13,525 matches
-
modalități de efectuare a montajului pancreatico-jejunal, cele mai uzitate fiind: telescoparea pancreatico-jejunală (tehnica „dunking”) și tehnica duct la mucoasă [40]. În cazul anastomozei pancreatico-gastrice, bontul pancreatic este introdus în cavitatea gastrică printr-o breșă de gastrotomie la nivelul peretelui posterior, fixarea efectuându-se cu fire monofilament 4-0 lent resorbabile (PDS). Anastomoza hepatico-jejunală se va realiza pe ansa enterală ascensionată transmezocolic, în maniera termino-laterală, cu fire monofilament 5-0. În funcție de tipul de rezecție ales (cu sau fără prezervarea pilorului), anastomoza digestivă va presupune
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
relația dintre dezvoltarea limbajului și a gândirii în prezența unor tulburări fono-articulatorii importante (grafic 10). Punând problema din perspectiva relațiilor dintre gândire și limbaj, cercetările noastre reliefează pe primul plan implicațiile determinate de tulburările de pronunție, care generează dificultăți în fixarea și evocarea cuvintelor din idiomul vorbit de anturajul copilului rhinolalic. E. Pichon, demonstrează amplu că „Simbolul formează corpul material al memoriei, suportul necesar gândirii” (148; p.9). De asemenea, G. A. Miller afirmă că „limbajul execută numai un act de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
exercițiilor. Alții sunt neîncrezători în forțele și posibilitățile lor de lucru, retrași și nesociabili, timizi fără să simtă nevoia ajutorului celor din jur. Exercițiile de pronunție corectă se impun încă de la vârste de 3-4 ani, pentru a nu da timp fixării stereotipiilor verbale defectuoase. Exercițiile necesită concentrare, răbdare, energie, precizie și o bună parte de optimism pentru ca munca logopedică să fie eficace. Aceste calități nu există la majoritatea elevilor noștri, ele trebuiesc mai întâi descoperite și formate atât prin influența psihică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
necondiționați care devin condiție pentru realizarea efectului verbo-motor. Se adaugă elemente de condiționare din sistemul al doilea de semnalizare, cuvinte care cuprind fonemul de corectat inițial, medial și final, adăugând la elementele de condiționare și componenta semantică. 4. Etapa de fixare și automatizare corectă a pronunției fonemului prin feed-back-ul audiție-fonație, care se finalizează prin exerciții sub supravegherea directă a specialistului cu atenționarea comparativă a elementelor pozitive și negative (191; p.201). E. O atenție deosebită trebuie acordată controlului normal neuromuscular și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mișcările prin imitație în oglindă. După ce sunetul a fost pronunțat, se automatizează într-o serie de exerciții pe care le-am numit fonetice, preliminare, de alternare a consoanei respective cu vocalele. În acest procedeu senzațiile auditive, vizuale, chinestezice participă la fixarea noilor deprinderi. Ședințele de corectare a consoanelor, trebuie să respecte principiul accesibilității, principiul intuiției, principiul însușirii conștiente și active, precum și principiul repetării și sistematizării. Decondiționarea stereotipiilor verbale neconforme cu matricea normalului se realizează în următoarele etape: 1. Inhibarea tipurilor greșit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dominanta o formează sindroamele plurimalformaționale sau în cazurile, în care se supraadaugă elemente de encefalopatie. - Punând problema din perspectiva relațiilor dintre gândire și limbaj, cercetările noastre reliefează pe primul plan implicațiile determinate de tulburările de pronunție, care generează dificultăți în fixarea și evocarea cuvintelor din idiomul folosit de anturajul copilului rhinolalic. El este frustrat parțial de mijloace și momentan de suportul necesar gândirii sale, cu repercusiuni asupra dezvoltării lingvistice. Probele de performanță, rezolvate mult mai bine decât cele verbale, demonstrează