6,437 matches
-
de ani de cercetări asidue, cea mai bogată exegeza de până atunci a limbii și stilului eminescian. Punând la contribuție mijloacele criticii stilistice, G. a supus creația eminesciana unei analize minuțioase, în care contextul larg al literaturii europene servește drept fundal. Lucian Blaga este celălalt mare poet român căruia îi închină o monografie, si aceasta precedată de câteva studii semnificative. Contributions à l’histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga (1972) plasează versul lui Blaga într-o perspectivă istorică
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
în jurul dramei de familie, există alte evenimente pe care naratorul, decis să privească lucrurile în relație unele cu altele, le consemnează cu mare acuitate. Există, de pildă, un frumos roman de dragoste în Proprietate și posesiune și el are ca fundal o Germanie devastată de război. Pentru a scăpa de militărie, Erasmus și Cristian sunt trimiși de părinți la studii în Germania și ajung la Universitatea din Altfurt. Pretext bun pentru o proză realistă de a înfățișa o veche civilizație amenințată
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
pot fi rezumate În felul următor: a) consecințe teoretico-strategice: mai există un nivel național al politicii de apărare pentru puterile minore membre ale NATO? Răspunsul la această Întrebare cade În afara sferei acoperite de capitolul nostru, dar interogația rămâne permanent În fundal; b) consecințe pragmatice: politica de Înzestrare, organizare și instruire nu trebuie centrată pe ideea parării unei agresiuni convenționale (de acest aspect se vor ocupa prioritar marile puteri membre NATO). Politica de apărare trebuie centrată În toate dimensiunile sale pe contribuțiile
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
COSO 2004 COSO 1992 COSO 2004 COSO 1992 COSO 1992 COSO 1992 Capitolul 3. Managementul riscului 281 e. reacția la risc; f. activitatea de control; g. informațiile și comunicarea; h. monitorizare. a. Mediul intern Mediul intern al organizației reprezintă un fundal pe care se dezvoltă toate celelalte componente ale gestionării riscurilor la nivel de organizație, oferind deopotrivă disciplină și structură. Mediul intern influențează modul de stabilire a strategiei și obiectivelor, de structurare a activității și de identificare și evaluare a riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
pentru a gestiona riscurile și a asigura administrarea acestora; declarația privind controlul intern Modelul nostru sugerează că declarația privind controlul intern a președintelui Consiliului de administrație are legătură cu procesul ERM aplicat de o organizație. Între timp, COSO-ERM78 începe cu fundalul controlului intern: printre legile ce au apărut în SUA se numără și Legea Sarbanes-Oxley din 2002, precum și legislații similare ce au fost aprobate ori au fost luate în considerare în alte țări. Această lege extinde cerințele pe termen lung pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
versiunea definitivă a romanului Ursa mare, în timp ce Stăpânii lumii, apărut în 1999, dar scris în deceniul anterior, este un roman cu tentă istorică, de factură tradițională, obiectivă, având ca protagonist un parvenit în linia lui Dinu Păturică, proiectat însă pe fundalul anilor de instalare a comunismului în România. Dimensiunea sarcastică este vizibilă în turnura realist-naturalistă a narațiunii. În Părintele Thom (2002), D. abordează tema deportării sașilor după al doilea război mondial. SCRIERI: Doi ori doi, București, 1978; Oceanul, București, 1980; Podul
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
promovare în funcție), este privită cu un amestec de compasiune și detașare ironică de un narator sensibil la ridicolul, dar și la tragismul insului anonim, incapabil să-și depășească propria condiție. Romanele de analiză psihologică ale lui D. au un fundal bine precizat, căci autorul se arată interesat cu deosebire de răsfrângerile existenței sociale în conștiințele individuale. În Al doilea pasaj (1975), întâmplări neobișnuite dereglează existența mecanică a unor muncitori navetiști, pentru a evidenția resorturile interioare ale personajelor, iar în Cora
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
a anumitor pasaje. Chiar titlul romanului trimite la un experiment literar modernist - analogia dintre ritmurile fluxului epic și desfășurarea partiturilor muzicale: cuvântul „ostinato” provine din basso ostinato, termen tehnic muzical care se referă la tema de bază, repetată continuu, pe fundalul căreia se construiesc temele minore și variațiunile; pentru G., el reprezintă gesturile, exasperant aceleași, precum și atitudinile comportamentale stereotipe ale vieții de deținut. În Gherla autocenzura - constantă psihologică a scriitorului român postbelic, mai activă și mai perfidă decât cenzura oficială - cedează
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
decât dezolare și moarte: ocuparea Basarabiei de către ruși în 1940, urmată de o scurtă revenire a autorităților române și de plecarea în exil a familiei îi prilejuiește naratorului, prin vocea învățătorului Goma, excursuri istorico-eseistice ce amintesc de plânsul cronicarului, pe fundalul cărora ultimul Crăciun basarabean, cu colindele, bradul înalt cât școala și miresmele de sobă încinsă și tămâie, apare ca o ultimă lumină pe o hartă înghițită treptat de întunericul istoriei. Meritul artistic deosebit al lui Goma constă în capacitatea sa
