5,270 matches
-
care voia să o vâneze și să o ucidă (același care încercase același lucru cu Bella, și care sfârșise ucis de Edward). Într-un final, Alice și-a descoperit mormântul și a realizat că data morții ei inscripționată pe piatra funerară coincidea cu data la care fusese de fapt trimisă la azil. În paralel, ea a descoperit că avusese o soră mai mică, Cynthia, a cărei fiică trăia încă în Biloxi. Personajul lui Alice reprezintă un sprijin puternic nu numai pentru
Lista personajelor din Amurg () [Corola-website/Science/314668_a_315997]
-
acea perioadă refuzându-i dreptul la onorurile militare și la prezența colegilor săi deputați. La înmormântarea sa (29 martie 1875) au ieșit însă pe străzi circa 200.000 de parizieni (după relatările din presa vremii), iar studențimea a însoțit carul funerar până la Cimitirul Montparnasse, acolo unde au ținut discursuri Victor Hugo, Léon Gambetta și alții. Mormântul său se află în Cimitirul Montparnasse, din Paris. Ediția completă a scrierilor lui Edgar Quinet a fost publicată de către soția sa, Hermione Asachi, în 30
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
și cu ziua de naștere a lui Hitler), s-a înființat Amicală Edouard Drumont ce și-a propus să-i cultive amintirea și să-i redifuzeze operele. În anul 2006 prin decret al primăriei Parisului a fost îndepărtat de pe monumentul funerar epitaful dedicat „autorului nemuritor al "Franței evreiești"”.
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
aceleiași organizații: Stilul toledan oferă și reunește toate formele mudejár în diferite clădiri, fără a deține însă în formele gotice strălucirea celui din Aragon. În Cordoba se întrebuințează piatra, pe când în Sevilia predomină cărămida, formele almohade și construcția de capele funerare. De asemenea, aici se remarcă biserici, palate și sinagogi. Și în Portugalia se păstrează exemple de arhitectură mudejár, deși în număr mai restrâns și cu o ornamentație mult mai simplă ca în Spania. Mudejárul de cărămidă apare doar la bolta
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
piatră, cu un Christ ruginit". În Ieud, la biserica din vale, (hramul "Nașterea Maicii Domnului", 1717) există o troiță deosebită, realizată (în 1935) de artistul Traian Bilțiu-Dăncuș. Cu timpul, meșterii locali au miniaturizat aceste monumente, conferindu-le rol de cruce funerară. Din a doua jumătate a secolului XX, semnificația primară a troițelor s-a minimalizat, accentul căzând cu precădere pe caracterul funerar, probabil sub influența și notorietatea de care s-a bucurat "Cimitirul Vesel" din Săpânța. Principesa Ileana a României, al
Troiță maramureșeană () [Corola-website/Science/314167_a_315496]
-
în 1935) de artistul Traian Bilțiu-Dăncuș. Cu timpul, meșterii locali au miniaturizat aceste monumente, conferindu-le rol de cruce funerară. Din a doua jumătate a secolului XX, semnificația primară a troițelor s-a minimalizat, accentul căzând cu precădere pe caracterul funerar, probabil sub influența și notorietatea de care s-a bucurat "Cimitirul Vesel" din Săpânța. Principesa Ileana a României, al șaselea copil al regelui Ferdinand și al reginei Maria, fostă arhiducesă de Austria, s-a autoexilat în Statele Unite. S-a călugărit
Troiță maramureșeană () [Corola-website/Science/314167_a_315496]
-
neamului, anterioară separării dialectelor principale ale limbii, deci la sfârșitul mileniului I”. Ultimul exponent al exegeților "versiunii-baladă" (din această cronologie), care situează geneza Mioriței într-o perioadă precreștină, este Constantin Brăiloiu(1946). Teoria etnomuzicologului pornește de la "motivul tânărului nelumit" (nunta funerară, alegoria morții), motiv regăsit exclusiv în variantele extra-carpatice. Iar geneza corespunde acestei perioade, deoarece obiceiul nunții postume „era practicat, probabil, chiar înainte de pătrunderea creștinismului pe teritoriul țării noastre”. O altă motivație este, în opinia lui C. Brăiloiu, absența elementelor mistic-creștine
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
ucis pe drumurile de transhumanță reușește să descopere crima și pe ucigași). Un studiu apărut la Paris în 1925 - "Le mort-mariage - une particularité du folklore balkanique" - îl va situa pe autor (Ion Mușlea) în postura de precursor al cercetării riturilor funerare ale tinerilor nelumiți, rit identificat în versiunea baladă a Mioriței. Atât C. Brăiloiu, cât și A. Fochi îi vor împărtăși exegeza. Prima culegere masivă de folclor cuprinzând exclusiv texte mioritice avea să apară în anul 1930, rod al expedițiilor folcloristului
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
că această lucrare marchează o dată importantă în istoria interpretărilor mioritice, impunând o orientare antimetafizică și antimistică „și mai constituie, pe deasupra, un document prețios pentru istoria ideilor în România modernă” . Brăiloiu realizează un studiu de caz, pornind de la credințele și ritualurile funerare românești, respectiv nunțile postume ale tinerilor morți celibatari, lămurind astfel definitiv (după I. Mușlea) misterioasa alegorie nuntă-moarte, episod prezent exclusiv în versiunea baladă a Mioriței. În monografia "Miorița - tipologie, circulație, geneză, texte" (Adrian Fochi), publicată sub auspiciile Editurii Academiei Române (1964
