6,649 matches
-
civilizației, sofisticarea ei au condus la pierderea din vedere a unui fapt esențial care asigură soliditatea omului, dimensiunea sa interioară. Adevăratul motor al schimbării - spune autoarea - este interior, iată de ce numai reechilibrarea personalității umane va permite atingerea eficacității. # Să lăsăm intuiția să vorbească din nou, să ne regăsim propria unitate primară pentru a ne redescoperi capacitatea de a crea o lume pe măsura omului și a lărgi astfel câmpul posibilităților noastre - iată ceea ce lipsește pentru a da epocii contemporane un elan
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
regenerator (Le Saget, 1992/1993, p. 11). Considerentele psihologice pornesc de la distincția operată de C.G. Jung între masculinitate și feminitate, între animus, definit prin acțiune, determinare, structurare, construcție concretă, conducerea și controlul evenimentelor și problemelor, și anima, definită prin flexibilitate, intuiție, receptivitate, comunicare profundă, aptitudinea de a da un sens acțiunii. După Jung, este echilibrată și puternică numai persoana care știe să‑și dezvolte acești doi poli într‑o personalitate armonioasă. Distincția lui Jung este aplicabilă și întreprinderii care însă a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
le aplaneze, știe să se transpună în trăirile emoționale ale altora pentru a‑i înțelege în profunzime, a le răspunde și a‑i ghida mai bine. Vizionar și pragmatic, el are o solitudine naturală, care îi vine din echilibrul și intuiția referitoare la direcțiile pe care trebuie să le urmeze. El are, de asemenea, simțul urgenței - modifică pe loc și repede -, rămânând apt să arbitreze: el știe să discearnă momentele în care trebuie să se arate tolerant și permisiv sau, dimpotrivă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
reprodus acest citat atât de lung întrucât el condensează întreaga concepție a autoarei referitoare la managementul actual și la calitățile liderului modern sau ale managerului intuitiv, cum îl numește ea. Așadar se propune o deplasare a accentului de pe rațiune pe intuiție, de pe managerul rațional, atât de specific perioadelor anterioare și despre care se publicau cărți încă din 1965 (vezi, de exemplu, lucrarea The Rational Manager a lui C.H. Kepner și B.B. Tregoe), pe managerul intuitiv care, deși pentru moment nu este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Deși autoarea accentuează o serie de trăsături menite a individualiza managerul intuitiv, ea nu uită să precizeze că acestea trebuie corelate cu capacitățile profesionale și cu rațiunea, managerul intuitiv tinzând spre echilibrarea lor. # Acest personaj, scrie ea, încă rar, eliberează intuiția ascunsă în fiecare dintre noi, el excelează în a o armoniza cu raționalismul său pentru a desfășura o viziune foarte largă, o percepție cât mai corectă, un pragmatism cât mai ascuțit și, în definitiv, o eficacitate cât mai percutantă (Le
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a se autoriza a fi el însuși, puternic și slab, solid și vulnerabil, rațional și irațional - uman, în fapt (ibidem, p. 309). # Și totuși, fără să vrea, Meryem Le Saget creionează portretul unui lider ideal, obținerea echilibrului dintre rațiune și intuiție rămânând deziderativă. Și, chiar dacă s‑ar putea ajunge la ea, noul tip de lider care ar „încarna‑o” n‑ar mai putea fi numit doar „intuitiv”, fiind necesară, probabil, inventarea unui alt termen. După opinia noastră, ceea ce Le Saget numește
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi numit doar „intuitiv”, fiind necesară, probabil, inventarea unui alt termen. După opinia noastră, ceea ce Le Saget numește manager intuitiv ar putea fi numit lider (manager) creativ, pentru că numai un astfel de lider ar fi capabil să reunească rațiunea și intuiția într‑un singur tot, echilibrându‑le, tocmai în virtutea capacităților sale creative. Bibliografietc "Bibliografie" ADAIR, J. (1979), Action‑Centred Leadership, McGraw-Hill, New York. ADAIR, J. (1983), Effective Leadership, Gower Publishing, Aldershot. ALLEN, L.A. (1958), Management and Organization, McGraw‑Hill, New York. ALTMAN, S.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
p. 337). Aceste tipuri de decizii afectează îndeosebi modalitățile de luare a lor. Astfel, dacă în luarea deciziilor programate, ca tehnici tradiționale se utilizau obișnuința, rutina de birou, structuri de organizare, în luarea deciziilor neprogramate, ca mijloace tradiționale apăreau judecata, intuiția, creativitatea, reguli empirice, selecționarea și formarea cadrelor în acest scop. Noile condiții sociale și organizaționale au impus însă utilizarea unor tehnici noi. De exemplu, în luarea deciziilor programate se folosește cercetarea operațională, tratarea electronică a informațiilor, iar în luarea deciziilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alternativele sunt mai complexe și mai numeroase, fapt ce permite ca procesul deciziei să se desfășoare după scheme mult mai complicate. Trebuie menționat însă faptul că, deși deciziile organizaționale se iau uneori și sub influența factorilor emoționali, fiind contaminate de intuiție, imaginație, experiență, este necesară abordarea lor, cel puțin ca tendință generală, într-un cadru mai larg, și anume cadrul raționalității. Cea de a doua caracteristică a deciziei organizaționale, finalitatea ei, a fost bine surprinsă de o serie de autori. De
