5,765 matches
-
telefon alarmat de la el, În care Îmi vorbea, precipitat, cum nu Îi era felul, despre tumoarea care i se descoperise. Nu fusese singurul semn de Încredere și afecțiune pe care mi-l dăduse În acele zile de teribilă Însingurare. Somația inevitabilului era o primă citație. Curând după aceea, telefonul sunase din nou. Mă conjura să păstrez secretul, asigurându-mă că doctorii pe care i-a consultat ulterior au convenit că la vârsta sa procesul ar putea să fie extrem de lent, s-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
reale, deoarece depistat de Securitate și scos din luptă era ca și cu neputință să i se găsească un înlocuitor. Se deduce de aici starea lui de spirit apăsată de îndatorirea îndeplinirii până la capăt a obligațiilor de conducător, înfruntând riscuri inevitabile dar știind să le depășească. Și doar o defecțiune în lanțul de legături cu legionarii din exil a făcut ca sistemul alcătuit de Nicolae Petrașcu să cadă pre timpuriu și săi provoace arestarea. Data de 14 spre 15 mai 1948
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
radicală a peisajului politic intern din România, care ar fi adus de la sine adeziunea totală, sinceră și reală a poporului românesc, așa cum o vedea Legiunea. După informațiile venite de la Palat, reieșea că acolo domnește o panică de neînchipuit. Cu toții vedeau inevitabilă venirea Gărzii de Fier la conducere și nu mai știau cum să se apere. N-a reușit ca să fie câștigată pentru scopurile egoiste ale lui Carol al II-lea, nici să fie împinsă în apele politicianismului. Acum nu-i mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
părea același. Foarte multe erau mâncate de molii, dar nici una nu avea vreo etichetă cu numele posesorului. Le lipsea orice urmă de individualitate, de parcă cineva s-ar fi străduit din răsputeri să le despoaie de ea. Arătau ca niște rămășițe inevitabile ale mai multor epoci. Am deschis vreo cinci sau șase geamantane și genți, după care am renunțat. Mă săturasem de cât praf înghițisem. Mai aveam și sentimentul că nu voi găsi acolo ceea ce căutam. Dacă exista vreun instrument muzical în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lasă un loc gol în inima nimănui, chiar dacă nu observă nimeni că nu mai sunt, tot nu pot pleca cu inima ușoară. Am pierdut cu siguranță multe în viață. Și voi mai pierde și de-acum încolo. Pierderile au fost inevitabile și au făcut parte integrantă din viața mea. Nu voiam să dispar din lumea asta. Am închis ochii și-am simțit că-mi fremăta sufletul. Era ceva care depășea tristețea și singurătatea. Pornea chiar din străfundurile existenței mele. Un val
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de dinaintea intervenției cenzurii. Patetic sau lucid, grav sau ironic, poetul sondează de fiecare dată „drama mediocră” a individului marginalizat într-un regim totalitar sau într-un spațiu de adopție nu întotdeauna primitor, iar conștiința derizoriului este dublată de aceea a inevitabilei curgeri a timpului. Autorul oferă o viziune spiritualizată asupra lumii în volumul Dincolo - De l’autre côté (2000), în care propune, într-un limbaj abstract apropiat de cel al lui Cezar Baltag sau al lui Nichita Stănescu, un exercițiu de
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
polul opus se situează o meditație paradoxală asupra limbajului, după care logica interioară a acestuia nu o mai constituie expresia, ci involuția, autoabsorbția, conștiința lucidă și sceptică în același timp a imposibilității sale, urmată de recunoașterea vidului și a absenței inevitabile. Excesul de cuvinte, mania vociferantă și scandaloasă (se poate vorbi de o adevărată febră a manifestului literar) vizează în ultimă instanță revalorizarea regresivă a limbajului. A spune totul își găsește echivalentul în totul despre nimic: „o poezie despre nimic în
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
interguvernamentalismul consideră că integrarea are loc În urma acțiunii intenționate a statelor pe baza puterii pe care o au, spre deosebire de neofuncționalism, care consideră că integrarea are la bază antreprenoriatul supranațional (Moravcsik, 2005). Conform lui Haas (apud Moravcsik, 2005), integrarea este consecința inevitabilă a deciziilor anterioare de a centraliza guvernarea regională. Integrarea nu este rezultatul unei alegeri conștiente. Integrarea progresează atunci când interesele economice organizate presează guvernele să centralizeze politicile și instituțiile pentru a putea să obțină avantaje de pe urma interdependenței economice. Haas a respins
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
bine chibzuite, „cugetarea” primând, cu oricât de sfâșietoare urmări, asupra „simțământului”. Dacă voievodul nu are de ales, dilema tânărului Mircea tinde să se rezolve într-un alt fel, din momentul în care dragostea lui și a Ancăi e jertfită, cu inevitabilă cruzime, întru reușita calculelor reci. Apariție surprinzătoare, „bătrânul” de legendă de mai târziu se înfățișează deocamdată ca un june cu un caracter incert, răscolit de patimi contrarii - când îmboldit de delicate, cavalerești sentimente amoroase, când răvășit de „viziuni de mărire
