KorAP: Find »[drukola/base=fiziologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...190 191 192 ...378 >

9,441 matches

Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478

să se nască și pe urmă a rămas multă vreme în urmă. După părerea lui Secenov, explicarea deterministă a oricărui proces cu valoare vitală trebuie să se bazeze pe o "psihologie analitică". Această psihologie își organizează argumentația pe un model fiziologic fără să se echivaleze cu acesta de apariție și dezvoltare a proceselor psihice. Pentru acest motiv, Secenov recomanda chiar ca cercetările de psihologie să fie efectuate de fiziologi. 3. Psihicul abordat experimental Wilhelm Wundt Dintre multiplele încercări temerare, doctrinare și

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
acord cu Darwin acest suflet, ca activitate instinctivă, este implicat în lupta pentru existență din natură. De asemenea, a admis că în materia anorganică există constituite elementele prealabile ale viitoarei activități instinctive. În lucrarea sa cu titlul Elemente de psihologie fiziologică, Wundt a descris cu minuțiozitate dependența psihicului de activitatea sistemului nervos în termenii relației cu mediul înconjurător, ai pasajelor de impulsuri generate la producerea senzațiilor. Cercetărilor de acest fel le acordă totuși o însemnătate limitată. Recunoaște existența aici doar a

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
psihologiei. Era domeniul care-l apropia, dar care l-a și despărțit definitiv de dascălul și șeful său de odinioară, Helmholtz. Pe acesta, Wundt l-a asimilat în accepțiunea mecanicistă a vremii, lăsând totodată deschisă ușa spre considerarea acelorași procese fiziologice dintr-o perspectivă mai largă, ca fapte de conștiință. Era o deschidere în care se accepta că, nu doar organismul este capabil să decidă asupra producerii reflectării psihice, că funcționarea acesteia nu se poate reduce la aceea a unei simple

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
diferită de celelalte științe conjugate. Pe această linie Wundt, asemenea înaintașilor săi încă din Antichitate, a procedat să caute explicații cu suport cauzal, a încercat descoperirea de legități proprii fenomenelor psihice. Cu aceste date, el trebuia să depășească generalitatea explicațiilor fiziologice și în egală măsură să le evite pe cele ale teologilor. A găsit oportun în acel moment să propună și să susțină soluția subordonării fiziologiei cauzelor psihologice. A fost o soluție inventată, a unei subordonări de conjunctură, făcută în lumina

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
dualism clar care, deși separă corpul de suflet, realizează acest lucru diferit de demersul platonic, diferit de cel cartezian, un dualism care are doar rol metodologic. Deși Wundt a declarat existența a două "lumi paralele", din rațiuni metodologice, pe cea fiziologică a subordonat-o celei psihologice. Astfel, se ajunge ca evidențele fiziologice să aibă rațiune existențială doar în raport cu cele psihologice, ale "eu"-lui conștient. Un gest de nedreptate față de fiziologie, care cu această ocazie atunci i-a dat psihologiei un drept

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
diferit de demersul platonic, diferit de cel cartezian, un dualism care are doar rol metodologic. Deși Wundt a declarat existența a două "lumi paralele", din rațiuni metodologice, pe cea fiziologică a subordonat-o celei psihologice. Astfel, se ajunge ca evidențele fiziologice să aibă rațiune existențială doar în raport cu cele psihologice, ale "eu"-lui conștient. Un gest de nedreptate față de fiziologie, care cu această ocazie atunci i-a dat psihologiei un drept nemărginit, necesar înființării ei, de a avea la dispoziție date și

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
științelor naturii; cea de a doua, "spirituală", este determinată cultural istoric și i se mai spune "psihologia popoarelor". Ambele direcții au fost abordate și susținute de Wundt cu aceeași tărie: prima în două lucrări distincte: Elementele de bază ale psihologiei fiziologic, apărută în 1874 și a doua în cartea Psihologia popoarelor, a cărei primă ediție a apărut în anul 1900. În ceea ce privește această din urmă lucrare, în ea se arată că obiectul psihologiei îl reprezintă așa-zisele procese psihice superioare, de natură

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
a senzațiilor, de stările de trăire subiectivă ale acestora, care adesea pot fi ceva mai mult decât simple emoții plăcute sau neplăcute. Inițial emoțiile trădau doar relaxarea sau tensionarea, liniștirea sau agitația, care au fost considerate ca stări de natură fiziologică. Pe acestea Wundt le-a asimilat în programul său de cercetare, ca fiind proprii domeniului de cunoaștere a psihologiei, putând fi investigate cu ajutorul introspecției. Wundt s-a ferit ca în explicarea proceselor psihice, a experienței, a senzațiilor, a afectivității, să

