272,843 matches
-
a avut nici o dificultate de a deveni Fondane, nici Voronca de a scrie în franceză. Dacă ne ducem cu un secol mai în trecut, remarcăm același lucru: pașoptiștii și postpașoptiștii au început prin a scrie în franceză, unii dintre ei folosind această limbă în corespondență și în jurnale intime pînă la bătrînețe. Pentru Ghica, Alecsandri, Heliade, Russo, Odobescu, Hasdeu nu a fost niciodată o problemă franceza. Erau bilingvi în chip natural. Maiorescu a scris și el în germană o parte a
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
Bisericii din care cităm: "Unii dintre capii Bisericii Ortodoxe Române (subliniez încă o dată că nu ne referim la toți și nici la Biserică în întregimea ei) se zbat cu disperare să nu li se cerceteze dosarele din timpul Securității. Ei folosesc drept scut încrederea românilor în Biserică, ceea ce este oricum altceva decît respectul nostru pentru o față bisericească sau alta. Mai mult, la vîrfurile în cauză se remarcă o anume ostilitate față de orice încercare de clarificare a greșelilor comise în trecut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
Într-adevăr, cititorul modern are o mai mare bucurie atunci cînd reflectează mai mult asupra intențiilor scriitorului, decît atunci cînd doar trec prin el niște cuvinte. În lumea în care sînt eu, indivizii au o mare plăcere în a-și folosi intens conexiunile celebrale... ...chiar dacă n-au timp să citească. Tocmai de-aceea. Nu mai au timp să citească mult - citesc o pagină densă și o poartă cu ei. E mai util să gîndești asupra unei pagini ca și cum ai citi cincizeci
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
că este adevărat, dar că reprezintă lucrul care mi-a dominat viața, după ce eu și alții ca mine au muncit circa douzăeci de ani pentru ca acest concept să fie luat în serios. Fuzzy este un termen pe care eu îl folosesc în roman mai întîi în sens peiorativ, cînd mă refer la Europa științifică, la Europa care a vrut să clarifice totul. Apoi fac aluzie la funny sets, adică tipii snobi, grupul, elita. A treia conotație se duce înapoi la vechiul
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
la Europa care a vrut să clarifice totul. Apoi fac aluzie la funny sets, adică tipii snobi, grupul, elita. A treia conotație se duce înapoi la vechiul sens, la o mulțime vagă, neclară, fără valoare. Cuvîntul a fost de altfel folosit recent de cei doi candidați în alegerile din Statele Unite cînd s-au acuzat reciproc că manipulează cifre din domeniul matematicii "fuzzy". Cum se reflectă rădăcinile dv. românești în ceea ce scrieți? Sînteți scriitor de limbă engleză, dar aveți un foarte vizibil
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
de Postmodernism cînd poetica mișcării astăzi este atît de diferită de ceea ce defineam cu acest nume în anii '80? Douwe Fokkema: Problema definiției e mai puțin interesantă. Ceea ce consider important este conceptul care o subîntinde și modul în care sînt folosite posibilitățile poeticii postmoderniste. Pentru început ar trebui să facem o distincție între postmodernismul operelor literare, al criticii și teoriei, pe de-o parte, și uzul mai larg al cuvîntului postmodernism care e folosit pentru a indica anumite căi de evoluție
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
o subîntinde și modul în care sînt folosite posibilitățile poeticii postmoderniste. Pentru început ar trebui să facem o distincție între postmodernismul operelor literare, al criticii și teoriei, pe de-o parte, și uzul mai larg al cuvîntului postmodernism care e folosit pentru a indica anumite căi de evoluție a culturii în sens larg. Ar fi tentant să spunem la un moment dat: "De acum Postmodernismul s-a încheiat", dar întrebarea următoare este: "Bun, dar ce urmează?" Ce nume dăm la ceea ce
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
la omogenizarea evoluției literaturii și culturii. Dacă putem spune că într-adevăr în America de Nord Postmodernismul aproape și-a făcut treaba, în alte părți ale lumii scriitorii și criticii încă mai împrumută din, să-i spunem, moștenirea Postmodernismului și încă mai folosesc metode intrinseci lui. L.G.: Și atunci mai putem numi aceste mișcări Postmodernism? Așa cum spuneați, în Europa de Est - să luăm cazul României - felul în care scriitorii au înțeles Postmodernismul a fost în multe privințe diferit de felul cum a evoluat mișcarea în
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
sociologie și în psihologie, azi e general acceptată ideea că aceste discipline se pretează la munca științifică. În același sens cred că studiind istoria literară sau sistemele literare putem fi științifici și analitici. În alte limbi, mai puțin engleza, se folosește frecvent expresia: la science de la litterature sau Literaturwischenschaft. Eu, cel puțin, susțin cu îndîrjire faptul că se poate face muncă științifică și în domeniul comunicării literare și subliniez termenul comunicare, fiindcă cred că literatura trebuie să fie studiată în raport cu intenția
