6,119 matches
-
stimei de sine al interlocutorului (Birkenbihl, 1998, p. 23); * transmiterea unui mesaj inteligibil și de interes pentru interlocutor (Harwood, Miller & Vasta, 2010, p. 473; Dumitriu, 1998, p. 86); * implicit, raportarea la nevoile/așteptările/trebuințele acestuia (Birkenbihl, 1998, p. 45); * motivarea interlocutorului (Birkenbihl, 1998, p. 69); * raportarea la reacțiile acestuia, la feedback-ul verbal/nonverbal pe care îl oferă interlocutorul (Dumitriu, 1998, p. 86); * coroborarea sau alternarea informațiilor cognitive (centrate pe conținutul mesajului), indiciale (centrate pe locutor) și conative (centrate pe interlocutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Harwood, Miller & Vasta, 2010, p. 473; Dumitriu, 1998, p. 86); * implicit, raportarea la nevoile/așteptările/trebuințele acestuia (Birkenbihl, 1998, p. 45); * motivarea interlocutorului (Birkenbihl, 1998, p. 69); * raportarea la reacțiile acestuia, la feedback-ul verbal/nonverbal pe care îl oferă interlocutorul (Dumitriu, 1998, p. 86); * coroborarea sau alternarea informațiilor cognitive (centrate pe conținutul mesajului), indiciale (centrate pe locutor) și conative (centrate pe interlocutor și pe dinamica actului comunicativ) Popescu, 2007, p. 13; Bayon & Mignot, 2000, p. 154; * cultivarea unei atitudini pozitive
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interlocutorului (Birkenbihl, 1998, p. 69); * raportarea la reacțiile acestuia, la feedback-ul verbal/nonverbal pe care îl oferă interlocutorul (Dumitriu, 1998, p. 86); * coroborarea sau alternarea informațiilor cognitive (centrate pe conținutul mesajului), indiciale (centrate pe locutor) și conative (centrate pe interlocutor și pe dinamica actului comunicativ) Popescu, 2007, p. 13; Bayon & Mignot, 2000, p. 154; * cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare, în general, și față de locutor/interlocutor, concretizate în altruism, sinceritate, empatie, deschidere, cultivarea egalității (Dinu, 2004, pp. 43-48); * cultivarea și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
informațiilor cognitive (centrate pe conținutul mesajului), indiciale (centrate pe locutor) și conative (centrate pe interlocutor și pe dinamica actului comunicativ) Popescu, 2007, p. 13; Bayon & Mignot, 2000, p. 154; * cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare, în general, și față de locutor/interlocutor, concretizate în altruism, sinceritate, empatie, deschidere, cultivarea egalității (Dinu, 2004, pp. 43-48); * cultivarea și manifestarea, de către locutor și de către interlocutor, a competenței de comunicare 22, care-și subsumează, pe de o parte (cf. Harwood, Miller & Vasta, 2010, p. 477; Ivan
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Popescu, 2007, p. 13; Bayon & Mignot, 2000, p. 154; * cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare, în general, și față de locutor/interlocutor, concretizate în altruism, sinceritate, empatie, deschidere, cultivarea egalității (Dinu, 2004, pp. 43-48); * cultivarea și manifestarea, de către locutor și de către interlocutor, a competenței de comunicare 22, care-și subsumează, pe de o parte (cf. Harwood, Miller & Vasta, 2010, p. 477; Ivan, 2009, p. 73; Sălăvăstru, 2004, pp. 226-227; Ilica, 2003, p. 13; C. Simard, apud Pamfil, 2003, pp. 65-66), competența lingvistică
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
competenței comunicative, o situație de comunicare interpersonală se constituie într-un proces complex, multifațetat, care se constituie, la rândul său, în sursă de informații. Studiind anumite coordonate ale unui act comunicativ, pot fi identificate elemente ale mediului familial al locutorului/interlocutorului, ale sistemului de influențe exercitate, în timp, asupra unei persoane, ale raportului cunoscut necunoscut, dezvăluit ascuns în sfera (auto)comunicării și a relaționării, ale strategiei discursive actualizate cu predilecție de către un locutor versus altul sau de către același locutor, față de interlocutori
