4,909 matches
-
pericolul perceperii fragmentare a personalității creatoare eminesciene crește considerabil. Dincolo de diferențele de expresie și de conținut, justificabile în contextul apartenenței la domenii de cunoaștere diferite, creația literară și publicistica prezintă evidente linii de continuitate, de interferențe tematice și de expresie, intuite de editorul creației eminesciene, Perpessicius, care declara profetic în 1972: "Istoricii literari și esteticienii vor stabili într-o bună zi cât de unitară a fost existența materială și sufletească a poetului, câtă prezență artistică și ideologică este în articolul său
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Românului", "stâlpi de cafenele", "reputații uzurpate", "șuruburi patriotice", "turburători de meserie", "doctori în drept și-n strâmb" ș.a. Analiza structurii vocabularului publicistic eminescian relevă împletirea armonioasă a lexicului arhaic cu lexicul neologic: alături de cuvinte vechi, ale căror valențe expresive sunt intuite și valorificate de Eminescu (apătoșit, aiduc, arendaș, asuda, atârnător, bizuință, diferință ș.a.), remarcăm termeni neologici, de proveniență variată și din diverse domenii de cunoaștere (antipod, bizar, blama, celular, cromograf, electivitate, imigrație, imixtiune, stipendiu ș.a.). Declarându-se împotriva "neologismelor netrebuincioase" și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
într-un moment de ridicolă buimăceală legată de căpătarea vreunui „onor”, de o tranzacție matrimonială ori de vreo farsă pusă la cale în familie sau între amici. M. știe să încondeieze fumurile acestei lumi, să facă dialogul alert, suculent, să intuiască efectele comice declanșate de ticuri, clișee, verbiaj, anticipând astfel, ca și alți comediografi ai epocii, tehnici exploatate de I.L. Caragiale. O dramă ocazională, Răpirea Bucovinei, scrisă în colaborare cu V.A. Urechia și N. Țincu și semnată X.Y.Z
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288344_a_289673]
-
suplement, deoarece acesta introduce primejdia redublării și, în loc să stimuleze viața, simulacrul dă naștere unei serii infinite de "monumente moarte". O dată cu scrierea se deschide posibilitatea kibdeleumei, a mărfii falsificate, echivoce și înșelătoare. Viul degenerează în mimesis, simulare și exces, iar Platon intuia că, din moment ce s-a deschis această cale, nu va mai dura mult până se va ajunge la extrema simulare, care este soarta discursului actual, lipsit de un centru stabilizator și al cărui obiect nu este decât discursul însuși. Pentru Stagirit
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se reîntoarcă în vale, unde au sfâșiat-o. Atunci fratele Walter a alergat la locul unde credea că va găsi căprioara, însă nu a găsit decât un sac plin de sânge. Când a povestit această viziune fratelui Agnello, acesta a intuit imediat că acea femeie se lăsase sedusă de ipocrizie și, prin urmare, a trimis la ea doi frați chibzuiți, cărora le-a mărturisit că a inventat tot ceea ce le spusese iar ei au readus-o la adevăr. Un alt maestru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
riscului global AHA/ ACC) cu scopul de a se estima (de a prezice) cât mai precis potențialul de evoluție către evenimente cardio-vasculare a pacienților analizați. Scorurile de risc sunt încă imperfecte, dar putem renunța la ele? Din rațiuni ușor de intuit, răspunsul este “nu”. Aceste scoruri pot fi și trebuie să fie permanent îmbunătățite. Acesta este motivul pentru care a apărut preocuparea pentru identificarea unor noi factori de risc care să contureze mai net tabloul patogenic al arteriopatiilor obstructive periferice. Au
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