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
generează câteva întrebări incitante: Este permisă desfășurarea procesului decizional în joacă, atunci când regulile normale, raționale, sunt suspendate, fie și temporar? Avem nevoie să ne jucăm cu alternative absurde și posibilități inconsistente? Avem dreptul să considerăm obiectivele ca ipoteze supuse schimbărilor, intuițiile ca realități, ipocrizia ca pe o lipsă temporară de realism, memoria ca pe un inamic al înnoirilor, experiența nu ca pe o istorie înghețată, ci ca pe o teorie a ceea ce s-a întâmplat și a ceea ce putem schimba, dacă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cât și măsurile ce ar putea fi luate. Important este însă ca aceste măsuri să fie adoptate de organizatorii și conducătorii organizațiilor în cunoștință de cauză, pe baza unor cercetări științifice aprofundate și nu pornind de la impresiile de moment, de intuiție sau bun-simț. De aceea, fundamentarea științifică a procesului decizional-participațional și dintr-o perspectivă psihosocială și organizațională, capabilă să-i sporească eficiența socioumană, se instituie într-o necesitate de prim ordin. Managementul participativ - varianta franceză Forma managementului participativ este ceva mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Răspunsurile sunt intercolerate în vederea stabilirii factorilor care arată similaritatea răspunsurilor. Fiecare dintre factorii depistați devin apoi fațete ale satisfacției așa cum sunt ele percepute de angajați. Modalitatea conceptuală are în vedere stabilirea fațetelor satisfacției dintr-o perspectivă teoretică, în acest caz intuiția și concepția cercetătorului având un mare rol. La a doua întrebare răspunsul este mai greu de formulat. La prima vedere pare logic ca unele fațete ale satisfacției să fie mai importante pentru individ decât altele. Să însemne aceasta că stabilirea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
analizele sunt rare, inițiativele se bazează pe un singur punct de vedere, subalternii sau experții nefiind consultați; managerul concentrează întreaga putere, ocupându-se chiar și cu probleme de rutină; organizația nu dispune de un sistem informațional adecvat, orientându-se după intuiții. 6.2.4. Stilul depresiv Este marcat de sentimente de vină, inadecvare, autoreproșuri, sentimentul neputinței, disperării; senzația de a fi la discreția evenimentelor; capacitate redusă de gândire clară; pierderea intereselor și a motivației; incapacitate de a se bucura. Acest stil
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mânioase și gesturile amenințătoare, care provoacă teamă sau supunere. Introvertiți - Oameni care își ascund emoțiile și își reprimă limbajul trupului, ceea ce duce la intensificarea reacțiilor interne, de exemplu, la creșterea pulsului și a tensiunii arteriale. Bărbații sunt de obicei introvertiți. Intuiție - Un simț ascuțit al percepției atribuit adeseori femeilor și care se datorează cel mai probabil unei sensibilități crescute la limbajul trupului. Ipoteza reacției faciale - Diverse cercetări sprijină ideea că expresia facială poate influența starea sufletească. De exemplu, atunci când părem înspăimântați
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
evoluției gândirii lui Marx se lovește de faptul că referința la alienare reapare În Grundrisse, În 1857, mult după așa-zisul său abandon. Alții, ca Maximilien Rubel, consideră că această noțiune stă la baza construcției marxiste, ca un fel de intuiție pe care contribuțiile ulterioare nu vor face decât s-o aprofundeze. În aceeași idee, Însă Într-un mod mai radical, unii (Kostas Axelos, Herbert Marcuse) lasă să se Înțeleagă chiar că adevăratul Marx este cel care a scris Manuscrisele, În timp ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identitățile colective. Construcția identitară Același și celălalt. În lucrarea sa Soi-même comme un autre, Paul Ricœur se desprinde de eul suveran și transparent al lui Descartes ă un eu care cugetă (Cogito, ergo sum) și care are despre sine o intuiție nemijlocită ă și propune un sine Înrădăcinat În istorie, despre care nu avem decât cunoștințe indirecte (prin semne, simboluri, texte etc.). Identitatea sinelui, trecând prin proba istoriei, Îmbină permanența și schimbarea. Anumite trăsături sunt stabile: caracterul, definit de Ricœur ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mult mai târziu Înrudirea sa intelectuală cu Frobenius: „Frobenius nu se bucură de prea multă stimă printre antropologii francezi, și poate că aceștia au dreptate; nu este foarte riguros științific. Doar că el face uneori pași foarte mari; are niște intuiții uimitoare. Să fie vorba despre filosofie? Oricum, mie Îmi place foarte mult asta; este ceva mult mai poetic decât monografiile seci ale pozitiviștilor francezi” (Aimé Césaire, 1978, p. XVII). Cât despre Senghor, ceea ce Îl interesează pe el la Frobenius este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
