19,025 matches
-
Pe acest fundament teoretic vor apărea meditațiile gânditorilor secolului al XVIII-lea și se vor produce și evenimentele ce vor duce la schimbări radicale în lumea occidentală, edificiul teoretico-politic de factură liberală încheindu-se prin constituționalismul american. Încă din paginile introductive, Gabriela Rățulea anunță că nu ne va fi adus în atenție autorul Eseului despre intelectul omenesc, ci teoreticianul unor tratate despre guvernământ, creatorul ideologiei whig, unul dintre părinții fondatori ai liberalismului democratic. Autoarea nu formulează în mod explicit o metodă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Ana Pauker. The Rise and Fall of a Jewish Communist, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, London, 2001. Mircu, M., Ana Pauker și epoca ei, Bat Yam, Glob, Ion Prelipceanu, Horodnic de Jos, 2001. Neagoe-Pleșa, E., Pleșa, L., "Studiu introductiv, în Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității", Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Editura Nemira, București, 2006, pp. 9-69. Olteanu, C.L., "Cultul Elenei Ceaușescu în anii '80", în A. Ciupală, Despre femei și istoria lor în România, Editura Universității din București
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
acestui proces 5. Regimul comunist român a utilizat diferite instrumente de propagandă (cum ar fi presa scrisă, radioul) sau formule organizatorice (ședințe, întruniri informale) pentru ca mesajul său ideologic să fie difuzat în marea masă a populației. Plecând de la aceste considerații introductive, lucrarea mea va analiza modul în care propaganda românească de partid, reprezentată prin trei publicații (două reviste destinate publicului feminin Săteanca și Femeia, respectiv un ziar local Dobrogea nouă), a construit în intervalul 1948-1960 o nouă identitate politică pentru femeile
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Yam, Horodnic de Jos, Glob, Ion Prelipceanu, 2001. 43 Ibidem, p. 63. 44 Ibidem, p. 71. 45 Ibidem, p. 157. 46 I. Calafeteanu, Scrisori către tovarășa Ana, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 11. 47 E. Neagoe-Pleșa, L. Pleșa, "Studiu introductiv", în Consiliul național pentru studierea arhivelor securității, Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Editura Nemira, București, 2006, p. 20. 48 Ibidem. 49 Împreună cu Teohari Georgescu și Vasile Luca. 50 În aceași perioadă, Rudolf Slansky în Cehoslovacia și Laszlo Rajk în Ungaria
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
se lase timp de gândire elevilor, să fie clară, precisă și să solicite un singur răspuns. Metoda conversației dă rezultate bune dacă este bine organizată, dacă urmărește un scop bine definit. În funcție de momentul folosirii în lecție, această metodă poate fi: * introductivă; * în cadrul predării; * la sfârșitul predării lecției; * în timpul recapitulării; * în timpul evaluării cunoștințelor; Prin conversație introductivă se urmărește reîmprospătarea unor cunoștințe necesare pentru înțelegerea lecției noi. Ea are rolul de a stabili legătura dintre cunoștințele vechi și cele ce urmează a fi
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
singur răspuns. Metoda conversației dă rezultate bune dacă este bine organizată, dacă urmărește un scop bine definit. În funcție de momentul folosirii în lecție, această metodă poate fi: * introductivă; * în cadrul predării; * la sfârșitul predării lecției; * în timpul recapitulării; * în timpul evaluării cunoștințelor; Prin conversație introductivă se urmărește reîmprospătarea unor cunoștințe necesare pentru înțelegerea lecției noi. Ea are rolul de a stabili legătura dintre cunoștințele vechi și cele ce urmează a fi predate. La clasa a IV-a, când dorim să predăm „Formele de relief din
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
de a crea o ocazie pentru cei de față de a se căi pentru propria contribuție la nefericitul eveniment: "to repent for our share în it"76, în cuvintele lui Chapman, în limba engleză. Mai mult, apreciază pastorul, în același paragraf introductiv, eșecul tentativelor de a găsi și pedepsi principalii făptași, responsabili pentru crima respectivă, "stă dovadă pentru magnitudinea vinei, precum și a faptului terifiant că fiecare deține partea sa"77 în acest scenariu. După Jay Chapman, "întreaga comunitate și, într-un fel
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
propriile sale interpretări. Kenneth Burke nu numește, efectiv, cele cinci componente ale pentadei dramatice puse în scenă de autorul Adolf Hitler în paginile lui Mein Kampf, însă rămânem, desigur, cu gândul la ele, mai ales deoarece, cum precizam în paginile introductive ale acestei analize, omul Adolf Hitler rămâne, pur și simplu, pe dinafară, din perspectiva dramatismului el nefiind decât o simplă condiție de posibilitate a complexei activități simbolice pe care o avem, în acest moment, la îndemână. Prin urmare, dacă ne-
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
