7,197 matches
-
pentru arhitectura imaginarului: este reperul suprem, nonfigurativ, aflat însă "pe calea ideii și a substantificării" (Durand 54). Sub denumirea generică de "determinanți", includ astfel la acest nivel ceea ce Jacques Le Goff eliminase din lista conceptelor cu care opera în teoretizarea imaginarului medieval. Îl mențin și îl vom regăsi și în al doilea model, dedus pe baza lecturii mărturiilor istorice românești. Dacă este să amintim prima interpretare pe deplin filosofică acordată acestei forme, atunci putem numi ideea de divin (Binele) la Platon
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
să amintim prima interpretare pe deplin filosofică acordată acestei forme, atunci putem numi ideea de divin (Binele) la Platon (pe linia lui Parmenide), așa cum în mitologia (politică a) imperiului roman arhetipurile majore erau zeii întemeietori ai cetății eterne; în cazul imaginarului creștin, valorile absolute ale lumii greco-romane și ale celei iudeo-creștine sunt cumulate într-un unic arhetip, al divinității, ca voință fondatoare a lumii. Arhetipul tinde însă aici către o reprezentare - o imagine mentală, în primul rând − a forței generatoare a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
combină categoria timpului și a spațiului pentru a explica o unitate particulară, o structură funcțională și chiar simbolică: sala de judecată; răscrucea drumurilor etc.). În timp ce codurile și cronotopoii sunt specifici și spațiului religios, și celui profan (îi regăsim reprezentați în imaginarul politic), complexele și bestiarele sunt legate mai ales de manifestarea explicită a sacrului și a fantasticului. Dintre toate aceste clase, doar bestiarele sunt lipsite de narațiune, pentru că se prezintă mai curând ca un inventar de elemente compuse asemănător, care însă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
organizat, fiind al unităților de bază, imaginea, simbolul și semnul (pentru care se impun câteva precizări în plus față de definițiile comune, ca apoi să fie mai ușor adaptate la analiza fenomenului medievalității). Imaginea se comportă, în perspectiva teoriei sistemice a imaginarului, precum o unitate minimală și funcțională; în general, pe baza unei scheme de reprezentare, care transportă o informație pentru a fi memorată dinspre lumea sensibilă sau lumea inteligibilă înspre mentalul colectiv, se configurează imaginea, cu limbajul ei de cele mai multe ori
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ritualului înscăunării poate avea un caracter documentar, dar integrată unei narațiuni mitizante, capătă de asemenea o aură simbolică). Din momentul în care imaginea face parte dintr-o schemă de simbolizare, intră implicit în relație cu a doua unitate funcțională a imaginarului, simbolul, și redă un alt conținut, mai bogat în semnificații (sceptrul este un icon simbolic în heraldică sau în imaginea plastică a autocratului înscăunat etc.). Cu semnul, în schimb, relația ei este mai slabă și mai puțin provocatoare. Imaginea simbolizată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau imuabilul, în timp ce semnul intensifică raportul cu i-mediatul și cu realitatea. Simbolul mai curând recuperează și sedimentează un sens, este retroproiectiv (prin analepsă), în timp ce semnul este prevestitor sau prospectiv (prolepsă). Imaginile literare sau ansamblurile plastice complexe care oglindesc structurile imaginarului conțin atât imagini-simbol, cât și o "signaletică" ce trimite la aspecte sociale, identitare și la programe politice și religioase relevante pentru receptor (prezența unor indicii culturale în figurarea iadului din frescele comandate de Petru Rareș, semne ce duc la identificarea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din secolele XVII-XIX, cu semne ce trimit la statut social, relații locale, contexte etc.). Diferența dintre unitățile funcționale de bază ale sistemului și supra-unitățile imagistice este dată de amploare, dar și de relevanță și de reprezentativitate. Această primă radiografiere a imaginarului, pe care o propun aici, este așadar strict conceptuală, nespecifică unei perioade sau unui anumit spațiu, ci doar unui tip de cultură predominant orală, caracterizată de o sumă restrânsă de formule, "oficiale" sau populare, prin care se manifestau funcțiile imaginației
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
model, care, în mod natural, să fi influențat organizarea proceselor mentale. Dat fiind materialul lingvistic cu care sunt prelucrate experiența senzorială și cea intelectuală, am întrevăzut în sistemul limbii schema însăși pe care s-a pliat organizarea procesului de memorare. Imaginarul are propria lui gramatică și propriul lui vocabular (format din imagini, simboluri, semne), așa cum recunosc toți cercetătorii fenomenului, indiferent de încadrarea teoriilor lor. Or, pe arhitectura gramaticii am proiectat și sistemul imaginarului, cu patru nivele (paradigmatic, sintagmatic, morfologic și al