încă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pildă) -, ci, mai mult, încearcă să extindă domeniul de aplicație al termenului și asupra unor coduri semiotice non-verbale, precum muzica sau filmul 7. În schimb, reprezentanții Școlii de la Tel-Aviv trec prea ușor cu vederea peste raportul dintre libertatea expresivă și fixarea "idiomatică"8 din cadrul textemelor, plasând în aceeași categorie atât unitățile frazeologice, cât și expresiile libere (metaforele, de exemplu) din cadrul unui text. 1.2.3. Cele două probleme cu care s-au confruntat gramatica semiotică a lui Walter A. Koch și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
metaforele, de exemplu) din cadrul unui text. 1.2.3. Cele două probleme cu care s-au confruntat gramatica semiotică a lui Walter A. Koch și teoriile Școlii de la Tel-Aviv (situarea textemelor în ierarhia nivelurilor limbii și raportul dintre libertate și fixare "idiomatică") fuseseră, însă, rezolvate într-unul dintre primele articole de "semantică structurală" ale lui Eugeniu Coșeriu 9. Aici, savantul de la Tübingen începea prin a distinge între "tehnica discursului", care cuprinde "unitățile lexicale și gramaticale (lexeme, categoreme, morfeme) și regulile pentru
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Prin urmare, definiția pe care Eugeniu Coșeriu o conferă textemelor comportă două elemente: textemele sunt (a) unități ale "discursului repetat" (b) substituibile printr-un alt (fragment de) text. În acest fel, savantul de la Tübingen rezolvă în același timp problema libertății/fixării textemelor și pe aceea a nivelului lingvistic la care acestea trebuie situate. Dar, dacă această definiție circumscrie într-un mod suficient de clar sfera noțiunii de "textem", studiul din 1966 cuprinde alte două precizări care, dimpotrivă, par să îngreuneze sau
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
orice semnificație și când doar ansamblul are una; în plus, trebuie ca această semnificație să fie nouă și să nu echivaleze pur și simplu cu suma semnificațiilor elementelor sale"15. "Unitățile frazeologice" rezultă astfel, potrivit lui Bally, dintr-un proces de "fixare" (figement) a sensului, care face ca actualizarea acestor "locuțiuni" într-un discurs să comporte o serie de "valori expresive". Pentru savantul genevez, frazeologia rămâne, așadar, subordonată proiectului său de "stilistică afectivă" sau "stilistică a limbii", care, ocupându-se exclusiv de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
construcțiile respective. Un exemplu caracteristic în această privință este cartea lui Gaston Gross (Les expressions figées en français. Noms composés eu autres locutions, 1996), considerată o lucrare de referință în frazeologia franceză a ultimelor decenii. Gross acceptă, în principiu, că "fixarea este un fenomen care transcende ceea ce se consideră în general drept niveluri diferite ale analizei lingvistice" și că "o descriere [a expresiilor fixe] care nu ar fi decât sintactică sau semantică nu ar reține decât o parte a faptelor"25
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
gramatica cu "sistemul" și lexicul - inclusiv "discursul repetat" - cu "norma" limbii (în sens coșerian), nu poate fi acceptată ca atare: "dacă se poate admite că inventarul de morfeme aparține sistemului funcțional al limbii, inventarul de lexii (cuvinte și locuțiuni) și fixarea referinței lor se revendică de la norme"29. După cum a arătat Coșeriu însuși (în Sprachkompetenz, 1988) și după cum vom detalia în capitolul IV al lucrării noastre, opoziția gramatică/lexic nu este identică cu opoziția sistem/normă. Totuși, studiul lui Rastier comportă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în Sprachkompetenz, 1988) și după cum vom detalia în capitolul IV al lucrării noastre, opoziția gramatică/lexic nu este identică cu opoziția sistem/normă. Totuși, studiul lui Rastier comportă câteva merite indiscutabile: acela de a propune o definiție semantică atât pentru "fixare" (unde "cuvintele care alcătuiesc o lexie complexă nu au autonomie contextuală, iar parcursul interpretativ atribuie un sens lexiei, dar nu și componenților săi"30), cât și pentru "defixare" (care, prin contrast, relevă "incidența contextului asupra lexiei și, într-un sens