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
ani, articolul " Noi observații despre Miorița colind" (1979), valorificând unele idei eliadiene despre scenariul unui ritual de inițiere, specific pastoral. În deceniul nouă se impun studiile lui Ion Taloș - "Miorița în Transilvania" (1981) dar, mai ales, "Miorița și vechile rituri funerare la români" (1983). Premisele cercetării lui I. Taloș vizează caracterul arhaic al variantelor mioritice din Transilvania, prin prisma cărora analizează aspectele unei „curioase înmormântări ciobănești” redeschizând, cu acest prilej, capitolul privind datarea Mioriței din perspectivele „credințelor magico-religioase” (direcție punctată decisiv
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
și Adrian Fochi îl socotesc drept întemeietor): “Să le spui curat / Că m-am însurat / Cu-o mîndră crăiasă, / A lumii mireasă; / Că la nunta mea / A căzut o stea...” ("varianta Alecsandri"). A treia secvență se desfășoară după același tipic funerar, preluând o altă imagine ades utilizată în bocete, în care măicuța îl așteaptă (în zadar) pe fecior, cu masa pusă: “Măicuța m-a agodi / Tot cu cina caldă-n masă / Și cu apă rece-n vasă. Cina-n masă s-
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
care a survenit decesul, trupul lui Berciu e îngropat, în mod necesar, în locația fatală: nici în cimitirul din sat, dar nici în strunga oilor: “Coale la Sfântă Mărie / Vreme-i oilor să vie / Și Ion Berciu să rămâie” Ritualul funerar impus în această situație suferă o alterare față de cel clasic (creștin) și se recurge la un soi de ritual arhaic, precreștin, reminiscent-inițiatic. În compensație cu acest tragism nedorit, improvizarea elementelor ritualice redau o oarecare măreție a gesturilor și a recuzitei
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
franțuzesc "trompe" care se referă la trompa unui elefant. Trompetele primitive se asemănau într-adevăr cu o trompa de elefant. Dramaturgul grec Eschil (525-456 î.e.n.) a definit sunetul trompetei drept "penetrant". Folosirea acesteia se limită la război, ocazii festive sau funerarii, întreceri sportive și alte evenimente publice. Deșii în Israel trompetele erau folosite pentru semnale militare, acestea asigurau și muzica la templu. Pentru a produce din argint aceste instrumente de înaltă calitate erau folosiți meșteșugari iscusiți. În templu, trompeții cântau la
Trompetă () [Corola-website/Science/314270_a_315599]
-
experiență, ci puteau să se folosească de experiențele personale ale celorlalți, putând comunica. Ca specie, oamenii devin exponențial mai inteligenți. Odată cu apariția limbajului, oamenii practică muzica, arta și, de asemenea, acel mod specific de înhumare al celor decedați. Apariția ritualului funerar dovedește capacitatea de a prevedea - mormântul ascunzând trupul în descompunere - și o înțelegere superioară a conceptului de moarte. Acum 100.000 de ani, având membre superioare agile, un mers biped, stăpânind focul și comunicând, cu un creier dezvoltat și unelte
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Timp de 10-15 mii de ani, două specii și-au disputat supremația, conviețuind în Europa: Homo sapiens și Homo Neanderthalensis. Oamenii de Neanderthal erau evoluați cultural, la fel de inteligenți ca oamenii de Cro-Magnon, capabili de realizări artistice și tehnologice. Practicau rituri funerare complexe, dețineau arme primitive și tehnici cu care puteau vâna animale mari (ca mamutul lânos, de exemplu) și își construiau colibe din oase de mamut. Erau organizați în grupuri mai mici, în favoarea oamenilor moderni, care aveau un sistem de comunicare
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
cele 2 milioane de blocuri de granit și calcar să fie pregătite pentru a construi piramida. Partea exterioară a piramidei a fost acoperită cu calcar alb strălucitor, vârful era înfășurat cu o folie de aur, iar în interiorul piramidei, în camera funerară, odihnea mumia faraonului Keops, ce avea să ajungă printre zei. Revoluția neolitică a condus la schimbări majore cu consecințe importante. Este vorba, în primul rând, de creșterea demografică, datorată evoluției agriculturii.Populațiile tot mai dense s-au organizat în state
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
erau scrise pe tăblițe de lut, pe care simbolurile erau trasate cu un fel de stilus format dintr-un tub de trestie. În Egipt, apariția scrierii a fost o consecință a atenției deosebite pe care o manifestau preoții egipteni ceremoniilor funerare; conservarea cadavrelor având o însemnătate nemaiîntâlnită la alte civilizații și ducând la un sistem elaborat de mumificare. Textele scrise, care erau considerate magice, îi însoțeau pe morți în mormânt, devenind astfel un element principal al ritualului funerar. Apariția scrierii în
