7,943 matches
-
1976). Doctor în sociologie al Universității din București. Cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și lector universitar la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Domenii de interes: regimul de muncă forțată impus evreilor din România în perioada celui de-al Doilea Război Mondial și reconstrucția memoriei publice a Holocaustului în postcomunism. A participat la numeroase conferințe internaționale și a publicat studii în reviste și volume academice. ALEXANDRU CLIMESCU (n. 1986). Doctorand
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Studiu introductiv. Munca obștească sau limbajul eufemistic al Holocaustului (Alexandru Florian) . . . . . . . . . . . . 3 Nota editorilor . . . . . . . . . . 31 Lista abrevierilor . Repartizarea evreilor la munca de interes obștesc la 1 octombrie 1941 . . . 531 Anexa 2. Ordine și sancțiuni impuse evreilor prin programul de muncă forțată . Anexa 3. Studiu de caz. Evreul David Margulius . Prefață A trecut deja un deceniu de când, la inițiativa președintelui României Ion Iliescu, a fost creată Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, comisie prezidată de Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
posibilitatea de a-și câștiga existența; de a-i izola și a-i separa de restul societății; de a-i stigmatiza ca „diferiți”, „periculoși” și „subumani”; și, în final, de a-i elimina cu totul din societate, fie prin emigrare forțată sau expulzare în locații în care aveau puține șanse de supraviețuire, fie prin ucidere. Un element al acestui proces multidimensional al presecuției și „dezumanizării” victimelor îl reprezintă supunerea acestora la un regim de muncă forțată. Utilizarea de către Germania nazistă atât
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din societate, fie prin emigrare forțată sau expulzare în locații în care aveau puține șanse de supraviețuire, fie prin ucidere. Un element al acestui proces multidimensional al presecuției și „dezumanizării” victimelor îl reprezintă supunerea acestora la un regim de muncă forțată. Utilizarea de către Germania nazistă atât a evreilor, cât și a non-evreilor în cadrul sistemului de muncă forțată a fost intens studiată. În urma selecției la care erau supuși deținuții nou-sosiți în lagărul morții Auschwitz-Birkenau se decidea cine moare imediat și cine va
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
supraviețuire, fie prin ucidere. Un element al acestui proces multidimensional al presecuției și „dezumanizării” victimelor îl reprezintă supunerea acestora la un regim de muncă forțată. Utilizarea de către Germania nazistă atât a evreilor, cât și a non-evreilor în cadrul sistemului de muncă forțată a fost intens studiată. În urma selecției la care erau supuși deținuții nou-sosiți în lagărul morții Auschwitz-Birkenau se decidea cine moare imediat și cine va muri „prin muncă”. Milioane de sclavi au trudit astfel în lagăre de concentrare și de muncă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se decidea cine moare imediat și cine va muri „prin muncă”. Milioane de sclavi au trudit astfel în lagăre de concentrare și de muncă aflate pe teritoriul Germaniei sau pe teritoriile cucerite de aceasta în întreaga Europă. Sistemul de muncă forțată implementat în Ungaria - sistem ce s-a dovedit mortal pentru zeci de mii de evrei maghiari și din nordul Transilvaniei și Maramureș - a fost deja analizat în profunzime în urmă cu zeci de ani. Bulgaria, de asemenea, a utilizat bărbați
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru a executa muncă obligatorie în tabere cu regim special localizate în zona rurală a Bulgariei. În volumul Munca obligatorie a evreilor din România. Documente, Alexandru Florian oferă pentru întâia dată un studiu de referință centrat pe sistemul de muncă forțată impus de autoritățile române evreilor din Regat și Transilvania de Sud. Studiul introductiv și selecția generoasă a 245 de documente de arhivă oferă baza pentru a înțelege dezvoltarea, natura și impactul acestui important aspect al războiului dus de România între
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
245 de documente de arhivă oferă baza pentru a înțelege dezvoltarea, natura și impactul acestui important aspect al războiului dus de România între anii 1940 și 1944 împotriva propriei populații de etnie evreiască. Dincolo de mecanismele administrative ale sistemului de muncă forțată, volumul demonstrează cu claritate că scopul urmărit de autorități a fost mai abject decât simpla generare de forță de muncă gratuită prin utilizarea evreilor, aceștia având, de altfel, capacități diminuate de a rezista ordinelor venite din partea guvernului și conducerii militare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