printr-o metodă eliminatorie. Vrem să ne explicăm mai bine: adesea în versurile sale pontice sulmonezul "mărturisește" ceea ce nu a făcut ca să-și merite exilul. Dacă se elimină aceste delicte pe care el nu le-a comis, s-ar putea intui, chiar dacă în mod aproximativ, cărui tip ar aparține vina ovidiană. Mai mult: insistența poetului asupra unor anumite infracțiuni necomise ne face să ne gândim că propria-i greșeală ar fi asemănătoare acestora, ar aparține aceleiași sfere și, de aceea, ar
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ovidiu. Sulmonezul s-a oprit la jumătatea confesiunii sale: causa negata putea părea că viza persoana lui Augustus. Ovidiu, însă, își dă seama că, deși Augustus era mort, tot mai rămăsese un Augustus care să acorde funcții înalte în Imperiu. Intuiește că, odată cu dispariția lui Augustus, situația Statului, contrar așteptărilor lui Ovidiu și a celor din opoziție, rămânea aproape neschimbată: nu s-ar fi întors la Republica. Ovidiu ezită între ideile și idealurile sale de a căror inactualitate începe, în sfârșit
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
citați de Ovidiu sunt cu precădere exilați politici, ceea ce pare a fi un indiciu asupra categoriei în care, chiar dacă inconștient, Ovidiu își înscrie propriul exil. Din această cauză, Sulmonezul nu se simte pe deplin alinat de consolările lui Rufinus. Se intuiește în cuvintele lui Ovidiu o revoltă, cu greu înfrânată, față de nedreptatea măsurii imperiale 292. E de înțeles faptul că, în fața mâhnirii pentru nedreptatea îndurată e de părere poetul cuvintele de consolare ale lui Rufinus nu pot avea efectul scontat, și
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
nu trebuie, de fapt, "povestită". Într-adevăr, biografia omului fără însușiri nu poate inspira un povestitor (de tipul "moldovenilor" Creangă, Sadoveanu sau Dragoslav), dar poate face foarte bine obiectul unui roman ceea ce Lovinescu, ambițiosul romancier, n-avea cum să nu intuiască. Nu întâmplător, secvența următoare realizează explicit tranziția dinspre registrul mimetic-imaginal, al memoriei voluntare (și al povestirii) înspre cel al sugestiei și al memoriei involuntare (adică al romanului). Schimbarea e determinată de intervenția motivului muzical de la început (zurgălăii unei vechi trăsuri
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
perceput ca o trăire subiectivă, plenitudinar estetică, deși "fondul prim și intim" al poeziei lui Eminescu se vădește a fi unul vitalist, "naturalist"131 (un "naturalism" de felul celui care s-a manifestat în Grecia antică, precizează criticul de la Contemporanul, intuind importanța obsesiei auroralului, a originarului, în creația eminesciană). Pentru Gherea, așadar (care făcea apologia "femeii-erou"), era de neînțeles un ideal pur estetic precum acela eminescian: " Dacă femeia e cochetă și ușoară constată ideologul socialist -, apoi vina este că se potrivește
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pentru poet mobilul inspirației rămâne nesemnificativ ("Cine i-o inspirase? Nu-și mai aducea aminte"), importantă fiind doar conștiința artistică, acea insatisfacție mereu reiterată față de propriul scris, care nutrește ambiția desăvârșirii estetice, a unui ideal de perfecțiune nicicând realizabil. Lovinescu intuiește corect maniera de lucru a poetului, fiind lucru știut că el intervenea în mod repetat pe propriile texte, chiar și după ce acestea erau publicate. Arta unui scriitor, zice într-un loc Eminescu, îngânându-l pe criticul modernist, "nu stă în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Bloom, identitatea oricărei persoane se manifestă și se definește printr-un anumit fel de a "privi"166, ceea ce înseamnă că orice relație erotică presupune mai întâi contactul dintre două "priviri", dintre care una e menită să o subjuge pe cealaltă. Intuind pericolul servituții erotice și, subsecvent, pe acela al disoluției personalității, bărbatul preferă să privească fără să fie, la rândul său, privit, pentru a putea "poseda" în voie, imaginar, pe femeia dorită. Într-unul dintre studiile sale de tinerețe 167, Ioan