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
spune că fetele care stau sub ei nu se vor mărita. Volumul de povestiri Eternitatea e după colț (1972) analizează avatarurile unor forme de pasiune aflate la granița dintre așteptare și împlinirea ei. În A murit pasărea albastră, bunăoară, pe fundalul fricii de moarte, devenită obsedantă în cazul lui Pop, iubirea pare să fie modalitatea salutară de supraviețuire. În realitate, legătura indestructibilă dintre Cris și Tom se sfârșește într-un joc amăgitor, ce destramă valoarea oricărei declarații. Pasiunea devine dorința covârșitoare
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
risipit în lume: „Cerul acesta de toamnă pare năluca pădurilor moarte”; „Răcoarea de abis care ne vine din oglinzi”; „O, cât de dulce a fost ieri pustiul dimineții”. În Norii se contemplă alcătuirile efemere, mereu altele, inconsistente, ale norilor pe fundalul de permanență al cerului. Forma vizibilă oferă prilejul înălțării privirii și gândului spre imensitatea perenă a bolții cerești. În tradiția marelui stil al descrierii în care contemplatorul se implică, ilustrat de A.I. Odobescu și V. Pârvan, fulgeră sub aparențe marile
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
lăuntrică, insinuată în dominanta cromatică (Faptul zilei). O sensibilitate mai ales auditivă susține semnele înserării, cu respirația și liniștea nocturnă a satului, în Noapte de vară. Iar zarva, veselia, joaca fără griji a copiilor compun în Iarna pe uliță un fundal sonor și plin de verva mișcării, pentru a contura tabloul unei vitalități senine, în care se concentrează specificul anotimpului. Amplificate de versificația evocatoare, notațiile senzoriale configurează climatul unui anotimp (În miezul verii). Deseori pastelul trece, prin personificare și alegorie, în
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
modernității. Acest fel de mișcări intelectuale, ce îmbrățișează modernizarea tehnologică și economică, activismul politic și tipare organizaționale moderne în numele unei idei culturale particulariste, de obicei încearcă să folosească puterea statului pentru a-și atinge scopurile. De regulă, acestea au, drept fundal reafirmarea unei particularități colective în fața unei duble amenințări. Amenințarea internă este cea adusă de amploarea luată de funcționarea pieței libere, a politicii de partid, a democrației parlamentare, a internaționalismului comunist și socialist, a liberalismului etc. Amenințarea externă este de obicei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a trecut. Voi trece mai târziu pentru câtva timp în Franța, ca să-l compensez. Fără intenția însă de a mai avea un cult pentru francez. Nu-mi rămâne decât să fiu numai și numai român” (Golopenția, 2002b, lxvii-lxviii) Păstrând în fundal acest context preliminar, pe care îl vom dezvolta în continuarea demersului nostru de contrapunere a textelor și contextelor formative, ne vom îndrepta atenția acum către câteva texte. Hans Freyer, Anton Golopenția și sociologia „geopolitică” Modalitatea în care Anton Golopenția va
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de întortocheate cărări. Dacă în realitatea cea aievea nu există nici imense bariere naturale, nici fauni și nimfe, nici ciobani „tăiați în linii de uriași”, este evident că lui H. i-a plăcut să exagereze, să hiperbolizeze. Conturați pe un fundal aproape mitologic, falnicii păstori, dioscuri în ițari și opinci, sunt consubstanțiali cu zona înaltă a pietrei și mușchiului spre care evocatorul privește cu admirație. Vorbirea grandilocventă, elanul liric, supradimensionarea sunt simple convenții, amendate adesea ironic. Călugării întâlniți sunt niște țărani
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
între 4 și 18 ani (Achenbach, 1991Ă, ca și nevroticismul care este scăzut între 16-30 ani, după ce la fete crescuse progresiv până la vârsta de 14 ani. În ansamblu, formarea personalității umane rămâne un proces etapizat care se desfășoară pe un fundal numit durată (Nireștean, 1995Ă. Ea este condiționată de integritatea morfofuncțională a sistemului nervos central, care permite și dezvoltarea psihismului. Fiecare etapă reprezintă un capitol distinct al aceleiași istorii și integrează în ansamblu de atribute coerente și structurante psihologice și personologice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
apărea și evolua tulburările nevrotice și psihozele. Freud (1925Ă, părintele inițial al psihanalizei, consideră acțiunile antisociale ca pe niște modalități de recâștigare a echilibrului psihic și a stimei de sine, corespunzător atributului lor generic de interzis. Aichorn (1925Ă abordează și fundalul biografic al delincvenților și reliefează legătura dintre caracterul indulgent sau dominator al educației și insuficiența super-ego-ului care explică impulsivitatea și dorința de a obține succese și gratificații rapide. Abraham (1927Ă este de acord cu autorul precedent atunci când descrie condițiile favorizante
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