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care s-a pliat organizarea procesului de memorare. Imaginarul are propria lui gramatică și propriul lui vocabular (format din imagini, simboluri, semne), așa cum recunosc toți cercetătorii fenomenului, indiferent de încadrarea teoriilor lor. Or, pe arhitectura gramaticii am proiectat și sistemul imaginarului, cu patru nivele (paradigmatic, sintagmatic, morfologic și al unităților minimale), așa cum le-am identificat acum. Între ele, este posibilă orice combinație de motive, teme, imagini, simboluri sau semne, migrante, astfel încât rezervorul imaginarului poate să asigure permanent forme și structuri imaginative
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Or, pe arhitectura gramaticii am proiectat și sistemul imaginarului, cu patru nivele (paradigmatic, sintagmatic, morfologic și al unităților minimale), așa cum le-am identificat acum. Între ele, este posibilă orice combinație de motive, teme, imagini, simboluri sau semne, migrante, astfel încât rezervorul imaginarului poate să asigure permanent forme și structuri imaginative noi. Cu cât este mai bogat jocul acestor combinații, cu atât se poate vorbi de o libertate și de o capacitate mai mare de imaginare și fantazare a comunității respective. Imaginarul de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
rezervorul imaginarului poate să asigure permanent forme și structuri imaginative noi. Cu cât este mai bogat jocul acestor combinații, cu atât se poate vorbi de o libertate și de o capacitate mai mare de imaginare și fantazare a comunității respective. Imaginarul de tip medieval ortodox este însă rigid și mult mai marcat de încadrarea teologică a puterii. Constrângerile impuse funcțiilor de imaginare au dat naștere numeroaselor locuri comune și mentalităților ce se regăsesc în oglinda textului sau a imaginii vizuale într-
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
funcțiilor de imaginare au dat naștere numeroaselor locuri comune și mentalităților ce se regăsesc în oglinda textului sau a imaginii vizuale într-o lungă perioadă de timp (până spre secolul XIX) - în mod diferit față de culturile catolice occidentale. Trecerea de la imaginarul medieval la cel renascentist, odată cu secolele XIII-XIV (instituțiile puterii au fost implicate și ele în schimbarea de cod), s-a realizat în centrul și vestul european pe fundalul schimbărilor socio-economice ale comunelor italiane (un model de guvernare eficientă), dar și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
laic și "democratizarea" spirituală și creativă. Curând, instituțiile puterii și-au găsit un aliat în noua imagine plastică religioasă, în noile științe ale timpului - în special cele juridice -, în noile mentalități, care, împreună, au dus la modificarea schemelor rigide ale imaginarului colectiv de până atunci. Nu ne vom opri aici asupra cauzelor și asupra contextelor ce au provocat ruptura definitivă dintre occident și orientul ortodox, după schismele religioase (încheiate dramatic cu cea din 1054) și după lovitura dată lumii bizantine de către
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
schismele religioase (încheiate dramatic cu cea din 1054) și după lovitura dată lumii bizantine de către forțele creștine aliate, prin instaurarea Imperiului latin de la Constantinopol (1204). Când granița între cele două lumi europene a fost definitiv trasată, spiritual și politic, structurile imaginarului erau deja diferențiate în urma confruntărilor precedente. Sistemul conceptual pe care l-am propus nu ține însă cont de astfel de diferențe, el caută să fie un summum ordonator al noțiunilor operaționale care se regăsesc în orice teorie sau analiză a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
manifestările din cadrul unei culturi sau al unui areal de civilizație. Așa cum gramatica limbii nu "imită", ci structurează și menține modul în care se vorbește, tot astfel sistemul proiectat aici după schema logico-lingvistică și funcțional precum o rețea deschisă, nu este "imaginarul" unei comunități, dintr-o perioadă dată, ci suportul său pentru memorare. Către una din ipostazieri, cea medieval-ortodoxă, vom merge mai departe. Absorbirea de către sistemul imaginarului a formelor de reprezentare a sinelui și a alterității îi dovedește forța și remarcabila capacitate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
astfel sistemul proiectat aici după schema logico-lingvistică și funcțional precum o rețea deschisă, nu este "imaginarul" unei comunități, dintr-o perioadă dată, ci suportul său pentru memorare. Către una din ipostazieri, cea medieval-ortodoxă, vom merge mai departe. Absorbirea de către sistemul imaginarului a formelor de reprezentare a sinelui și a alterității îi dovedește forța și remarcabila capacitate de simbolizare. Lume internă a mentalului colectiv în care se proiectează imaginea "prismatică" (descrisă de Wunenburger) - zonă de intersecție a reprezentării senzoriale cu reprezentarea intelectivă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a sinelui și a alterității îi dovedește forța și remarcabila capacitate de simbolizare. Lume internă a mentalului colectiv în care se proiectează imaginea "prismatică" (descrisă de Wunenburger) - zonă de intersecție a reprezentării senzoriale cu reprezentarea intelectivă și cu cea creativă, imaginarul rămâne ancorat în referința sa istorică, deși el o memorează și o menține lung timp prin simboluri. Întâlnirea