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Când, prin urmare, s-a coborât la mărturisire, în remarcabilele romane Bizu și Firu'n patru, maltratate de critică din socoteli înguste, a devenit, în forma jurnalului, impresionant. Făcând monografia morții în unul și a dragostei într-altul, criticul a intuit pentru întâia dată în ele esența vieții. D. Lovinescu a devenit astfel, ca atâția alți iluștri intelectuali, creator numai în marginile propriei, strictei, netranzitivei experiențe. De aici mirarea noastră să vedem pe autor ieșind din sine și încercând să prindă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să înceapă lectura "de la finalul nuvelei". Așa reușea Eminescu să descopere, crede Ilina Gregori, "un limbaj nou, în concordanță cu viziunea sa metafizică", un limbaj care să vorbească "despre eul adevărat, mereu altul și, totuși, mereu același"210. Or, deși intuise că în Sărmanul Dionis se află și "cheia" metafizicii și a psihologiei eminesciene, și "secretul" literaturii adevărate, criticul-prozator n-a izbutit să descifreze corect mecanismul epic al nuvelei. Poate că, de n-ar fi respins de plano genul fantastic (pe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tarziu, pe baza unor cuvinte de sprijin; să manifeste inițiativa în comunicarea orală alcătuind propoziții simple și dezvoltate despre aspecte familiare: obiecte, ființe, personaje; să rostească și să articuleze corect cuvinte; să împartă propozițiile în cuvinte, stabilind ordinea acestora; să intuiască și să stabilească locul sunetelor în cuvinte și silabe; să reprezinte grafic metodă fonetica analitico sintetică; să utilizeze calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui nonverbal în transmiterea unor idei și sentimente. 20 EDUCAREA COMUNICĂRII SCRISE În perioada preabecedară
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pe parcursul mai multor activități de sciere, până se ajunge la perfecționarea gestului grafic și formarea unor deprinderi de încadrare în pagina, de respectare a proporțiilor, de coordonare oculo manuală, ajungându-se, pe cât posibil, la scrierea lizibila, estetică. Profesorul și învățătorul intuiesc momentele de fatigabilitate și vor introduce activități de relaxare realizate în maniera interdisciplinara: colorarea desenelor în care copiii au exersat grafismele, executarea unor jocuri cu cânt („Bate vântul frunzele”), modelarea grafismelor din plastilină, activități de dactilopictură, trasarea semnelor grafice cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ședințe de terapie/recuperare. Se lucrează în echipa interdisciplinara și acest demers este parcurs/realizat prin exerciții specifice de către diverși specialiști: profesor de educație specială, învățător, profesor psihopedagog, profesor logoped, profesor de sprijin/itinerat, profesor educator. Elevii sunt sprijiniți să intuiască natură textului (odată ce au deprinderi de orientare independența în textul citit). În programele școlare și în manuale, sunt prevăzute la lecțiile de citire-lectură-comunicare texte cu caracter preponderent epic și texte care aparțin genului liric. Textele cele mai numeroase și mai
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
TEXTE, POVESTIRI, MEMORĂRI Pentru verificarea pronunțării și citirii-scrierii corecte a sunetelor în vorbirea curentă, se apelează la povestiri accesibile, pe baza imaginilor, după texte citite de elevi sau de către psihopedagog, pe fragmente, pe baza unui plan dat și a celor intuite prin suportul imagistic. Am considerat utilă precizarea succinta a acestor tipuri de exerciții cu specific logopedic întrucât bună structurare a demersurilor metodice din perioada preabecedară și abecedară are la bază această manieră de lucru. De asemenea, majoritatea elevilor cu dificultăți
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
