8,822 matches
-
ocazie pentru a stabili un contact și să urnim din loc lucrurile. Dacă cealaltă persoană este interesată, ea ne va da probabil de bunăvoie câteva informații care ne vor ajuta pe amândoi să găsim subiecte comune de conversație și să imprimăm discuției un ton mai personal. E simplu de găsit formule de pornire a unei discuții. In fond, nu trebuie decât să alegem între următoarele trei teme privind: • situația dată, • cealaltă persoană, • noi înșine, • și avem doar trei feluri de a
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
dar avem prea mult de învățat. ALAN: Vrei să spui că ar trebui să reduc numărul de deprinderi pe care le predau? Sau ai dori ca acest curs să dureze mai mult? (Cere detalii. ) MICHAEL: Nu, nu vreau decât să imprimați un ritm puțin mai lent, să mai adăugați exemple și să lăsați mai mult timp pentru partea practică. Promovarea acestei deprinderi i-a încurajat pe participanți să răspundă mai în profunzime și să-și examineze propriul mod de gândire. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
viitor se va deosebi de cel de astăzi. Ca justificare imediată, reacțiile în fața unei situații neprevăzute diferă de la omul de astăzi la cel din evul mediu sau din antichitate. Modul de viață și solicitările diferite de zi cu zi ne imprimă o altă structură psihică. În creatologie suntem obișnuiți să aducem exemple de mari creatori care au trăit în vechime și să extrapolăm rezultate stabilite pentru ei la omul de azi. Poate este valabil de multe ori, dar nu întotdeauna. Revenind
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Pillat și mai târziu la Nicolae Labiș. Sub influența modelelor, sunt invocate numeroase personaje literare (Pygmalion, Don Quijote, Ofelia ș.a.), dar caracterul livresc și lipsa de coerență în alegerea unei maniere de a scrie poezie imprimă o notă inautentică multor versuri. Antologia Cântarea cântărilor mele (1971) cuprinde poeme din anii 1940-1971, ceea ce aduce împreună lirica începuturilor și versificările activiste, angajate, în felul lui Mihai Beniuc. Cartea surprinde prin structură, fiind organizată în cicluri care poartă ca
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Twain, Maxim Gorki. Om profund, cu idei îndrăznețe și originale, ascundea sub teribilism o structură fragilă, de învins și dezrădăcinat. Foiletoanele sale, realizate cu mijloacele literaturii, sunt ale unui ironist îndrăzneț, a cărui fantezie răstoarnă legăturile obișnuite dintre lucruri. Cultură imprimă stilului, adesea persiflant, ținută intelectuală. Ț. nu evita umorul popular, iar câteodată nuanță umorului sau amintește de Costache Negruzzi. Sarcasmul și frază caustica țintesc în puternicii zilei, aluzia la realitățile politice e transparență. Moartea lui Dule (reprodusa și în „Convorbiri
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
continuare, redactor responsabil și după 1989. Între 1 ianuarie 1876 și 25 decembrie 1877 N. Cristea a editat și un supliment cultural, intitulat „Foișoara «Telegrafului român»”. Tipărit inițial cu caractere chirilice, T.r. publică între 1859 și 1863 și articole imprimate cu caractere latine, pentru a adopta apoi alfabetul latin și o ortografie necontaminată de etimologism. Faptul este remarcat de Mihai Eminescu într-un articol apărut în „Convorbiri literare” din 1877. De altfel, după 1875, prin T.r., sub influența Junimii
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
apărut de la 2 martie 1928. Primul număr se editează la Balta, ca supliment al gazetei „Plugarul roșu”; redactori: N. Gruman și I. Vainberg. Din 31 decembrie 1929 se tipărește la Tiraspol, sub titlul „Comsomolistul Moldovei”. În 1932, 1935-1936 s-a imprimat cu caractere latine; redactori: A. Voloș, A. Șenberg, F. Cârlig, din 1936 N. Baranețki, iar din 1937 I. Șamis. Devine publicație independentă începând cu 1931. Între 28 iunie 1941 și 21 august 1944 nu apare. Este reluat la 22 august
TINERETUL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290189_a_291518]
-
la București în mai multe serii; seria la care se referă Bacalbașa a fost editată de la 1/13 noiembrie 1872 la 25 decembrie 1879/6 ianuarie 1880. 325. Ziua (ortografiat Diua), avea redacția pe strada Lipscani la nr. 11; se imprima la tipografia Thiel și Weiss; nu știm să se fi păstrat vreun număr în bibliotecile noastre. 326. Viitorul, gazetă politică și literară, a apărut bisăptămânal la București de la 17/29 decembrie 1872 la 13/25 iunie 1874 (redacția se afla