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interlocutorului, ale sistemului de influențe exercitate, în timp, asupra unei persoane, ale raportului cunoscut necunoscut, dezvăluit ascuns în sfera (auto)comunicării și a relaționării, ale strategiei discursive actualizate cu predilecție de către un locutor versus altul sau de către același locutor, față de interlocutori diferiți etc. De aici și multitudinea/diversitatea direcțiilor de analiză care se deschid pentru problematica nuanțată a comunicării interpersonale, din care voi avea în vedere în continuare, ca prefigurare a următoarelor secțiuni ale lucrării de față: (1) Fereastra Johari, (2
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Johari, (2) analiza tranzacțională și (3) teoria fețelor și strategiile politeții. (1) Fereastra Johari în comunicarea interpersonală În orice situație de comunicare interpersonală, fiecare locutor intră cu o serie de date explicite, respectiv implicite privind raportarea la sine, raportarea la interlocutor/la ceilalți, raportarea la contextul comunicativ, la tema de discuție etc. Practic, fiecare persoană își actualizează, în comunicare, anumite coordonate/instanțe ale Sine-lui, în condițiile în care se consideră că "Eu-l are o origine socială" (G.H. Mead, apud Marinescu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cât și celorlalți). De aici și importanța jocului între cunoscut și necunoscut, dezvăluit și ascuns, conștientizat neconștientizat etc., reperabil în orice situație de comunicare interpersonală: intri în ea știind cum ești comunicațional -, dar și cum vrei să fii perceput de interlocutor(i); în același timp, relaționând și comunicând cu ceilalți, afli lucruri noi despre tine, te surprinzi descoperindu-ți și o altă fațetă (asupra unora dintre aceste aspecte îți pot atrage atenția chiar partenerii de comunicare, perspectiva "din afară" fiind, uneori
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fațetă (asupra unora dintre aceste aspecte îți pot atrage atenția chiar partenerii de comunicare, perspectiva "din afară" fiind, uneori, mai bogată în informații); pe de altă parte, rămân și lucruri nespuse, neconștientizate, posibilități/limite nebănuite nici de locutor, nici de interlocutor, într-o situație dată; jocul continuă, însă, într-o altă/viitoare situație de comunicare interpersonală. Fereastra Johari (creată în 1955 de Joseph Luft și Harry Ingham, ale căror prenume i-au dat și denumirea cf. Coman, 2008, pp. 18-20; Șerbănescu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
28-30; Constantinescu-Ștefănel, 2006, pp. 39-42) reflectă, din acest punct de vedere, schematizarea acestui "joc" (corelabil și cu cele patru ipostaze ale Sine-lui prezentate anterior): Figura nr. 1. Fereastra Johari în comunicarea interpersonală (adaptare după Coman, 2008) Zona deschisă (locutorul știe, interlocutorul știe) Zona oarbă (locutorul nu știe, interlocutorul știe) Zona ascunsă (locutorul știe, interlocutorul nu știe) Zona necunoscută (locutorul nu știe, interlocutorul nu știe) unde, pentru comunicarea interpersonală: * "zona deschisă"/"arena" reprezintă locul în care se întâlnesc, în planul autocunoașterii și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acest punct de vedere, schematizarea acestui "joc" (corelabil și cu cele patru ipostaze ale Sine-lui prezentate anterior): Figura nr. 1. Fereastra Johari în comunicarea interpersonală (adaptare după Coman, 2008) Zona deschisă (locutorul știe, interlocutorul știe) Zona oarbă (locutorul nu știe, interlocutorul știe) Zona ascunsă (locutorul știe, interlocutorul nu știe) Zona necunoscută (locutorul nu știe, interlocutorul nu știe) unde, pentru comunicarea interpersonală: * "zona deschisă"/"arena" reprezintă locul în care se întâlnesc, în planul autocunoașterii și al cunoașterii, locutorul și interlocutorul; această zonă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