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
preoții egipteni ceremoniilor funerare; conservarea cadavrelor având o însemnătate nemaiîntâlnită la alte civilizații și ducând la un sistem elaborat de mumificare. Textele scrise, care erau considerate magice, îi însoțeau pe morți în mormânt, devenind astfel un element principal al ritualului funerar. Apariția scrierii în Egipt poate fi considerată bruscă, etapele anterioare ale prescrierii nefiind documentate ca în Mesopotamia. Hieroglifele sunt structurate încă de la apariția lor într-un sistem lingvistic ce alătură ideograma (semn-cuvânt) și semnul fonetic (semn-sunet). Scrierea hieroglifică era destinată
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
scrierii în Egipt poate fi considerată bruscă, etapele anterioare ale prescrierii nefiind documentate ca în Mesopotamia. Hieroglifele sunt structurate încă de la apariția lor într-un sistem lingvistic ce alătură ideograma (semn-cuvânt) și semnul fonetic (semn-sunet). Scrierea hieroglifică era destinată obiectelor funerare și operelor cu caracter monumental, acestea fiind destinate să dureze etern. Datorită grijii deosebite și deci a încetinelii cu care scribii realizau și aranjau semnele, acest tip de scriere era deosebit de incomod pentru comunicările cotidiene. Primele sisteme alfabetice au aparut
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
mileniu î.Hr. Orașele din Asia centrală și de pe teritoriul Imperiului Persan au fost inițial puncte de răscruce pe aceste drumuri. Primul sistem monetar a fost introdus în jurul lui 625 î.Hr. în Lidia (Anatolia de Vest), pe teritoriul Turciei actuale. Monumentele funerare dinastice de tip "Silla" au fost descoperite în Coreea; acestea conțineau relicve precum pocaluri de vin produse în Iran În primul mileniu î.Hr., vechile civilizații ale Greciei și Feniciei au fondat adevărate imperii comerciale în zona bazinului mediteran. În jurul anului
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
al vikingilor . Una dintre cele mai elocvente relatări ale lui Ahmad ibn Fadlan este cea a funeraliilor unei căpetenii vikinge. Vikingii le-a oferit vizitatorilor arabi blănuri, iar în schimb, primeau aur arab.De asemenea, a asistat la o ceremonie funerară de incinerare al unui șef viking. După ce era depus în mormânt timp de 10 zile, trupul său era așezat pe o corabie, împreună cu bunurile sale , iar o preoteasă numită " Îngerul Morții" sacrifica o sclavă tânără pentru a-l însoți în
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
pe culoarul Mureșului, în orașul Cugir județul Alba. Încă din 1868 pe acest loc s-a descoperit un tezaur compus din câteva sute sau mii de monede de argint. O descoperire importatntă este un mormânt “princiar” de incinerație. Inventarul său funerar conținea oasele incinerate ale unui bărbat matur și a trei cai, un coif, o armură din zale, un scut, o sabie lungă, un pumnal și o lance, toate din fier; piese de podoabă din argint și aur și anexele din
Singidava () [Corola-website/Science/314364_a_315693]
-
nedepășind , avea o formă bombată datorată unei mantale formate din bolovani de calcar cu dimensiunile cuprinsă între . Au fost descoperite un număr de morminte, toate de înhumare, depuse sub stratul de bolovani sau între aceștia în cazul înmormântărilor secundare. Inventarul funerar modest este compus din vase ceramice, microlite de obsidian sau silex, un fragment de ac din cupru. După aprecierea specialiștilor tumulul aparține perioadei de început a epocii bronzului. Pentru satul Geomal, sunt menționați la poalele sudice ale Măgurii Geomalului mai
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Materialul arheologic găsit la fața locului a fost în parte donat muzeului din Alba Iulia, piesele mai puțin valoroase devenind exponate în cadrul micului muzeu de la școala generală din localitate. Materialul arheologic descoperit aici este divers: altare închinate zeităților romane, monumente funerare, țigle și cărămizi ștampilate, vase din ceramică, opaițe, fusaiole pentru tors. Cele două altare romane descoperite la Stremț sunt dedicate zeițelor Diana și Nemesis și prezintă interes prin inscripțiile lor. Altarul dedicat zeiței vânătorii, pădurilor și lunii, Diana, are următoarea
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
miliare romane de Apulum adică . Cărămizile romane ștampilate (probabil cu însemele Legiunii a XIII-a Gemina), de care amintește Adalbert Czerni, drumul roman care probabil n-ar fi trecut pe aici dacă nu era o zonă importantă, cimitirul cu plăci funerare pe care se aflau sculptați lei de care amintesc reprezentanții coloniei artistice de la Stremț, altarele romane închinate zeițelor Diana și Nemesis, care presupuneau preoți și o localitate urbană. Profesorul Samuel Fenichel de la Colegiul Bethlen din Aiud a cercetat o peșteră
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]