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
202 202 b) Mijloacele permit responsabilului realizarea obiectivelor. O problemă care trebuie să fie în permanență în atenția managerilor este aceea a adaptării mijloacelor la obiectivele fixate. În multe situații analiza acestor probleme a scos la iveală grave nereguli, surse inevitabile de eșecuri și de ineficacitate. Din practică a rezultat că verificarea existenței mijloacelor și a compatibilizării acestora pentru atingerea obiectivelor sunt activități de control foarte importante în lanțul procedural stabilit de responsabil. Referitor la mijloace, trebuie să avem în vedere
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
cheie metaforică - a privirii - izvorâtă din obsesiile picturale ale lui Ion Țuculescu. Personajele din prima piesă, cu onomastică transparentă, ajung să se constituie într-un parlament al păsărilor domestice care pun în scenă toate aberațiile de limbaj, însoțind astfel uzura inevitabilă a unei căsnicii. Primele cronici ale spectacolului cu această comedie subliniau influența lui Teodor Mazilu. Cealaltă comedie, Fluturi de noapte, continuă să pastișeze poncifele, satirizând abuzurile și corupția din sistemul construcțiilor de locuințe, printr-un joc ambiguu între realitatea absurdă
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
sub acoperișul unui marxism mai larg - ca și o ascensiune rapidă a prestigiului În Franța, pe atunci Încă țara științei literaturii. Pe de altă parte, se pare, din nou - Todorov confirmă - că trecerea studiului literaturii dinspre dreapta Înspre stînga era inevitabilă după victoria Aliaților În război. Teoria germană a esenței locale a literaturii, una dintre manifestările cele mai profunde ale lui genius loci, era discreditată. Literatura revenea ca ideea unui universal În absența oricărei determinări locale, de analizat nu numai ca
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
modern, cercetează microuniversuri rămase pînă nu demult În suspensia anomiei. Concurează la proliferarea autoficțiunii atît hedonizarea individualismului contemporan cît și prăbușirea metanarațiunilor constatată de Lyotard: “Autoficțiunea s-ar fi născut deci din cucririle psihanalizei, impunînd o concepție despre literatură ca inevitabilă ficțiune. Cu Freud, autobiograful a realizat că, imediat ce există poveste, adică punere În text, apare ficțiunea.” Nu e de mirare că autoficțiunea a fost inclusă În postmodernitatea literară, tocmai datorită ambiguității sale formale și pragmatice: “Dacă la moderni, literatura Înseamnă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Golopenția spune în mod explicit: „Știința este unul din mijloacele cu ajutorul cărora se afirmă entități iraționale: anumite grupări, popoare” (Golopenția, 2002, 56). Această știință, așa cum o descrie Golopenția, mai poate fi încadrată în sociologie, sau întorsătura ei geopolitică este deja inevitabilă? Întrebarea nu e probabil una foarte clară, diferența fiind greu de surprins; ea indică însă o importantă schimbare de accent în sociologia lui Golopenția. Definiția pe care o dă John Agnew geopoliticii (2002), referindu-se mai mult la faza sa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
învățăm ce semnificații să atașăm evenimentelor din lumea noastră și oamenilor care le provoacă. În acest fel, culturile diferă după modul de interpretare. Înțelegerea și evaluarea altora potrivit cu cadrul de referință al culturii proprii a unui individ este o consecință inevitabilă a identității culturale. Oamenii sunt socializați și se socializează pentru a-și folosi cultura ca instrument de interpretare. Cultura controlează comportamentul uman într-o manieră nonrațională, dar totuși persistentă. Deoarece deprindem comportamentul cultural din copilărie, acesta se impregnează adânc în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au În vedere: • Abandonarea sistematică a tot ceea ce este depășit, uzat moral sau neproductiv. La fiecare trei ani, Întreaga organizație trebuie revizuită și analizată pentru a o curăța de toate activitățile subperformante. Angrenarea celor mai capabili angajați În amânarea eșecurilor inevitabile este extrem de periculoasă. Din acest motiv, inventatorii trebuie Încurajați să caute permanent „noutăți” care să revigoreze firma. • Acceptarea faptului că produsele, serviciile, piețele, canalele de distribuție, procesele și tehnologiile au o viață limitată, de obicei scurtă, și aplicarea consecventă a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
startul au trebuit să aștepte până la sfârșitul anilor ’70, când s-a deschis cea de-a doua fereastră. Pe de altă parte, inovatorii au șanse tot mai mici de supraviețuire pe măsură ce fereastra se aglomerează, iar rata eșecurilor crește. Criza devine inevitabilă și se instalează odată cu Închiderea ferestrei. În faza ferestrei deschise, toate sectoarele sunt atractive și par să devină importante; abia În faza crizei ies la suprafață elementele specifice acelor sectoare care vor desemna atât supraviețuitorii, cât și firma dominantă. Criza