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
frazeologie contrastivă 60 pe care Thun o va elabora în conformitate cu principiile integralismului lingvistic. Alegându-și ca obiect principal al cercetării sale "combinațiile fixe de cuvinte" (= CFC, după modelul fixierte Wortgefüge = FWG), cercetătorul german începe prin a stabili două tipuri de fixare: A. internă, care poate să vizeze fie (A1) componentele (= fixare "materială"), fie (A2) "conținutul" unităților "discursului repetat" (= fixare de "conținut"); și B. externă, care derivă din anumiți factori pragmatici și/sau sociolingvistici, putând fi astfel (B1) "situațională" sau (B2) "pozițională
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
principiile integralismului lingvistic. Alegându-și ca obiect principal al cercetării sale "combinațiile fixe de cuvinte" (= CFC, după modelul fixierte Wortgefüge = FWG), cercetătorul german începe prin a stabili două tipuri de fixare: A. internă, care poate să vizeze fie (A1) componentele (= fixare "materială"), fie (A2) "conținutul" unităților "discursului repetat" (= fixare de "conținut"); și B. externă, care derivă din anumiți factori pragmatici și/sau sociolingvistici, putând fi astfel (B1) "situațională" sau (B2) "pozițională"61. Dintre aceste subcategorii, fixarea internă materială (A1) acoperă trei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al cercetării sale "combinațiile fixe de cuvinte" (= CFC, după modelul fixierte Wortgefüge = FWG), cercetătorul german începe prin a stabili două tipuri de fixare: A. internă, care poate să vizeze fie (A1) componentele (= fixare "materială"), fie (A2) "conținutul" unităților "discursului repetat" (= fixare de "conținut"); și B. externă, care derivă din anumiți factori pragmatici și/sau sociolingvistici, putând fi astfel (B1) "situațională" sau (B2) "pozițională"61. Dintre aceste subcategorii, fixarea internă materială (A1) acoperă trei aspecte: stabilitatea ordinii și a relațiilor sintactice dintre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să vizeze fie (A1) componentele (= fixare "materială"), fie (A2) "conținutul" unităților "discursului repetat" (= fixare de "conținut"); și B. externă, care derivă din anumiți factori pragmatici și/sau sociolingvistici, putând fi astfel (B1) "situațională" sau (B2) "pozițională"61. Dintre aceste subcategorii, fixarea internă materială (A1) acoperă trei aspecte: stabilitatea ordinii și a relațiilor sintactice dintre componente, stabilitatea realizărilor fonetice și restricțiile selecționale ale "lexemelor" componente. În schimb, fixarea internă de conținut (A2) are în vedere unitatea semantică, i.e., gradul de compozabilitate al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau sociolingvistici, putând fi astfel (B1) "situațională" sau (B2) "pozițională"61. Dintre aceste subcategorii, fixarea internă materială (A1) acoperă trei aspecte: stabilitatea ordinii și a relațiilor sintactice dintre componente, stabilitatea realizărilor fonetice și restricțiile selecționale ale "lexemelor" componente. În schimb, fixarea internă de conținut (A2) are în vedere unitatea semantică, i.e., gradul de compozabilitate al unei CFC. Cât privește fixarea externă, aceea de natură situațională (B1) privește capacitatea CFC de a se referi la realitatea extralingvistică și, mai ales, adecvarea anumitor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