dintre real și imaginar nu este, după cum spuneam, antitetică, ci provoacă și reprezentări coerente ale lumii, complexe și necesare spiritului comunității. Practic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginea "prismatică" (descrisă de Wunenburger) - zonă de intersecție a reprezentării senzoriale cu reprezentarea intelectivă și cu cea creativă, imaginarul rămâne ancorat în referința sa istorică, deși el o memorează și o menține lung timp prin simboluri. Întâlnirea dintre real și imaginar nu este, după cum spuneam, antitetică, ci provoacă și reprezentări coerente ale lumii, complexe și necesare spiritului comunității. Practic, prin configurarea imaginarului nu se săvârșește o desprindere de perceptibil, ci o interpretare simbolică a sa; imaginarul răspunde nevoilor de structurare și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în referința sa istorică, deși el o memorează și o menține lung timp prin simboluri. Întâlnirea dintre real și imaginar nu este, după cum spuneam, antitetică, ci provoacă și reprezentări coerente ale lumii, complexe și necesare spiritului comunității. Practic, prin configurarea imaginarului nu se săvârșește o desprindere de perceptibil, ci o interpretare simbolică a sa; imaginarul răspunde nevoilor de structurare și de memorare a identității istorice, de legitimare, de ordonare a amintirilor relevante despre propria experiență sau a proiecțiilor asupra viitorului și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
simboluri. Întâlnirea dintre real și imaginar nu este, după cum spuneam, antitetică, ci provoacă și reprezentări coerente ale lumii, complexe și necesare spiritului comunității. Practic, prin configurarea imaginarului nu se săvârșește o desprindere de perceptibil, ci o interpretare simbolică a sa; imaginarul răspunde nevoilor de structurare și de memorare a identității istorice, de legitimare, de ordonare a amintirilor relevante despre propria experiență sau a proiecțiilor asupra viitorului și a lumilor alternative, de codificare și de demarcare în magma trecutului a traseelor existențiale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și spirituale consumate. Indiferent de stadiul de dezvoltare la care se situează o civilizație, indiferent cât de bogată este cultura scrisă și cât de variate și de creative sunt "abaterile" de la codurile oficiale ale spațiului public sau ale vieții private, imaginarul își menține structura internă, cu toate modificările care pot avea loc în timp. Schema sa conceptuală, așa cum am stabilit-o aici, se regăsește în orice model particularizat, care integrează oricum arhetipuri, mituri, coduri, imagini și simboluri. Imaginarul medieval, după cum îl
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ale vieții private, imaginarul își menține structura internă, cu toate modificările care pot avea loc în timp. Schema sa conceptuală, așa cum am stabilit-o aici, se regăsește în orice model particularizat, care integrează oricum arhetipuri, mituri, coduri, imagini și simboluri. Imaginarul medieval, după cum îl vom configura și îl vom descrie, pe o "platformă" antropologică (în baza mărturiilor prezente în special în texte), manifestă și el o anumită logică internă și o articulare modulară, chiar dacă este străbătut, precum un teritoriu, de granița
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
compun (laic, divin, demonic). Fiecăreia îi corespunde un tip de cultură - laică sau religioasă (canonică, gnostică, eretică) -, precum și anumite manifestări specifice, pe care le putem pune în relație cu pivotul central, puterea. Intervine decisiv în organizarea lumii medievale, respectiv în imaginarul colectiv, discursul religios, concentrat asupra exemplarității și asupra restricțiilor vieții creștine − ele se regăsesc inclusiv în textele de lege (spre exemplu, pravilele medievale românești). O lume supusă canonului, doliului christic și penitenței, o lume care privește icoana ca pe o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
medievale românești). O lume supusă canonului, doliului christic și penitenței, o lume care privește icoana ca pe o transfigurare a sacrului, iar puterea ca pe un minister delegat de divinitate, incontestabil și de aceea de neînlocuit. Sub această formă conceptuală, imaginarul se comportă precum o lume deschisă, la toate nivelele proiectate; acordă unităților lui componente posibilitatea de comutare și recombinare, ceea ce îi conferă dinamică și capacitate de a integra și de a crea răspunsuri noi. Nivelele fixe nu reprezintă nicidecum modalizări
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
conferă dinamică și capacitate de a integra și de a crea răspunsuri noi. Nivelele fixe nu reprezintă nicidecum modalizări "tiranice" (îl amintesc pe Durand) de urmărire a structurilor, ci sunt doar cele mai importante categorii pe baza cărora se clădește imaginarul european (cel puțin) la oricare din vârstele sale. De aceea, ele pot fi analizate inter-relațional − sau separat − și pot fi abordate în funcție de interesul parcursului demonstrativ. Reprezintă mai curând o sumă de clase esențializate, necesare și suficiente pentru a încadra și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]