică, a Bisericii cu un nou vis utopic acționat de materialism. Mântuirea divină, În lumea de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
republicane și dovedindu-se abilă În a folosi În propriul beneficiu resursele ei financiare și legăturile sociale, pentru a face afaceri foarte bănoase pe piață. Lucrătorii Însă nu au apucat să se bucure prea mult de câștigurile materiale promise de filosofii iluminiști și de urmașii acestora. Viața În atelierele industriale urbane și În fabrici era inumană. Condițiile de lucru periculoase, orele lungi la masa de lucru, iar mai apoi la benzile rulante, salariile mizere și locuințe Înghesuite și sordide erau departe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bunuri și servicii Între vânzători și cumpărători. Dacă atașamentul psihologic și ideologic față de proprietatea privată continuă să scadă, care va fi eventuala soartă a pieței de schimb? Trecerea de la proprietate la acces are implicații la fel de importante pentru guvernarea În cadrul statelor-națiune. Filosofii și economiștii iluminiști au făcut Întotdeauna legătura Între regimul proprietății private și legitimitatea statului-națiune. S-a presupus mereu că misiunea statului-națiune era În mare măsură să asigure proprietatea privată a cetățenilor săi. Dacă relațiile de proprietate vor fi subsumate de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
precise și interveneau Într-o mai mică măsură În problemele zilnice ale subiecților lor. Crearea unei societăți productive necesită o mobilizare totală a vieții umane, care nu ar fi fost posibilă În orice perioadă anterioară a istoriei. Ironia este că filosofii iluminiști favorizau o lume populată de agenți autonomi, căutând numai să optimizeze interesele personale pe piață. Totuși, pentru a face posibil acest lucru statele-națiune au trebuit să creeze birocrații gigantice pentru a supraveghea jocul și a se asigura că tot
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
scrierile științifice ale lui Alfred North Whitehead, părintele filosofiei procesului. El a fost primul care a eliminat vechiul zid ce separa spațiul de timp - a fi și a deveni - și a redus toate fenomenele la activitate pură. Înainte de Whitehead, majoritatea filosofilor credeau că fenomenele aveau două aspecte: ce reprezentau și ce făceau. Exista structura și funcția, „ființa” unui lucru și „devenirea” sa. Whitehead, unul dintre primii filosofi moderni care a trăit În perioada introducerii electricității, a ajuns să vadă comportamentul ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și a deveni - și a redus toate fenomenele la activitate pură. Înainte de Whitehead, majoritatea filosofilor credeau că fenomenele aveau două aspecte: ce reprezentau și ce făceau. Exista structura și funcția, „ființa” unui lucru și „devenirea” sa. Whitehead, unul dintre primii filosofi moderni care a trăit În perioada introducerii electricității, a ajuns să vadă comportamentul ca pe un proces pur În care spațiul și timpul se Îmbină Într-un singur câmp extins al activității pure. Ceea ce un lucru este, nu poate fi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
deschis la care participă jucători egali Între ei, fiecare cu interese și aspirații proprii, dar toți interdependenți și, În cele din urmă, responsabili pentru bunăstarea reciprocă. O revoltă similară a apărut la nivelul statului la un deceniu după mișcările studențești. Filosofi precum ar fi Michel Foucault credeau că În lumea postmodernă cu o complexitate, densitate și interdependență sporite, acțiunile fiecărui jucător afectează natura, calitatea și distribuția puterii În Întregul sistem. El a scris că guvernul... Se referă la toate eforturile de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
economice - sau, ca s-o cităm pe Madonna, „Trăim Într-o societate materialistă, iar eu sunt o fată materialistă”. Filosofia materialistă are rădăcini adânci În trecutul pre-iluminist și iluminist. Așa cum am discutat În capitolul 4, Locke, Descartes, Smith și alți filosofi moderni timpurii au lansat un asalt frontal asupra viziunii despre lume bazate pe religie a Bisericii. În timp ce unii dintre ei declarau credința Într-o autoritate divină superioară, adeseori favorizau rațiunea În detrimentul credinței și acordau aceeași importanță progresului material și viziunii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În forțele armate În altă țară. Noțiunea de cetățenie se află Într-o schimbare profundă pentru a se adapta cerințelor unei lumi aflată pe calea globalizării. În acum faimosul său eseu Citizenship and Social Class, publicat În 1950, T.H. Marshall (filosof politic britanic) a schițat trei etape În istoria cetățeniei și a drepturilor și obligațiilor pe care aceasta le implică. Cetățenia, a scris el, a conferit drepturi civile În secolul al XVIII-lea, drepturi politice În secolul al XIX-lea și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cetățeniei este obținerea de drepturi politice”18. Dar odinioară, cetățenia a fost legată exclusiv de un stat-națiune. Ce se Întâmpla, atunci, cu Însăși ideea de stat, când drepturile politice ale cetățenilor săi sunt conferite și garantate de un guvern extrateritorial? Filosoful Roger Scruton a sesizat esența. El scria: „Legea internațională nu recunoaște distincția Între cetățenie și naționalitate, considerând-o pe cea dintâi complet determinată de a doua”19. Conferind cetățenia Uniunii Europene celor 455 de milioane de cetățeni ai celor 25
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de la Westphalia din 1648”34. Fischer și alți lideri europeni sunt hotărâți să Înlocuiască vechea ideologie, impregnată de viziunea hobbesiană a „războiului tuturor Împotriva tuturor”, cu o nouă viziune a păcii perpetue. Noul vis european are rădăcini străvechi. În 1795, filosoful german Immanuel Kant a publicat un eseu intitulat Pace perpetua: o schiță filosofică. Cu toate că s-a bucurat de puțină atenție la acea vreme, lucrarea a fost redescoperită În perioada de după cel de-al doilea război mondial și a devenit o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acea vreme, lucrarea a fost redescoperită În perioada de după cel de-al doilea război mondial și a devenit o referință esențială pentru noua avangardă europeană. Kant și-a imaginat o „stare de pace universală” obținută prin crearea „unei republici mondiale”. Filosoful credea că un asemenea stat ar fi posibil odată ce națiunile lumii acceptă forme de guvernare reprezentativă. Kant a crezut că propagarea principiilor democrației Încurajează cooperarea În defavoarea conflictului și pune bazele unei ordini cosmopolite. Cu toate că europenii nu au adoptat Încă un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cel al guvernării. Ecologia și ideea unei biosfere autoreglate se bazează pe relații și rețele. Ecologistul Bernard Patten a observat că „ecologia Înseamnă rețele... pentru a Înțelege În cele din urmă ecosistemele va trebui să Înțelegem rețelele”41. Fizicianul și filosoful Fritjof Capra subliniază: Pe măsură ce conceptul de rețea devine din ce În ce mai proeminent În ecologie, gânditorii sistemici au Început să folosească modele de rețea la toate nivelele sistemelor, privind organismele drept rețele de celule, organe, sisteme de organe, la fel cum ecosistemele sunt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]