story: Narrative paradigm and the Reagan presidency (Povestea Americii: Paradigma narativă și președenția lui Reagan) și a fost publicat, inițial, în aceeași importantă Quarterly Journal of Speech, în anul 1987. Criticismul narativ, consemnează Carl R. Burgchardt, în obișnuitele sale pagini introductive, de această dată ale capitolului cu același titlu, constituie o abordare critico-retorică a cărei tradiție se originează în dramatismul lui Kenneth Burke, a cărui ilustrare tocmai am parcurs-o, împreună, în subcapitolul anterior. Cu toate că narațiunea, ca tehnică retorică, e cunoscută
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
au redobândit sentimentul mândriei naționale! Iată o poveste "familiară și larg acceptată, [...] care urmează modelul multor povești de succes de natură politică, potrivit cărora eroul salvează țara într-o perioadă extrem de problematică"503, adaugă Lewis imediat după scurtul său paragraf introductiv, de numai cinci rânduri, edificându-ne, în privința suspiciunii cu care ne-am raportat, deja, cu siguranță, la conținutul paragrafului respectiv. Cum adică, ne întrebăm (firește), e atât de simplu? Da, iată, în cea mai esențializată formă a sa, povestea. Paragraful
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de numai cinci rânduri, edificându-ne, în privința suspiciunii cu care ne-am raportat, deja, cu siguranță, la conținutul paragrafului respectiv. Cum adică, ne întrebăm (firește), e atât de simplu? Da, iată, în cea mai esențializată formă a sa, povestea. Paragraful introductiv al studiului lui Lewis, prin urmare, ne spune întreaga poveste, în formă sublimată, urmând ca, pe parcursul argumentării, această poveste esențializată să devină obiectul de interes al criticului retoric. Ce face ca povestea de succes a președintelui Reagan să aibe caracterul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Raymie McKerrow de la Universitatea din Ohio de la Athens (Atena). Studiul a fost publicat, în anul 1989, în prestigioasa revistă de științe ale comunicării intitulată Communication Monographs (Monografii ale comunicării, în traducere). Carl R. Burgchardt include contribuția profesorului McKerrow în capitolul introductiv al antologiei sale, intitulat Purposes of rhetorical criticism (Scopurile criticismului retoric), alături de alte contribuții, dintre care prezenta lucrare a ales să discute, la începutul acestui capitol, extrasul din celebra lucrare a lui Edwin Black, Rhetorical criticism: A study in method
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Occidentul capitalist devine atunci martor la transformări nemaiîntâlnite de la precedenta schimbare de structură economică, anume de la trecerea de la societatea agrară la cea industrială. Trecerea de la societatea industrială la societatea post-industrială a răvășit chiar bazele societății capitaliste. Inglehart și Norrris trec introductiv în revistă câteva din marile transformări: populația migrează din centrele urbane în periferii, dar se înregistrează și o creștere impresionantă a mobilității transfrontaliere, ceea ce duce cu timpul la societăți tot mai profund multiculturale; creșterea nivelului de educație secundară și superioară
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
continua să fie publicate. în sfârșit, fiind vorba și de texte fragmentare, unele ocazionale, repetiția unor idei este, pe alocuri, inevitabilă. în acest tip de culegeri, un astfel de accident rămâne însă secundar și deci, sperăm, tolerabil. Argument Secțiune predominant introductivă și documentară, cu două preocupări centrale: 1. O definiție analitică dezvoltată, strictă sunt introduse în discuție și unele elemente noi a ideii centrale de rezistență literară și rezistență culturală. Problemă esențială, una din cele mai controversate, a discuțiilor ideologice de după
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a cărui existență nu am nici cea mai mică îndoială și care va fi dezvăluit cândva și un altul de interes general istoric literar și cultural care se publică acum din inițiativa și prin eforturile lui Mircea Handoca. Textul său introductiv are însă nevoie de unele dezvoltări și precizări. Exact în esență, el nu putea intra în unele detalii și analize. Adevărat document de epocă de cultură paralelă în plină perioadă ceaușistă , corespondența lui Mircea Eliade a fost salvată printr-o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
23), împreună cu multe alte materiale este un bun prilej de a readuce în discuție întreg dosarul a ceea ce se poate numi cazul Constantin Noica 1. El se alătură Dosarului Mircea Eliade, de aceeași natură (Biblioteca Academiei Române), scrisori inedite și studiu introductiv 2. Ambele dosare, împreună cu explicațiile necesare, pot să arunce o lumină ceva mai exactă, mai nuanțată și deci mai obiectivă, asupra istoriei unui întreg capitol al culturii noastre din ultimele decenii. Este vorba, în esență, de modul cum ea a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
efectiv, politologia românească. Ne preocupă stilul, metodele, direcțiile de cercetare, sfera de preocupări, inventarierea problemelor de bază și, bineînțeles, poate chiar prioritar, rezultatele. Despre toate aceste aspecte doar câteva cuvinte, pentru a avea, deocamdată, o primă privire de ansamblu, strict introductivă. Citind și studiind pe Vladimir Tismăneanu intrăm într-un nou teritoriu și respirăm, mai ales, o cu totul altă atmosferă publicistică. Frazele goale și descusute, eternul eseism românesc, apos și inconsistent, au fost aruncate, sperăm definitiv (?) la coș... Atrage atenția