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
poate avea loc datorită procesualității proprii vieții psihice, procesualitate care în anumite situații cunoaște o desfășurare conștientă. Această perspectivă nu justifică totuși modul în care toate elementele de conștiință își dobândesc prioritatea ca atare, modul în care ele subordonează fenomenele fiziologice. În problema asociației, inițial Wundt a împărtășit aceeași concepție "atomistă" ca predecesorii săi. Diferențele au apărut atunci când s-a pus problema însemnătății raporturilor dintre elementele de asociere reflectate senzorial. La el, asociațiile rămân să joace același rol integrator, dar cu

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
pus pe însemnătatea experimentului psihologic. Prin el psihologia iese din domeniul contemplației, spre a se așeza pe tărâmul confirmării experimentale, pe verificarea experimentală a postulatelor sale teoretice. În accepțiunea lui Wundt orice experiment psihologic este în același timp și experiment fiziologic. Astfel, aceste legi din psihologie își declară apartenența la legile științelor naturii, psihicul fiind de natură materială, avându-și substanțialitatea excitantă în procesele din corp. Din păcate, multe din obiectivele sale investigative îndreptate doar spre cunoașterea experienței nemijlocite în implicarea

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
Wundt a avut meritul să aducă disputele de acest fel în laboratorul său de psihologie experimentală, unde erau la fel de bine acceptate și argumentele de natură reflexologică. Meritul său a fost de a fi admis deschis coborârea problemelor metafizice la nivel fiziologic, de a fi acceptat argumente privitoare la inervarea și activitatea musculară în demonstrația speculativă filosofică (activitate care se pune sau nu în funcțiune la intervenția voinței, atunci când cauzează sau nu producerea răspunsului motor). Totuși, pentru faptul că a admis cercetarea

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
ignoranța pe care a întâlnit-o față de aceste domenii învecinate psihologiei el a întrevăzut de atunci cele mai importante limite ale cunoașterii psihologice. La Congresul de psihologie care a avut loc la München, în anul 1900, Ribot pledează pentru fundamentarea fiziologică a științei psihologiei. În lucrările sale, Psihologia engleză contemporană, care a apărut în anul 1870, și Psihologia germană contemporană, care a apărut în anul 1879, el a pledat pentru necesitatea integrării eforturilor făcute în domeniul științelor naturii, anatomiei și fiziologiei

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
temă de cercetare care nu s-a mai bucurat de același interes a fost cea privitoare la percepția auditivă. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-au înmulțit studiile experimentale pe tema reflectării senzoriale. Ele s-au inițiat din perspectivă fiziologică pentru ca în final să aibă ca obiect problemele psihologice ale reflectării senzoriale. În acest fel ele au fost preluate în laboratoarele de psihologie, unde s-a realizat separarea problemelor propriu-zise de fiziologie a reflectării de cele psihologice. Interesul a fost

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
Cornelius Donders (1818-1889). El a plecat de la constatarea că acel TR cumulat, care depășește timpul de transmitere înregistrat la nivelul nervilor de către Helmholtz, reprezintă un parametru care se raportează la procese psihice distincte. În consecință, Donders procedează la separarea proceselor fiziologice care dau un anume timp de reacție, considerându-l diferit de un alt tip de reacție de care subiectul are cunoștință când știe cu ce excitant se va acționa asupra lui și ce răspuns va trebui să emită (a). Acest

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
acea vreme rezultatele lui Donders au fost deosebit de importante. Cercetările lui vor fi continuate în Austria de către fiziologul Siegmund Exner. El și-a propus să demonstreze natura reflexă a TR, valoarea sa fiind dependentă de o serie de condiții funcționale fiziologice. Dar nici prin mintea lui Donders și nici prin cea a lui Exner n-a trecut nici un moment ideea că de fapt ceea ce ei studiau cu migală era o simplă și pură reactivitate neuronală. Pe amândoi i-a legat admirabil

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
prin cea a lui Exner n-a trecut nici un moment ideea că de fapt ceea ce ei studiau cu migală era o simplă și pură reactivitate neuronală. Pe amândoi i-a legat admirabil crezul de a fi putut găsi un parametru fiziologic, reprezentativ pentru producerea și desfășurarea legică a proceselor psihice. Un crez curat pe niciunde încercat de o perspectivă introspecționistă asupra înțelegerii proceselor psihice. Problema TR a fost cu totul altfel abordată în laboratorul lui Wundt. Convingerea care domnea aici era

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
o perspectivă introspecționistă asupra înțelegerii proceselor psihice. Problema TR a fost cu totul altfel abordată în laboratorul lui Wundt. Convingerea care domnea aici era că manifestările psihice se suprapun celor conștiente. Măsurarea, deci, a mișcărilor psihice (și nu a celor fiziologice) începe tocmai de acolo de unde acestea se manifestă, adică de unde intervine apercepția, percepția, asociația, de unde ele se conștientizează. Or, despre însemnătatea și desfășurarea proceselor psihice în această reflectare cercetătorul poate lua cunoștință doar prin metoda introspecției. Stabilirea oricărei relații posibile