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
relevanți nu reprezintă oare un atentat la spiritualitatea noastră națională? "România nu-și mai poate îngădui să fie reprezentată doar de cîteva nume, atunci cînd destui alți creatori se vădesc a avea opere cel puțin tot atît de valoroase. Nu folosește nimănui - și nici nu mai este posibil - a ține în loc procesul firesc de decantare a valorilor". Cei ce fac mare caz de tradiție o condamnă la caducitate prin refuzul actualizării ei, cei ce fac mare caz de valoare o jignesc
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
solidaritate și satisfacția de a produce performanță într-o zonă străină, elitară, prin standarde și clasificări. Subtextul demonstrației este "nu numai că putem fi ca toți ceilalți, putem fi și mai buni decât ceilalți". Regizorul are însă demonstrația lui și folosește farmecul otrăvit degajat de condiția interpreților pentru a exprima meditația asupra acestui univers, pentru a ne arăta flexibilitatea limitei care desparte acceptabilul etic de zona obscură a canalelor de pe stradă și a cotloanelor din sufletul omenesc. La aplauze, "actorii" vin
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
culegerile sale erau cariate de numeroase erori științifico-metodologice relevate, apoi, de folcloriștii avizați. Dar pentru perioada 1900-1920 (Pamfile, născut în 1883, a murit în 1921) culegerile (broșurelele) sale erau utile: propuneau material inedit, reținînd din el ceea ce era demn de folosit. S-a arătat cucerit de culegerea unor obiceiuri și credințe legate de mitologia populară. Le adună, treptat, în trei volume, publicate de Academia Română (cunoscînd și ediții în limba germană) între 1916 și 1924 (al treilea volum apare postum), purtînd chiar
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
o "metafizică ieșită din interpretarea descîntecelor băbești" și "în divagațiile mitologice păstrate prin folclor". Din perspectiva scientistului Rădulescu-Motru un asemenea reproș e, poate, valabil. Dar Blaga, într-o anumită secțiune a operei sale (cu deosebire în Trilogia culturii), s-a folosit și de mitologia populară, așa cum se dezvăluie ea prin folclor. Așadar, iată că eresurile mitologiei populare au interesat și un filosof român de incontestabilă profunditate a cugetării. Și n-are sens să intepretăm aceste credințe populare, cele mai multe într-adevăr eresuri
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
s-o fi gândit să treacă mai departe torța olimpică a iertărilor. în Franța medievală, se credea că una din puterile de origine divină ale monarhului este să vindece, prin atingerea mâinii sale, gâlciul. în România post-comunistă, Ion Iliescu își folosește cel de-al treilea mandat pentru a vindeca asasinatele din decembrie 1989 și din iunie 1990, cum și variatele ciomăgeli aplicate de către "ortaci". Orișicâtuși, un progres istoric! Nu mă mai obosesc să-l combat pe dl. Iliescu, pentru că-i ghicesc
Amnesty National by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16077_a_17402]
-
are însă și un aspect imprevizibil și destul de spectaculos: într-o bună măsură, jargonul se reapropie de argou. Nu în totalitate, evident; partea sa cea mai îndrăzneață regăsește totuși condițiile esențiale de existență a argoului ca limbaj secret și subversiv, folosit în opoziție cu legalitatea. Mă refer la ceea ce circulă acum și la noi sub numele de "jargonul hackerilor"; în texte în engleză, jargon este tot mai des folosit exact în această accepție specializată, fără alte determinări (un bogat inventar terminologic
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
totuși condițiile esențiale de existență a argoului ca limbaj secret și subversiv, folosit în opoziție cu legalitatea. Mă refer la ceea ce circulă acum și la noi sub numele de "jargonul hackerilor"; în texte în engleză, jargon este tot mai des folosit exact în această accepție specializată, fără alte determinări (un bogat inventar terminologic înregistrat sub acest nume a fost de altfel deja tradus și adaptat în română, în L. Ivaner, Lexiconul Hackerilor, 1997). Cuvintele și expresiile informatice pot fi discutate în funcție de
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
discutate în funcție de gradul lor de asimilare și de șansele de impunere în limba comună. Jargonul hackerilor își asumă însă perisabilitatea, caracterul marginal, expresiv - devenind o sursă perfectă pentru citate incredibile, exemple tipice de amestec lingvistic. Pentru că interesul celor care-l folosesc e de a se face înțeleși doar de un anume grup, preocuparea pentru adaptarea lingvistică e minimă. Din paginile românești de Internet în care apare acest limbaj se pot aduce numeroase exemple de exces tehnic - "să vă logați pe undeva