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în critica americană actuală 4. Este vorba de problema canoanelor literare, codurilor, criteriilor, ierarhiilor, valorilor și metodelor proclamate drept canonice. Deci: universale, obligatorii, care trebuie să facă pretutindeni autoritate. Virgil Nemoianu a schițat recent întreaga problemă într-un dezvoltat articol introductiv (1991) 5. Să amintim că același critic a editat în S.U.A. și un volum de studii pe această temă: The Hospitable Canon. Trebuie precizat, imediat, că ideea de canon este tot mai respinsă, mai contestată. Și atunci se pune o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Bisogna de colonizzare noi altri europei da noi stessi, ma non da soli, ovvero la letteratura comparata come disciplina della reciprocità dintr-o sinteză de literatură comparată 7. Rezumăm drastic ideile esențiale ale acestor texte de bază, în scop strict introductiv, dar și ca o invitație la o dezbatere mult mai amplă, care ne privește în mod direct. De o anume decolonizare are nevoie, în treacăt fie spus, între altele, și conștiința teoretico-literară românească. Prin ce are ea cu adevărat original
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literar, I, 20, 21, mai 1990; Amintiri din deportare (cu subtitlul Din textele rezistenței anticomuniste), Idem, I, 33, 20 august 1990; Evadări în lumea liberă (Iași, Institutul European, 1993), pp. 153-188. 14 Poate fi consultată, în acest sens, și nota introductivă semnată A.M., la versiunea românească a cronicii romanului Le second messager (1988) de Bujor Nedelcovici; Din critica literară a inegalității, in: Jurnalul Literar, I, 44, 5-11 noiembrie 1990; 15 N. Steinhardt, Cartea împărtășirii. Ediție gândită și alcătuită de Ion Vartic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
astfel de documentare, strict bibliografică nu intră, deocamdată, în preocupările noastre. 7. Din critica literară a ilegalității. O utopie politică (titlu post festum), in: Jurnalul literar, I, 44, 5-11, noiembrie 1990. Mici retușări stilistice. Textul este precedat de o notă introductivă: Din critica literară a ilegalității Continuând reactualizarea textelor critice ce n-au fost trecute, în regimul ceușist de dictatură, prin cenzură și care au fost totuși difuzate sau tipărite în străinătate (vezi J.l., nr.28, 29, 30/90: Situația culturii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
25, 26 iulie 1995. 13 Adriana Babeți în dialog cu Andrei Pleșu, in: Orizont, 9, 19 septembrie 1995. 14 Geo Șerban, Amplitudini, Adrian Marino, Z. Ornea și Ovidiu Drimba, in: România liberă, 1559, 11 iunie 1995. 15 Constantin Noica, Meditații introductive asupra lui Heidegger, in: Martin Heidegger, Originea operei de artă, tr. rom. (București, Editura Univers, 1982), p. 7. 16 M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii. Ed. îngrijită de M. Ciurdaru (București, Humanitas, 1995), p. 396. 17 Stelian Tănase, Lecția
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
prin IC. Mortalitatea pe o durată de 5 ani pentru toți pacienții cu IC este de 50%. Costurile spitalizării pentru pacienții cu IC sunt de 2 ori mai mari decât cele necesare diferitelor forme de cancer și IM combinate. NOȚIUNI INTRODUCTIVE Progresele obținute astăzi în conceptul de IC rezultă din aprofundarea fiziopatologică a sindromului, noi metode de evaluare a pacienților, utilizarea de noi medicamente, extinderea transplantului cardiac. Consecințele lor au condus la: redefinirea IC, elaborarea de noi criterii de diagnostic, schimbarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
deci, apa care potolește setea mortului curmă experiența, ajutându-l să "moară" cu adevărat, să se desfacă definitiv de condiția umană...". ("Locum refrigerii", în Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1992, 2003, p. 93.) Bibliografie Alexandrescu, Sorin, Dialectica fantasticului. Studiu introductiv la Eliade, Mircea. La țigănci și alte povestiri, Editura pentru Literatură, Bucuresti, 1969, p. XXXVIII- XXXIX. Alexandrescu, Sorin, Privind înapoi, modernitatea, Editura Univers, București, 1999. Anghel, Petre, "Lângă Curtea lui Dionis", în Caiete critice, nr. 1-2/1988, Viața Românească, pp.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
59 Ioan Petru Culianu, op. cit, p. 211. 60 Matei Călinescu, Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții, ed. a II-a revăzută și adăugită, Iași, Editura Polirom, 2002, p. 148. 61 Sorin Alexandrescu, "Dialectica fantasticului", studiu introductiv la Mircea Eliade, La țiganci și alte povestiri, București, Editura pentru Literatura, 1969, pp. XXXVIII-XXXIX. 62 Gheorghe Glodeanu, op. cit., pp. 45, 54. 63 Sabina Fânaru, op. cit., p. 48. 64 Marcel Tolcea, Eliade, ezotericul, Editura Mirton, Timișoara, 2002, p. 12. 65
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]