umană, precum și pentru complexitatea și unicitatea acesteia. Caracteristica generică a personalității normale - de a se constitui într-o structură integrată și integrativă a secvențelor transversale și sincrone individuale - se regăsește și la personalitățile patologice și poate fi raportată la același fundal numit durată (Nireștean, 1995Ă. O personalitate dizarmonică presupune însă asocierea unor trăsături autodezavantajante, care, din cauza stabilității lor în timp și a particularității de a nu fi conștientizate de către individ, sunt inductoare ale unui comportament maladaptativ persistent. Acestea reprezintă atributele de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unui „program de cercetare” asupra personalității, deschis mai multor conceptualizări. Millon recomandă să se folosească nu doar definiții operaționale, care vizează entități ce se cer măsurate, ci și „concepte deschise”. Persoana e concepută ca dezvoltându-se în stadii succesive pe fundalul maturării și dezvoltării biologice, neurofiziologice. După „stadiul potențialității”, caracterizat prin plăcere/durere, ar urma cel al aclimatizării ecologice - pasivitate versus modificare ecologică (activitateă - apoi cel al identității de sex puberale, cu polarizare între sine și altul, urmat de cel al
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
similar. Tabelul 6.5. Caracterizarea interpersonală a diverselor tulburări de personalitate (după Millonă. Conduita interpersonală Schizoid Neangajat (de exemlu, pare indiferent și detașat, răspunde rareori la acțiunile și sentimentele celorlalți, alege activitățile solitare, posedă interese „umane” minime, se menține în fundal, este distant și „invizibil”, nu dorește și nu se bucură de relații strânse, preferă un rol marginal în mediul social, de lucru și familială. Evitant Aversiv (de exemplu, se distanțează de activitățile care presupun relații interpersonale intime și raportează un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care relativizează acuratețea diagnosticului - vârsta, diversitatea evenimentelor biografice, calitatea integrării în ciclurile vieții, sunt identici cu cei care - în orice demers terapeutic - interferează cu tentativele de evaluare clinică, psihometrică și socială a eficienței intervențiilor. Deoarece și tulburările personalității au același fundal numit durată, ca și personalitățile normale, rolul vârstei pacienților devine decisiv în formularea oricărei strategii terapeutice și în aprecierea nivelului ei de eficiență. Trebuie subliniat faptul că abordarea terapeutică a manifestărilor psiho-comportamentale ale personalităților patologice devine o condiție fundamentală a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-și dezvoltă propria capacitate afectivă. Modele comportamentale agresive pot fi învățate și reproduse. Dezordinea în logica pedepselor și recompenselor poate conduce la devalorizarea semnificației sancțiunii sociale. Oricum, familia e mediatorul fundamental între individ și societate, inclusiv în cazul psihopatului. Dacă fundalul biologic predispus se asociază cu modelul educațional familial negativ, structura psihopată a persoanei e favorizată. LYKKEN (1988Ă a propus chiar necesitatea de a se acorda în orice familie o competență pentru creșterea și educarea copiilor, deoarece foarte multe familii naturale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
eruptiv, pătruns de o durere intensă, dominat de o imaginație „aprigă” și „învolburată de enigme”, poetul cântă la o liră „nebună” sau „suavă”, pusă să vibreze în ritmurile cosmosului, ale furtunilor răscolite și pornirilor sălbatice. Pe de altă parte, pe fundalul unei ingenuități aproape eseniniene și al unei atmosfere de bunătate cristică și de singurătate ciudată, se proiectează sentimentul unei fisuri în lume:„S-au rupt zilele clare ale istoriei”. SCRIERI: Poezii, București, 1934; Răsadul verde al inimii stelele de sus
CAVARNALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286146_a_287475]
-
este că aceștia au contribuit la uniformizarea stilurilor, muzicale mai ales, răspândind în zone largi repertorii eclectice. La estomparea accentuată a specificului local au contribuit, în secolul al XX-lea, radioul și televiziunea. C. de joc are rolul esențial de fundal sonor pentru dans, iar textele, atunci când nu reprezintă comenzi pentru sincronizarea coregrafică, se confundă cu ale celorlalte c. De multe ori ele iau naștere prin cântarea strigăturilor, proces reversibil, ce poate duce și la „strigarea” acestora. C. de leagăn, inclus
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
relația organică, esențială, cu pământul natal a unui eu dezindividualizat, identificat cu duhul înaintașilor. Peisajul terestru sau cosmic, rotirea anotimpurilor, roadele câmpului, contactul cu spiritul locului, trăiri intime sunt distilate în imagini animate de lumini și culori. Proiectate pe acest fundal, meditațiile asupra timpului, a îmbătrânirii și morții își atenuează dramatismul. Reprezentări alegorice ale condiției poetului afirmă statutul deosebit al acestuia. El plătește cu propria ființă călătoriile în ficțiune, dar este beneficiarul unor stări de grație, când poate percepe tainele firii
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]