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
problema a cauzat dispute contradictorii. Aceasta însă nu trebuie interpretată ca un demers experimental eșuat al încercărilor investigative experimentale ale psihologiei. Schema conform căreia s-au derulat investigațiile a dovedit o înaltă productivitate și eficiență în separarea a ceea ce este fiziologic de psihologic în reactivitatea umană. Trăsătura distinctă a cercetărilor îndreptate spre studiul TR a fost aceea de a fi avut în obiectiv ceva îndoielnic, ceva indeterminat. Pe de altă parte, rigurozitatea înregistrării elimina orice alt dubiu în ceea ce privește răspunsul cuantificat, obiectivitatea

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
teoriei reflexului pentru fundamentarea manifestărilor psihice. În acord cu accepțiunea lui Dewey conștiința nu are aici nici o legătură cu manifestările de elemente reflexe ale organismului, cu componentele lor aferente sau eferente, care rămâne astfel doar o expresie a manifestării mecanismelor fiziologice aflate la baza vieții psihice. Subordonat tendințelor dominante din societatea americană, Dewey pledează cauza unei "conștiințe pure", a unei conștiințe răspunzătoare de funcționarea comportamentului, comportament care ascultă de legile de funcționare ale organismului. Problema psihologiei americane era a faptului concret

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
propus să ofere contribuții fundamentale la demonstrarea înrudirii omului cu restul viețuitoarelor, atât din perspectiva asemănărilor structurilor organice, somato-morfologice, cât și a celor comportamentale, funcționale. Au fost obiective de mare cutezanță pentru acea perioadă social-istorică. Cu toate contribuțiile și susținerea fiziologică a psihologiei la acea vreme sfârșitul secolului al XIX-lea, psihologiei îi lipseau încă argumentele de substanță experimentală pentru a fi așezată cu drepturi egale alături de celelalte domenii de cunoaștere științifică. Pentru a aduce contribuțiile vremii Darwin a fost nevoit

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
nemulțumirea (în 1896) față de metodologia prelucrată de Wundt. Mai mult, în cercetările sale a fost condus de necesitatea găsirii bazelor ce definesc obiectiv nivelul superior inteligent de adaptare la mediu. În 1894, a fost numit directorul primului laborator de " psihologie fiziologică " la Sorbona, cu orientare experimentalistă declarată. În 1896 îi reproșează lui Henri Pieron orientarea cercetărilor sale spre studiul vieții psihice la animalele inferioare. Ideile lui Binet vor găsi aplicabilitate practică în pedagogie. Astfel, în 1905 a primit încredințare din partea Ministerului

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
a avut o influență decisivă în întemeierea și autonomizarea științei psihologiei. Wundt a recunoscut necesitatea recunoașterii noii tendințe investigative, care a fost inclusă în programul său conceptual și de lucru. După el, psihologia se împarte în două mari părți: psihologia fiziologică și psihologia popoarelor. După ce a recunoscut că studiile de psihofiziologie sunt limitate ca perspectivă de cuprindere a universului vieții psihice, Wundt s-a îndreptat cu toată convingerea spre noul domeniu al psihologiei popoarelor. Sub acest titlu (Psihologia popoarelor) îi apare

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
organism în particular pe hipnotizator. Același fenomen hipnotic a fost preluat și investigat cu mare interes de către medici. Dintre aceștia s-a distins James Braid (1795-1860), un chirurg englez. El a considerat că fenomenele hipnotice fac parte din categoria celor fiziologice, raportându-le la cele proprii somnului. Însă chiar Braid și-a dat seama că aici este vorba de ceva mai mult, de necuprins doar cu legile care acționează în fiziologie, care, oricât de importante ar fi, nu sunt suficiente pentru

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
diferitelor credințe, sentimente, stă la baza atitudinilor sociale. Gândurile și sentimentele sugerate din exterior sunt cele care decid asupra însemnătății acțiunilor sufletești, având influență și asupra stării de somn și veghe. Acest fapt, al sugestiei, face posibilă diferențierea dintre determinările fiziologice și cele sociale. În cea de-a doua lucrare a sa, Logica socială, apărută în 1895, Tarde spune că omul poate face o serie de lucruri fără să le învețe, le preia pur și simplu de la un altul, străin (mersul

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
lucrare a sa, Logica socială, apărută în 1895, Tarde spune că omul poate face o serie de lucruri fără să le învețe, le preia pur și simplu de la un altul, străin (mersul, strigătul, etc.). Aceste comportamente ce sunt de natură fiziologică vor ajunge să aparțină faptelor de origine socială. Se întâmplă așa pentru că mersul și alte activități vor beneficia de o integrare superioară, socială. Un anumit mers va dobândi o semnificație de ritual, antrenarea corzilor vocale va fi diferită în funcție de melodia

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]