joc" (corelabil și cu cele patru ipostaze ale Sine-lui prezentate anterior): Figura nr. 1. Fereastra Johari în comunicarea interpersonală (adaptare după Coman, 2008) Zona deschisă (locutorul știe, interlocutorul știe) Zona oarbă (locutorul nu știe, interlocutorul știe) Zona ascunsă (locutorul știe, interlocutorul nu știe) Zona necunoscută (locutorul nu știe, interlocutorul nu știe) unde, pentru comunicarea interpersonală: * "zona deschisă"/"arena" reprezintă locul în care se întâlnesc, în planul autocunoașterii și al cunoașterii, locutorul și interlocutorul; această zonă cuprinde ceea ce știe locutorul despre sine
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Sine-lui prezentate anterior): Figura nr. 1. Fereastra Johari în comunicarea interpersonală (adaptare după Coman, 2008) Zona deschisă (locutorul știe, interlocutorul știe) Zona oarbă (locutorul nu știe, interlocutorul știe) Zona ascunsă (locutorul știe, interlocutorul nu știe) Zona necunoscută (locutorul nu știe, interlocutorul nu știe) unde, pentru comunicarea interpersonală: * "zona deschisă"/"arena" reprezintă locul în care se întâlnesc, în planul autocunoașterii și al cunoașterii, locutorul și interlocutorul; această zonă cuprinde ceea ce știe locutorul despre sine (corespunzând Eu-lui intim imaginea pe care individul o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nu știe, interlocutorul știe) Zona ascunsă (locutorul știe, interlocutorul nu știe) Zona necunoscută (locutorul nu știe, interlocutorul nu știe) unde, pentru comunicarea interpersonală: * "zona deschisă"/"arena" reprezintă locul în care se întâlnesc, în planul autocunoașterii și al cunoașterii, locutorul și interlocutorul; această zonă cuprinde ceea ce știe locutorul despre sine (corespunzând Eu-lui intim imaginea pe care individul o are despre sine -, diferențiat de Eu-l public imaginea pe care individul vrea să o arate celorlalți: Abric, 2002, p. 19) și ceea ce știe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
această zonă cuprinde ceea ce știe locutorul despre sine (corespunzând Eu-lui intim imaginea pe care individul o are despre sine -, diferențiat de Eu-l public imaginea pe care individul vrea să o arate celorlalți: Abric, 2002, p. 19) și ceea ce știe interlocutorul despre locutor; este spațiul cunoașterii comune, în care pot intra informații de ordin personal (locutorul știe că este căsătorit, iar interlocutorul are aceeași informație dintr-o discuție anterioară/din simpla raportare la verigheta de pe degetul locutorului; locutorul știe ce vârstă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Eu-l public imaginea pe care individul vrea să o arate celorlalți: Abric, 2002, p. 19) și ceea ce știe interlocutorul despre locutor; este spațiul cunoașterii comune, în care pot intra informații de ordin personal (locutorul știe că este căsătorit, iar interlocutorul are aceeași informație dintr-o discuție anterioară/din simpla raportare la verigheta de pe degetul locutorului; locutorul știe ce vârstă are, interlocutorul are informația dintr-o discuție anterioară/din CV-ul locutorului etc.), profesional (locutorul știe ce parcurs profesional a avut
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locutor; este spațiul cunoașterii comune, în care pot intra informații de ordin personal (locutorul știe că este căsătorit, iar interlocutorul are aceeași informație dintr-o discuție anterioară/din simpla raportare la verigheta de pe degetul locutorului; locutorul știe ce vârstă are, interlocutorul are informația dintr-o discuție anterioară/din CV-ul locutorului etc.), profesional (locutorul știe ce parcurs profesional a avut, interlocutorul deține aceeași informație din discuții anterioare/din CV etc.; în sala de clasă, locutorul știe că este profesor, interlocutorul-elev știe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