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
schimbărilor, problemele majore ale firmei devin inovația și proiectul creativ. Dacă firma vrea să se lanseze pe noile căi, entuziasmul și spiritul de echipă devin elemente determinante pentru a proceda la experimentări și cercetări, fără a fi rebutate de eșecurile inevitabile. Firmele românești Întâmpină multe alte dificultăți, cum ar fi: 1) greutăți În conceperea produselor simple, fiabile; 2) se acordă puțină atenție procedeelor de fabricație; 3) În studiile lor inițiale, firmele noastre nu sunt suficient de atente la nivelul calității pe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o ruptură Între obiectivele și procedeele utilizate pentru atingerea lor, astfel Încât obiectivele vizate sunt rareori atinse (Ciobanu și Roman, 1997). • Absența controlului. Planificarea, procedurile și delegările de responsabilitate pot fi satisfăcătoare, dar „sabotate” prin absența controalelor necesare pentru decelarea apariției inevitabilelor alunecări În procedurile și repartizările sarcinilor. Repercusiunile financiare ale acestor cauze sunt următoarele: 1. Insuficiența structurii financiare. Această situație dramatică expune Întreprinderea unui mare pericol, fiind obligată să bată În retragere comparativ cu rivalii săi. Aici se ajunge ca urmare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
schimbărilor, problemele majore ale firmei devin inovația și proiectul creativ. Dacă firma vrea să se lanseze pe noile căi, entuziasmul și spiritul de echipă devin elemente determinante pentru a proceda la experimentări și cercetări, fără a fi rebutate de eșecurile inevitabile. Centrând posturile de muncă pe o sarcină ușor de Însușit, se caută un anumit tip de flexibilitate care este de preferat pregătirii atente a unui personal polivalent. Astfel, managerul român poate efectua angajări În fazele expansiunii ciclului afacerilor și disponibilizări
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și Pantazi, toată afecțiunea sa îndreptându-se către aceștia din urmă. Scriitorul, care se identifică, în esență, cu cei doi eroi de viță nobilă, căutând parcă o compensație autobiografică în destinele lor, e conștient de declinul acestora, se îndurerează în fața inevitabilului sfârșit al ultimelor vlăstare aristocratice și își manifestă întreaga aversiune față de Pirgu, reprezentant plebeu al unei lumi care se ridică pe ruinele blazoanelor. Admirator al stemelor și figurilor nobiliare, al căror urmaș se credea, C. infuzează în Craii de Curtea-Veche
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Iov l-a obsedat pe C. de tânăr (încă din 1967 elaborase primele pagini pe această temă). Ce este omul, ce valoare are el, este Iov „neprihănitul” vinovat în fața lui Dumnezeu, se află lumea într-o continuă degradare, într-un inevitabil păcat, există pentru om o salvare, o posibilă mântuire? Iov, condamnat fără vină, prefigurează ideea că omul poate suferi, poate muri din dragoste pentru semeni, ceea ce se va întâmpla mai târziu cu însuși Fiul lui Dumnezeu, spre răscumpărarea păcatelor lumii
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
condiții. El ar fi un „fruntaș al evoluției umane” (vanguard of human evolution). 5. Construirea pe încredere în natura umană. Natura primară a ființei umane, când activează liberă, este constructivă și demnă de încredere. Pentru Rogers, aceasta este o concluzie inevitabilă; lui i s-a impus după un sfert de veac de practică în psihoterapie. Dacă individul poate fi eliberat de tendința defensivă pentru a fi deschis categoriei largi de nevoi proprii, precum și categoriei de cerințe sociale și de mediu, reacțiile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și tehnici de automotivare și de conștientizare a importanței acesteia. Un exercițiu pe care îl propunem presupune caracterizarea sarcinii de învățare în raport cu momentul când trebuie să fie finalizată prin unul dintre următoarele atribute: - urgentă (trebuie să fie realizată neapărat acum); - inevitabilă (trebuie realizată, dar nu este urgent); - necesară (trebuie realizată pentru a nu rămâne în urmă, dar poate aștepta dacă este nevoie); - nepresantă (în raport cu alte sarcini). Brian Clegg (Clegg, Birch, 2003) ne propune o tehnică asemănătoare. Astfel, trebuie să împărțim o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fie încurajați să construiască pe ideea altuia; la sfârșit, nici o idee nu aparține nimănui, se încurajează combinațiile de idei; - regulile activității de brainstorming vor fi afișate într-un loc de unde să poată fi văzute de către toți participanții; - momentele de tăcere (inevitabile) vor fi depășite de moderator prin refocalizarea pe o idee emisă anterior, cerând participanților la exercițiu extinderea, modificarea/remodelarea acesteia - se va avea în atenție inhibiția pe care pot să o aibă persoanele atunci când, după un moment prelungit de liniște
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]