propriei distrugeri, ar fi avut puține resurse cu ajutorul cărora să reziste. Munca obligatorie a evreilor din România explică multiplele căi prin care sistemul de muncă obligatorie a contribuit la crearea acestei stări de fapt. Reglementările și normele sistemului de muncă forțată se schimbau frecvent, ceea ce făcea dificilă adaptarea evreilor, atât la nivel individual, cât și la nivel comunitar, la cerințele mereu crescânde ale autorităților guvernamentale și militare referitoare la munca, bunurile personale și mijloacele financiare ale acestora. Numeroasele autorități guvernamentale responsabile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cât și la nivel comunitar, la cerințele mereu crescânde ale autorităților guvernamentale și militare referitoare la munca, bunurile personale și mijloacele financiare ale acestora. Numeroasele autorități guvernamentale responsabile de-a lungul timpului și uneori simultan cu administrarea sistemului de muncă forțată au făcut ca respectarea cerințelor sistemului - ca să nu mai vorbim de actele de rezistență - să fie greu de realizat. Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, Ministerul Economiei Naționale, Banca Națională, Consiliul Muncii Naționale, Inspectoratul General al Taberelor și Coloanelor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
diferite subdiviziuni ale Armatei, toate aveau autoritatea de a promulga reglementări noi, de a stabili reguli și proceduri și de a impune sancțiuni pentru cei care nu se supuneau acestora. Rezultatul a fost lipsa consistenței în managementul sistemului de muncă forțată, o mare variație în timp și spațiu și o stare generală caracterizată de decizii luate ad-hoc ca urmare a capriciilor unor comandanți locali și reprezentanți guvernamentali. Chiar și definirea categoriilor de evrei ce erau obligați să se prezinte la muncă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o mare variație în timp și spațiu și o stare generală caracterizată de decizii luate ad-hoc ca urmare a capriciilor unor comandanți locali și reprezentanți guvernamentali. Chiar și definirea categoriilor de evrei ce erau obligați să se prezinte la muncă forțată s-a schimbat în mod frecvent. Categoriile de indivizi eligibili pentru a fi scutiți de plata taxelor și taxele ce trebuiau achitate (inclusiv actele de corupție) pentru a beneficia de scutire puteau fi modificate, ceea ce s-a și întâmplat adeseori
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
muncă, eliminați din societatea românească, privați de protecția legii și izolați de familiile lor s-au aflat, fără resurse, la cheremul capriciilor oficialilor ce le supravegheau munca și, în unele cazuri, în pericol de moarte, din cauză că moartea evreilor care munceau forțat nu reprezenta, cu siguranță, o preocupare pentru cei aflați în poziții de conducere. Pe lângă riscurile cu care se confruntau cei incluși în programul de muncă forțată, este important de remarcat faptul că, în timp ce bărbații evrei declarați apți de muncă și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
munca și, în unele cazuri, în pericol de moarte, din cauză că moartea evreilor care munceau forțat nu reprezenta, cu siguranță, o preocupare pentru cei aflați în poziții de conducere. Pe lângă riscurile cu care se confruntau cei incluși în programul de muncă forțată, este important de remarcat faptul că, în timp ce bărbații evrei declarați apți de muncă și având vârsta în general cuprinsă între 16 și 50 de ani erau departe de casă, fiind repartizați în detașamente exterioare de muncă, familiile acestora rămâneau adesea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
muncă datorită expertizei lor și-au pierdut atât funcțiile, cât și veniturile, fiind ușor de intimidat și amenințați cu pierderea pozițiilor lor privilegiate dacă nu se supuneau tuturor cerințelor impuse. Evreii obligați să curețe zăpada și molozul de pe străzi, profesioniștii forțați să execute sarcini înjositoare sub ochii vecinilor sau ai simplilor cetățeni au fost cu ușurință umiliți, căzând victime insultelor, intimidărilor, tâlhăriilor și abuzului fizic. Pericolul de a fi amendat, bătut și chiar deportat în Transnistria, precum și teama că guvernul Antonescu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
erau mereu prezente. Timp de zeci de ani, începând cu ultimele 18 luni ale regimului Antonescu și continuând cu scurta perioadă de tranziție care a urmat îndepărtării de la putere a dictatorului ce a condus România în perioada războiului, înainte de abdicarea forțată a regelui Mihai la finalul anului 1947, trecând apoi prin zeci de ani de control comunist și ajungând în primii ani ai perioadei postdecembriste, guvernele României au întreținut mitul inexistenței Holocaustului în România. Mitul în cauză a făcut necesară „uitarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și ucraineni, și victimele roma care au suferit și au murit din cauza persecuțiilor la care au fost supuși de autoritățile române, dar și din cauză că au fost abandonați de societatea românească în ansamblu. Mai mult, lucrarea evidențiază că regimul de muncă forțată aplicat evreilor români a făcut parte dintr-o politică