timbrală, aceeași bogăție dată de folosirea cutiei de rezonanță în combinație cu doza magnetică. Nu m-am documentat și, de altfel, nu vreau să scriu un articol tehnic. Am fobia tehnicii, am experiența specializării ce degradează și chiar elimină sentimentul, intuiția, sângele ce transportă știți voi ce... Iar despre distincția tehnicitate+acuratețe vs tușeu+sentimentul transmis/generat de interpret există o bibliotecă de opinii. Avantajul chitarei s-a arătat în seara când, anul următor, Nicu l-a învățat pe Lică Țiganul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
despre ceea ce tocmai s-a spus. Povestitorii nu pot fi siguri dacă au vorbit destul despre o anumită temă sau dacă dumneavoastră sunteți suficient de interesat ca ei să o aprofundeze. În astfel de momente, va trebui să vă folosiți intuiția pentru a-i cere direct persoanei să continue ori nu. Un ghid bun este atent la momentele în care povestitorii au epuizat tot ceea ce voiau să spună pe o anumită temă și conferă siguranță. Uneori, după ce povestitorul a terminat o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
diferențiată în cele două situații. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i , deși nu este întotdeauna identificată ca atare, concretizarea este subînțeleasă aproape întotdeauna atunci cînd noțiunile sau intuițiile sînt aplicate situațiilor, pentru a le descrie cînd sînt reale sau pentru a le construi, cînd reprezintă ficțiuni. Analiza uzează, de altfel, adesea de cuvîntul concretizare, dar el nu este considerat de obicei un termen de specialitate. În discursul literar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a proceselor, prin oferirea de explicații condiționate de mijloacele și de structurile limbii. Pornind de aici, Edmond Husserl a inițiat descrierea fenomenologică întemeiată pe supoziția că fiecare obiect sau eveniment individual are o esență ce se poate sesiza direct prin intuiție intelectuală, atunci cînd se pleacă de la lucruri singulare, studiate în detaliu și într-o manieră concretă. Prin această orientare, sarcina științei ar consta în descrierea faptelor, dezvăluind astfel esența obiectelor concrete. În texte de diferite tipuri (literare, tehnice, jurnalistice și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lăsate de varianta diaristică a lui M.: e interesant de urmărit cum copila candidă se va transforma într-o devoratoare de bărbați și cum acest lucru își pune amprenta asupra gândirii în mod pozitiv (ca profunzime și ca ascuțire a intuiției morții). Cu cât distanța dintre cei doi actanți se mărește, observăm că modul lor de a gândi și de a simți devine aproape similar. Veți rămâne uimiți la contactul cu scriitura lui M.: e un hibrid între Camil, Gib Mihăescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
mândru. Orice român, în afara celor care nu se uită la OTV ca la Mecca și la trioul OgicăȚDiaconescu-Lazarus ca la Sfânta Treime. De unde și până unde: unu, motivul meu de mândrie și, doi, comparația cu acești domni neobosiți și - spunețiți intuiție reportericească - nefericiți ai micului și foarte micului ecran? Din simplul fapt că noi, cei care am jucat o variantă simplă de 4,4 RON, am obținut tot atât cât au „scos“ din biletul de suta de mii de euro și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
însuși Adevărul. De la Eusebiu la Augustin și de la acesta la Bossuet avem de parcurs, în limitele istoriei ecleziastice a umanității, aceeași cale. Succesivismul și sincronismul, metodic aplicate de Bossuet în Discours sur l'histoire universelle, reverifică și replasează în modernitate intuiția și știința istoriografice ale lui Eusebiu 60. Când însă, odată cu atacurile migratorilor și fărâmițarea Imperiului Roman de Apus, lumea creștină părea să se dezintegreze, s-au intensificat și acuzele păgânilor la adresa creștinilor, văzuți ca principalii vinovați ai dezastrului. Respingerea acuzațiilor
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
decât să pun în practică ideea ce mă încearcă, de a intra în biserică. În definitiv, chiar și asta s-ar putea transforma în ceva interesant“. Critica a vorbit, în 2002, despre rezonanța existențialistă a unui astfel de roman, urmând intuiția lui Șerban Foarță, care i-a și dat formularea cea mai pregnantă: „existențialismul de cârciumă și gang“. S-a înstăpânit totuși convingerea că Teodorovici parodiază cu mijloace, știu eu?, postmoderne o formulă literară în care nu crede. Mai degrabă însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]