are aceeași informație dintr-o discuție anterioară/din simpla raportare la verigheta de pe degetul locutorului; locutorul știe ce vârstă are, interlocutorul are informația dintr-o discuție anterioară/din CV-ul locutorului etc.), profesional (locutorul știe ce parcurs profesional a avut, interlocutorul deține aceeași informație din discuții anterioare/din CV etc.; în sala de clasă, locutorul știe că este profesor, interlocutorul-elev știe că locutorul este profesor), sentimente (locutorul știe că este trist, interlocutorul are despre locutor aceeași informație), aspirații/dorințe (locutorul știe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etc.), profesional (locutorul știe ce parcurs profesional a avut, interlocutorul deține aceeași informație din discuții anterioare/din CV etc.; în sala de clasă, locutorul știe că este profesor, interlocutorul-elev știe că locutorul este profesor), sentimente (locutorul știe că este trist, interlocutorul are despre locutor aceeași informație), aspirații/dorințe (locutorul știe că și-ar dori să facă un salt cu parașuta, interlocutorul are, de asemenea, această informație despre locutor) etc.; în fapt, locutorul își asumă toate aceste date despre propria persoană (faptul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sala de clasă, locutorul știe că este profesor, interlocutorul-elev știe că locutorul este profesor), sentimente (locutorul știe că este trist, interlocutorul are despre locutor aceeași informație), aspirații/dorințe (locutorul știe că și-ar dori să facă un salt cu parașuta, interlocutorul are, de asemenea, această informație despre locutor) etc.; în fapt, locutorul își asumă toate aceste date despre propria persoană (faptul că este căsătorit, că are o anumită vârstă, că a lucrat în mai multe instituții, că în situația de comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în mai multe instituții, că în situația de comunicare dată este profesor versus alte situații de comunicare în care își asumă rolul de soț/părinte/prieten etc., că ar vrea să facă un salt cu parașuta etc.), date pe care interlocutorul le cunoaște, de asemenea; * "zona oarbă"/"unghiul mort" cuprinde date pe care locutorul nu le cunoaște despre sine, dar pe care interlocutorul le deține despre locutor; de exemplu, defecte, limite nerecunoscute/neconștientizate de către o persoană, dar observate de către cei cu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de soț/părinte/prieten etc., că ar vrea să facă un salt cu parașuta etc.), date pe care interlocutorul le cunoaște, de asemenea; * "zona oarbă"/"unghiul mort" cuprinde date pe care locutorul nu le cunoaște despre sine, dar pe care interlocutorul le deține despre locutor; de exemplu, defecte, limite nerecunoscute/neconștientizate de către o persoană, dar observate de către cei cu care interacționează; în contexte mai simple: locutor care nu știe că a ieșit în grădină în papucii de casă, fapt observat însă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o persoană, dar observate de către cei cu care interacționează; în contexte mai simple: locutor care nu știe că a ieșit în grădină în papucii de casă, fapt observat însă de vecinul-interlocutor; locutor care nu știe că are ticul verbal "da?", interlocutor care observă (este deranjat de) acest tic etc.; * "zona ascunsă"/"fațada" implică informațiile considerate de către locutor private, așadar neexteriorizate, necomunicate celorlalți; este zona care cuprinde informațiile pe care locutorul le are despre propria persoană, fără ca interlocutorul însă să le cunoască
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
are ticul verbal "da?", interlocutor care observă (este deranjat de) acest tic etc.; * "zona ascunsă"/"fațada" implică informațiile considerate de către locutor private, așadar neexteriorizate, necomunicate celorlalți; este zona care cuprinde informațiile pe care locutorul le are despre propria persoană, fără ca interlocutorul însă să le cunoască (locutorul alege să ofere celorlalți o anumită imagine "fațada" care nu cuprinde și date aferente planului intim); de exemplu, informații personale considerate nerelevante în plan profesional (informații despre familia profesorului, pe care elevul nu le cunoaște
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]