complexă, brutală de discriminare, al cărei scop final era „curățarea” țării de cetățenii săi de origine evreiască. Volumul ilustrează de asemenea consecințele pe care le implică tratarea ființelor umane ca bunuri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de asemenea consecințele pe care le implică tratarea ființelor umane ca bunuri ce pot fi în mod legitim abuzate, exploatate, vlăguite și, în final, eliminate. Cei care citesc această lucrare vor înțelege, poate pentru întâia oară, că sistemul de muncă forțată implementat de regimul criminal Antonescu a fost o unealtă puternică și înspăimântătoare utilizată în vederea realizării scopului ultim al acestuia - eliminarea totală a evreilor din România. Dr. Paul A. Shapiro Director al Centrului pentru Studii Avansate asupra Holocaustului Muzeul Memorial al
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreilor la muncă obligatorie, fără deosebire de poziția socială și de ocupație, părea inumană; el a criticat aspru fenomenul în ultima ședință a guvernului, comună cu legionarii, la 10 ianuarie 1941 [ceea ce nu l-a împiedicat să continue instituționalizarea muncii forțate a evreilor după ianuarie 1941, sistem care prin pedepsele aplicate a dus la deportări sau moartea unor evrei - n.n.]. Acest gen de teroare se exercita concomitent cu alte forme de represiune. Munca pe care evreii trebuiau să o îndeplinească în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
taxelor pe grupe de vârstă în timp de pace, de mobilizare generală sau de război (doc. nr. 3). De-a lungul timpului taxele au fost majorate de mai multe ori, ceea ce denotă preocuparea regimului Antonescu de a obține pe lângă munca forțată și taxe financiare de la evrei, ca o contribuție directă la economia de război a țării. Unele rapoarte întocmite de Ministerul Apărării fac referire la importanța financiară a taxelor astfel colectate. De exemplu, în septembrie 1942 armata se aștepta să colecteze
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
De exemplu, în septembrie 1942 armata se aștepta să colecteze cel puțin 1.200.000.000 lei (doc. nr. 91; vezi și doc. nr. 93). De asemenea, taxe erau obligați să plătească și evreii care nu erau chemați la muncă forțată, o parte din suma colectată urmând să fie folosită pentru întreținerea evreilor supuși la muncă, iar cealaltă parte, majoritară, „se va vărsa la fondurile de compensație pentru aprovizionarea populației nevoiașe” (doc. nr. 99). Așa cum rezultă din principalele legi privind organizarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cu sumele corespunzătoare timpului de utilizare, pe baza comunicărilor făcute de Cercurile de Recrutare” (doc. nr. 3). Prin „Instrucțiunile generale” la „Regulamentul” de aplicare a „Statutului militar al evreilor” erau definite și categoriile de evrei care nu aveau obligația muncii forțate: „a) Supușii străini; b) Cei rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului, întocmit de Marele Stat Major și cari posedă ordine de rechiziționare pentru lucru; c) Cei care se găseau angajați la lucru înainte de 21
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
bani. De exemplu, în noiembrie 1943, Marele Stat Major, Secția I, preciza că evreii scutiți de munca la zăpadă au obligația de a plăti 3.500 de lei. Între aceștia se aflau și cei care munceau deja prin sistemul muncii forțate: „b) La cererea instituțiilor și întreprinderilor, care au repartizat evrei specialiști în cadrul Muncii obligatorii și a căror continuitate la lucru este indispensabilă. Scutirile evreilor din această categorie se pot acorda în București de către Marele Stat Major și în provincie de către
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
deseori la pedeapsa corporală. De exemplu, Cercul de Recrutare Vaslui consemna: „Micile abateri ale evreilor ca: întârzieri dela programul de lucru, s’au reprimat prin aplicare de 10-25 lovituri în fața celorlalți evrei” (doc. nr. 53). Într-un Studiu asupra muncii forțate întocmit de șeful de Stat Major al Comandamentului 3 Teritorial (Galați) în octombrie 1941, se solicitau măsuri de sancționare mai aspre: „Cu ocazia trimiterii detașamentului la munca de folos obștesc între timpul efectuării acestei munci s’a produs abateri care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care însăși baza primară de date le generează. Ajunși în acest punct, merită să amintim o posibilă problemă care își așteaptă rezolvarea: care este legătura dintre nivelul de corupție a autorităților (mituirea funcționarilor, soldaților sau ofițerilor), sistemul normativ-legislativ, instituționalizarea muncii forțate și rezultatele precare, sub așteptări? În februarie 1943 a fost momentul de apogeu, regimul Antonescu recurgând la pedeapsa cu moartea: „Pe baza faptului că munca obligatorie pentru evrei este datorată în schimbul serviciului militar, Legea Nr. 59 precizează infracțiunile de nesupunere
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]