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Marsillac, profesor de limba franceză la Facultatea de Litere din București, a trăit până la 1877. Ieșea de 2 ori pe săptămână. Ziar în limba franceză, în format de revistă, a introdus rublica mondenă în presa din România.327 Telegraful, imprimat Telegraphulu. Ziar cu apariție neregulată, era de nuanță liberală, dar ziar independent.328 Daracul, ziar umoristic, fondat în 1869, apărea o dată pe săptămână. Era independent.329 * În afară de aceste 11 sau 12 publicațiuni, nu mi mai amintesc să fi apărut altele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
atât Turcia, cât și Austro-Ungaria au protestat, în această perioadă, de mai multe ori, considerând emiterea de monedă proprie un act de neîngăduită independență. Astfel, AustroUngaria își exprima nemulțumirea, în 1868, pentru faptul că pe moneda de 20 lei erau imprimate cuvintele: „Carol I, domnul românilor“, văzând în aceasta un îndemn pentru constituirea statului unitar „daco-român“ (cuvintele incriminate au fost înlocuite apoi prin: „domnul României“); Turcia era și ea iritată de faptul că România bătea monedă cu efigia principelui Carol, semn
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Colegiul II unde votau oarecum proprietarii și fruntașii comerțului s-au putut petrece astfel de presiuni și violențe, ce va fi la Colegiul al 3-lea. Din ajun, noi, „Comitetul studenților“, spre a împărți forțele polițienești a doua zi, am imprimat și am împărțit printre studenți și cu grija de a cădea în mâinile poliției, următorul aviz: „Toți studenții sunt înștiințați că mâine marți 29 aprilie, la ora 6, să se întrunească în cele 5 localuri hotărâte spre a porni către
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-mi cîștig pîinea cu sudoarea frunții, aș juca șah”, mi-a spus Cojocaru, care tocmai se întorcea de la Institut, după nouă sau zece partide cu Ion Diaconița. Cînd face astfel de mărturisiri, Costică pune o insistență particulară în vorbe, le imprimă o dicțiune care le dă gravitate. Ca și celelalte pasiuni ale sale, cea pentru șah (șahul și încetineala la scris mă determină să-l asemăn cu junimistul Vasile Burlă) își are originea tot în literatură. Nu cunosc pe altcineva care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
înaltă „civilizațiune”: „Tarr a fost creat pentru înlăturarea neplăcerilor pricinuite de briciu sau lamă. Briciul sau lama, oricît de bune ar fi ele, dau loc iritațiilor ce nasc infecțiuni”. Întorc de fiecare dată sticluța cu dosul etichetei, unde au fost imprimate, spre mine, și, în timp ce mă bărbieresc, le citesc de două-trei ori, pedant, ca pe un omagiu adus prețiozității, gata să rîd de unul singur sau (ca în această dimineață) să mă necăjesc că habar n-am cine e „creatorul” acestei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de la cel ce-i chinuie. Iar el, ca să-i impresioneze, „joacă teatru”. La începutul ședințelor privește în hîrtii, subliniază ceva o dată, de două ori, taie un cuvînt, mai pune un punct, întărește o virgulă. Își face de treabă afectînd gravitatea. Imprimă apoi fiecărei comunicări un aer misterios: toate vin „de sus”, și laudele și criticile. „A zis tovarășul Toma”... „A zis tovarășa Ciocîrlie”. Îmi vine să rîd. Ei, și! Ce știe „tovarășa Ciocîrlie”? Tot de sus „s a făcut observația.” Cine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a unei reflecții a lui Bernanos pe aceeași temă: „L’optimiste est un imbécile heureuxî” *„De la o vreme - mi-a spus C. Cojocaru - visele mele sînt întunecate. Mă visez prin cețuri, mlaștini și noroaie.” „Probabil că nemulțumirile de peste zi le imprimă această geografie”, i-am răspuns, încercînd să-i abat gîndul de la orice premoniție negativă. A tăcut, cum numai el știe să tacă. Arăta îmbătrînit, trist, uzat... Cînd am ajuns acasă, m-am dus repede la oglindă. Oare nu cumva și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
n-am scăpat însă de indicații!” Sau: „Motiv de divorț: reclamata a fost prinsă cu doi ioni activi în pat”! etc. *„Pentru bani, ăsta l-ar vinde și pe tat su!”, izbucnește de la locul său Sporici, văzînd în ziarul local, imprimate cu roșu, în chenar șerpuit, pe pagina întîi, versurile lui Ovidiu Genaru, intitulate „Patria, Partidul Comunist”. Îmi întinde ziarul, ca să mă conving. Are fața crispată și buzele strînse a scîrbă. Pentru mine, faptul că O.G., poet talentat, ocupă din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dintre ai săi n-o egalează în felul modest și profund de a fi. *Iată o serie de lucruri pe care nu le știu: oare „Bunica” ar fi vrut să i se anunțe moartea în ziar?, ar fi vrut pamblici imprimate pe coroane?, ar fi vrut ca ultimul drum să-i fie mai lung, ocolit? etc. Moartea pune sub lupă fiecare gest, fiecare atitudine, dă un sentiment de vinovăție față de cel decedat. Încerci, epuizîndu-te în detalii, să compensezi ceea ce n-ai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