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
văzut mulți hackeri șucăriți pe admini sau pe ISP-uri tocmai pentru că aceștia i-au amenințat ori "s-au dat la hacker"" etc. De fapt, chiar cuvântul hacker are ambiguitățile sale, fiind adesea obiect de dispute și de exerciții analitice: folosit curent și răspîndit prin publicistică cu un sens destul de negativ, marcat de ilegalitate (spargere, acces neautorizat la date și informații secrete), e apărat - din interior - cu argumentele pasiunii și ale plăcerii sportive. Rezultatul nu e departe de mitul romantic al
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
infirmități sau să se țintească în oamenii bătuți de soartă. Epigrama trebuie să fie capabilă de o anumită sportivitate și cavalerism pentru a nu jena principiile generale de etică. În afară de acestea, sub aspectul etic dar și estetic, epigrama trebuie să folosească un limbaj adecvat, fără vulgarități, expresii triviale sau licențioase. Autorul citat invocă cele scrise de Marțial în prefața la cartea întâia de epigrame: Îmi place să cred că am pus în cărțile mele destulă măsură, pentru a nu jigni pe
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
Dar acum nu aș mai da același răspuns. Nu e deloc ușor să treci de la una la alta. Dar e plăcut. Cînd scrii teatru, ai anumite limitări: ai două, maxim trei ore. Cînd actorii apar pe scenă, nu te poți folosi de 50 de pagini pentru a derula psihologia, în 5 minute publicul trebuie să știe aproape totul. Totul trebuie spus concentrat. Să scrii roman e cu totul altceva. Îmi place să schimb între ele. Vin dintr-o familie de țărani
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
cu trei limbi: pe de o parte dialectul, apoi suedeza standard și limba Bibliei, care are un ton mai înalt. Când era vorba despre ceva important, solemn, bunica mea spunea mereu: Acum se vorbește limba Bibliei". Acest ton l-am folosit și eu uneori în scrierile mele, nu în Vizita medicului de curte, dar în ultimul meu roman, Călătoria lui Lewi, și în Cărțile căpitanului Nemo, și în Marșul muzicanților. Deci, sunt un scriitor suedez provincial. Și niciodată n-o să fiu
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
făcut, dar nu a analizat bine cîmpul politic, nu a știut care erau forțele politice. A fost un teoretician bun și un politician prost din punct de vedere pragmatic. De aceea a și fost executat, pe nedrept. Și aici am folosit o documentare amănunțită, ca și în alte romane de-ale mele. Totuși Legionarii este singurul roman documentar pe care l-am scris, în timp ce în Vizita medicului de curte tot ce se întîmplă e adevărat, doar că eu am interpretat faptele
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
sub masca de bunic, ușor somnolent, arborată de Ovidiu Gherman în furtunile parlamentare: Cu siguranță, aveți în mintea dumneavoastră niște sertare. Aș fi curios să aflu în ce sertar al imbecilității mă așezați pe mine". Capodoperă de ipocrizie smerită! Evident, folosise termenul "imbecilitate", ironic, pentru a mă culpabiliza. Am intrat, însă, în "joc" și am replicat pe același ton, fără să-mi dau seama, decît prea tîrziu că intram pe un teren alunecos: Cum aș putea să vă socotesc imbecil, domnule
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
numai "minuțios" sau, în cel mai bun caz, "minuițios"... Cu vremea, însă, se deprinseseră toți cu Tololoi. Mirel se enerva, protesta, și riposta îl costa pe el cel mai mult". În toate era caraghios acest Tololoi, mîncînd zgomotos și penibil, folosind o îmbrăcăminte ciudată, cu șireturile pantofilor mereu desfăcute, rușinînd-o pe soția lui Mary, spre satisfacția cinică a lui Mirel. Tololoi și soția sa Mary locuiau la București, venind doar vara, la părinți, într-o vacanță prelungită. La plecare, Mirel îi
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
sintagmei Vechiul regat - "nume dat Olteniei, Munteniei și Moldovei după primul război mondial". Dicționarul furnizează mai multe citate lămuritoare și cuprinde și familia lexicală a termenului; din ea fac parte adjectivul regățenesc, adverbul regățenește și chiar un verb - a regățeniza (folosit de Cezar Petrescu). în Dicționarul limbii române moderne (DLRM 1958), cuvîntul regățean era definit în mod destul de exact - "locuitor din provinciile care constituiau România înainte de războiul din 1916-1918" -, dar prudența politică se manifesta într-o paranteză de avertisment: "ieșit din
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]