trei aspecte: stabilitatea ordinii și a relațiilor sintactice dintre componente, stabilitatea realizărilor fonetice și restricțiile selecționale ale "lexemelor" componente. În schimb, fixarea internă de conținut (A2) are în vedere unitatea semantică, i.e., gradul de compozabilitate al unei CFC. Cât privește fixarea externă, aceea de natură situațională (B1) privește capacitatea CFC de a se referi la realitatea extralingvistică și, mai ales, adecvarea anumitor semnificați la anumite situații comunicative și utilizarea anumitor formule fixe pentru a executa acte de vorbire concrete, în timp ce fixarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fixarea externă, aceea de natură situațională (B1) privește capacitatea CFC de a se referi la realitatea extralingvistică și, mai ales, adecvarea anumitor semnificați la anumite situații comunicative și utilizarea anumitor formule fixe pentru a executa acte de vorbire concrete, în timp ce fixarea externă pozițională (B2) are în vedere poziția și funcțiile proprii unei CFC într-un anumit text concret. Totuși, fixarea externă va fi subcategorizată și dintr-un alt punct de vedere, care disociază (B1') fixarea externă pasematică, privind capacitatea unităților lingvistice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ales, adecvarea anumitor semnificați la anumite situații comunicative și utilizarea anumitor formule fixe pentru a executa acte de vorbire concrete, în timp ce fixarea externă pozițională (B2) are în vedere poziția și funcțiile proprii unei CFC într-un anumit text concret. Totuși, fixarea externă va fi subcategorizată și dintr-un alt punct de vedere, care disociază (B1') fixarea externă pasematică, privind capacitatea unităților lingvistice de a se referi la un element al actului comunicat, de (B2') fixarea externă analitică, vizând utilizarea unităților lingvistice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
executa acte de vorbire concrete, în timp ce fixarea externă pozițională (B2) are în vedere poziția și funcțiile proprii unei CFC într-un anumit text concret. Totuși, fixarea externă va fi subcategorizată și dintr-un alt punct de vedere, care disociază (B1') fixarea externă pasematică, privind capacitatea unităților lingvistice de a se referi la un element al actului comunicat, de (B2') fixarea externă analitică, vizând utilizarea unităților lingvistice pentru "analiza" unor obiecte și situații concrete 62. Mai importantă decât toate aceste categorii rămâne
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
într-un anumit text concret. Totuși, fixarea externă va fi subcategorizată și dintr-un alt punct de vedere, care disociază (B1') fixarea externă pasematică, privind capacitatea unităților lingvistice de a se referi la un element al actului comunicat, de (B2') fixarea externă analitică, vizând utilizarea unităților lingvistice pentru "analiza" unor obiecte și situații concrete 62. Mai importantă decât toate aceste categorii rămâne, însă, încercarea frazeologului german de a clasifica CFC-urile în funcție de tripartiția coșeriană sistem - normă - vorbire. Astfel, pentru a ne
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pentru "analiza" unor obiecte și situații concrete 62. Mai importantă decât toate aceste categorii rămâne, însă, încercarea frazeologului german de a clasifica CFC-urile în funcție de tripartiția coșeriană sistem - normă - vorbire. Astfel, pentru a ne referi aici doar la unitățile cu fixare externă "pasematică", Thun distinge între (i) CFC-uri ale sistemului (precum fr. croquer le marmot, venir à la rescousse, promettre la lune ș.a.), (ii) CFC-uri ale normei (ex.: fr. jouer un tour) și (iii) CFC-uri ale vorbirii (fr.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
plasarea unor stenturi trifurcate pe toate cele trei trunchiuri supraoartice, la pacienții în stare gravă. Mai comună este tehnica hibridă pentru arcul aortic - implantarea unor proteze vasculare bi- sau trifurcate pe aorta ascendentă și plasarea endovasculară de stent-grafturi care pentru fixare necesită traversarea orificiilor arterelor emergente din crosa aortică -Tehnica de fenestrație - în cazul obstrucției unor trunchiuri arteriale viscerale prin compresiunea falsului lumen. Astfel cu ajutorul unui cateter, se fenestrează dinspre lumenul adevărat (cel mai mic), spre cel fals, în apropierea colateraleor
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]