doar de satisfacția descoperirii unor greșeli în articolele celor care ocupă - după părerea sa - unul din locurile ce i s-ar cuveni. La o eventuală (deocamdată, improbabilă) avansare, pe nu puțini i-ar „popi”, după vorba Lăpușneanului. *Mă atrag notele imprimate cu petit. De fiecare dată știu că acolo e ceva „tare”: un atac, o precizare, o împunsătură. Aceia sînt cvadrații cei mai fierbinți. Cum am presupus, Gorbănescu m-a chemat să discutăm despre cîteva „nelămuriri” care i-au apărut după
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ritmuri înalte de lucru pentru încheierea grabnică a semănatului!/Imperative: Organizare exemplară * Calitate ireproșabilă * Răspundere * Folosirea cu maximă eficiență a tuturor forțelor și mijloacelor * Activitate în două schimburi la pregătirea terenului * Zi lumină la semănat!” Aceleași „imperative” au mai fost imprimate, într-o altă dispunere grafică, și în urmă cu două săptămîni, apoi cu o săptămînă, dar atunci era altfel de vreme! Suprarealismul ziarului derivă din „indicațiile” date de „primul agricultor al țării” înaintea plecării într-o nouă „vizită de pace
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care aparțin. Apropo, în lipsa banilor de la buget, fiecare dintre acestea e forțată să se rentabilizeze prin „activități nespecifice”, într-un procent ce variază de la 25 la 40 la sută din necesar. Astfel, Filarmonica vinde ouă, iar Teatrul face coșciuge și imprimă matricole etc. *Mi-a plăcut, începînd de la titlu („Scriitorii, ca și păsările, cîntă mereu aceleași cuvinte”), interviul pe care Alberto Moravia l-a dat recent revistei „Pages et livres” (nr. 18/1989). În fraze sobre, autorul italian spune multe lucruri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe care trebuie să-l știe toți. Eu am cumpărat cinci exemplare pe care le-am împărțit rudelor și cunoștințelor, să vadă la ce obrăznicie s-a ajuns!” Mi-a împins revista în față. În mijlocul colonițelor care formau articolul era imprimată în două culori o hartă a Europei Centrale, din care se profila, în galben, mult peste granițele actuale, Marea Ungarie, cu regiuni alipite de la Cehoslovacia, Iugoslavia, România, Uniunea Sovietică. „Ceea ce vor să ia de la ruși, îi tot al nostru: e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și eu de zor la un scenariu pentru Radio după o piesă de a mea, greu este că azi nu mai sunt dactilografe și trebuie să bat tot eu textul, adevărat că, bătându-l, mai fac Îndreptări. Mi s-au imprimat și transmis la radio mai multe scenarii dar scrisul meu este mai potrivit pentru teatru căci parantezele și acțiunea este, În mare parte, undeva În mintea și sufletul actorului, greu de transmis numai prin cuvânt, și acela de multe ori
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un farmacist evreu din Fălticeni se ducea dumineca la biserica Sfântul Ilie, să-l asculte pe tata cântând la slujbă. Apoi, când a fost comemorat Eugen Lovinescu (50 de ani de la moarte), doamna Gloria Lăcătușu, redactor la Radio Iași, a imprimat la reportofon pe cel care bătea toaca. La Iași i-am amintit cum se bate toaca, cu „Înflorituri”. Le auzisem deseori la Fălticeni, sâmbăta. Ieșeam În mod special din casă și stam nemișcat, până se stingeau. Tata mi-a mărturisit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ca să mă conving, peste ani, i-am adus o planșetă și, când a Început să-mi demonstreze, m-a convins cu prisosință. Numai la mânăstire se bate așa. Dumnezeu mi-a dat Îndemnul să fac portretele părinților, apoi să-i imprim la reportofon. Ei trăiesc mereu pentru mine (numai fizic, nu!). Multă sănătate! Radu Orac 751 4 Fălticeni, 17.V.2001 Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Vă mai trimit copii xerox după publicații din București, Iași, Suceava etc., care poate o să folosească
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fi finanțată distribuirea de Biblii, de vreme ce plata nu se poate face pe căi oficiale? Pentru faptul că în țara dvs. Securitatea a descoperit, ca urmare a unor declarații smulse inculpaților, un mare număr de Biblii în limba rusă, precum și benzi imprimate cu Psalmi și predici, nu sunt răspunzători decât cei care le-au adus efectiv în țara dvs. în ceea ce privește transportarea clandestină a Bibliilor, frații noștri întru credință au fost cu totul depășiți, datorită necunoașterii modului real de comportare până la urmă a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]