urmărească ei înșiși un obiect în funcție de repere spațiale date sau alese de ei; de exemplu: mingea pe masa/în fața mesei/în dreapta mesei etc. Complicarea jocului: Pe baza unor plânse/imagini, elevii vor fi solicitați să identifice poziții spațiale verbalizând cele intuite în imagini. Ei pot desena pe fișe elemente grafice plasându-se în anumite poziții. Ex: „Desenează norii sus”, „Desenează jos frunze căzute din copac”, „Desenează la stanga copilului un copac”. ¾ „CÂND SE ÎNTÂMPLĂ?” Observație: Acest joc se poate realiza urmărind verbalizarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pentru un singur cuvânt, reprezentând corect silabele într-un singur caz. PROBA DE EVALUARE SUMATIVA Clasele I-II Aria curriculara: CITIRE-SCRIERE COMUNICARE Domeniul: FORMAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE Capacitate: DEZVOLTAREA EXPRIMĂRII ORALE Lectură după imagine („SCUFIȚA ROȘIE”) Obiective operaționale: 1) Să intuiască fiecare imagine cu ajutorul întrebărilor profesorului; 2) Să povestească conținutul povestirii respectând cronologia întâmplărilor; 3) Să utilizeze cuvinte și expresii noi întâlnite în poveste (scufița, pădurar, bunătăți, duduiau pereții); 4) Să desprindă mesajul educativ al povestirii: cunoașterea consecințelor neascultării persoanelor adulte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
5) Să-și exprime preferință în legătură cu personajele poveștii, motivând alegerea. Prezentarea probei: Profesorul prezintă elevilor patru plânse dispuse în ordine cronologică pe un expandat; elevii vor povesti conținutul poveștii, ajutați de profesor unde este cazul. Descriptori de performanță: FOARTE BINE intuiește imaginile și reda în propoziții corecte și legate prin înțeles conținutul acestora; respectă succesiunea cronologică a întâmplărilor poveștii; utilizează în enunțuri proprii cuvinte și expresii noi; desprinde mesajul educativ al poveștii, răspunzând la întrebările profesorului; își exprimă preferință în legătură cu un
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și legate prin înțeles conținutul acestora; respectă succesiunea cronologică a întâmplărilor poveștii; utilizează în enunțuri proprii cuvinte și expresii noi; desprinde mesajul educativ al poveștii, răspunzând la întrebările profesorului; își exprimă preferință în legătură cu un anumit personaj, motivându-și alegerea; BINE intuiește imaginile și reda conținutul acestora cu ajutorul întrebărilor profesorului; respectă cronologia întâmplărilor poveștii orientat de către profesor; utilizează unele cuvinte noi în exprimare; răspunde incomplet la întrebările profesorului legate de mesajul poveștii; își exprimă preferință pentru un personaj din poveste. SUFICIENT intuiește
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
intuiește imaginile și reda conținutul acestora cu ajutorul întrebărilor profesorului; respectă cronologia întâmplărilor poveștii orientat de către profesor; utilizează unele cuvinte noi în exprimare; răspunde incomplet la întrebările profesorului legate de mesajul poveștii; își exprimă preferință pentru un personaj din poveste. SUFICIENT intuiește imaginile și reda parțial conținutul lor, cu ajutorul întrebărilor profesorului; respectă parțial cronologia evenimentelor, ajutat de intrebari suplimentare; formulează enunțuri pe baza cuvintelor și expreșilor date de către profesor; repeta mesajul poveștii, desprins de către profesor sau de alți colegi. 58 IV.3
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de cea culturală, aproape toate monografiile sale ocupându-se de figuri istorice, tangențial (și) literare (Gheorghe Lazăr, Simion Bărnuțiu, Eftimie Murgu ș.a.); pledează cauza adevărului în dialog, dar în polemici „ceea ce îi lipsea era spiritul toleranței cu privire la opinia altora”. P. intuiește în Bogdan-Duică un caz dramatic: cărturarul harnic și onest care „se vede întrecut și uneori ridiculizat de semenii săi”, criticul care „cunoaște toate ideile critice și estetice moderne”, făcându-și din ele o cheie, pe care însă nu știe să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]