13,535 matches
-
lase cu ochii în soare, singuri-singurei, cugetă Stanciu. E ceva sigur pe lumea aiasta? cugetă Ștefan chinuit de gândurile sale. Trag nădejdea... Mă gândesc în fel și chip... Dar vor veni! De frică! Nu de dragul tractatelor și nici a sacrelor jurăminte. De frică! Și ei dârdâie de spaima otomanilor, ca și noi. Prea bine știu: de cade Moldova, Doamne ferește -, urmează la rând Polonia, Ungaria, "Creștinătatea" toată. Și-atunci, vor fi singuri... "De ce ți-i frică nu scapi!" Ne unește frica! S-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
gândesc la cei douăsprezece mii de oșteni juruiți de Cazimir. Mi-i dă?... Nu mi-i dă?... Să-și miște fundul de vor să salvăm "Creștinătatea"! Avem doar tractat, glăsuiește Șendrea. Sunt obligați să-l respecte! S-au legat prin jurăminte! Ștefan se dezlănțuie batjocoritor, încrâncenat, numai mânie: Tractate?! Avem! Câte n-avem! De toate avem! Pe piele de vițel! Cu chenare aurite și floricele pe margini! Și cu peceți cât roata carului! Grozave tractate! Despre jurămintele cu care-s întărite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
S-au legat prin jurăminte! Ștefan se dezlănțuie batjocoritor, încrâncenat, numai mânie: Tractate?! Avem! Câte n-avem! De toate avem! Pe piele de vițel! Cu chenare aurite și floricele pe margini! Și cu peceți cât roata carului! Grozave tractate! Despre jurămintele cu care-s întărite nevoie mare! Sfinte jurăminte! Pe Crucea Mântuitorului! Pe oasele străbunilor! Pe locul din Rai! și Ștefan scoate din scrin un vraf de pergamente, suluri cu peceți, pe care le aruncă pe masă, cu dispreț. Am aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
batjocoritor, încrâncenat, numai mânie: Tractate?! Avem! Câte n-avem! De toate avem! Pe piele de vițel! Cu chenare aurite și floricele pe margini! Și cu peceți cât roata carului! Grozave tractate! Despre jurămintele cu care-s întărite nevoie mare! Sfinte jurăminte! Pe Crucea Mântuitorului! Pe oasele străbunilor! Pe locul din Rai! și Ștefan scoate din scrin un vraf de pergamente, suluri cu peceți, pe care le aruncă pe masă, cu dispreț. Am aici tractate, hrisoave, scrisori, firmane, de la illustrissimi, seremissimi, luminății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mii de ori moartea! Veniți! Nu ne lăsați să pierim! Ca pe Dumnezeu vă rugăm! Veniți!!" PARTEA A CINCEA VALEA ALBĂ CALE ALBĂ iunie iulie 1476 "Principii creștini și vecini, cu toată nădejdea mea într-înșii, deși aveam cu ei jurăminte și învoieli, m-au înșelat și m-au lăsat singur... Turcii, tătarii și muntenii m-au înconjurat din trei părți și m-am găsit singur pe mine, cu toată oștirea risipită. Gândească-se Luminăția Voastră câte Puteri erau împotriva mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pierdut decât viața... Poate greșesc. Numai la sfârșit poți spune de-ai făcut bine, de-ai făcut rău. O să vină vremea când vom da socoteală... Ștefan privește cerul... Își face o cruce mare și rostește încet, rar, solemn, ca un jurământ: Iau asupra mea toate greșelile, păcatele toate! Asupra mea să cadă toată osânda și blăstămul poporului aiesta! Eu am ales! Eu plătesc! Măcar istoria n-o să ne condamne că nu ne-am făcut datoria, spune el și-și încinge sabia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pus la socoteală că-ți plătește și o veche datorie: "săgeata buclucașă" și rușinea înfrângerii de la Baia, îi amintește Vlaicu. Sunt răni ce nu se vindecă, spune Stanciu. Am nădăjduit că vechea ură s-a stins. Și-apoi aveam tractate, jurăminte, aurul Papii, primejdia comună... Dar... să mă lase de tot singur... Singur! Mateiaș aista n-a înțeles că aicea nu e vorba de o măruntă răfuială între două țări. E în joc "Creștinătatea"! spune cu un zâmbet ironic. Suntem doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ciudat. Iată Termopile al neamului românesc, îngână Țamblac, ștergându-și pe furiș o lacrimă. Ai spus ceva, Ioane? întreabă Ștefan. Mă gândeam și eu, așa... Mihail face un pas înainte și, tremurând tot, strigă cu sufletul la gură, ca un jurământ: Măria ta! Să... să știi! Noi... noi suntem gata să murim pentru Măria ta! Ștefan îi pune mâinile pe umeri, cu drag, zâmbind: Ce spui, măi, Pricoliciule? Vrei să mori pentru Măria mea?... Nu... nu merită, dragul meu... Zău, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
oblojala pregătită pentru piciorul Domnului. Daniil tușește, își drege glasul: De m-ai hărăzit, apoi... spovedește-te! Ce înseamnă "Moldova" pentru Ștefan Vodă? Ștefan se codește, își freacă fruntea și, în cele din urmă, rostește: Știu eu?... Poate... poate, un jurământ... Da! Da! Un jurământ făcut cu mine însumi, atunci, pe Direptate, când am fost uns! Mi-am jurat atunci, să fiu Domnul unui popor liber, neatârnat sau... sau să nu fiu deloc! De douăzeci de ani stăruie în mine gândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Domnului. Daniil tușește, își drege glasul: De m-ai hărăzit, apoi... spovedește-te! Ce înseamnă "Moldova" pentru Ștefan Vodă? Ștefan se codește, își freacă fruntea și, în cele din urmă, rostește: Știu eu?... Poate... poate, un jurământ... Da! Da! Un jurământ făcut cu mine însumi, atunci, pe Direptate, când am fost uns! Mi-am jurat atunci, să fiu Domnul unui popor liber, neatârnat sau... sau să nu fiu deloc! De douăzeci de ani stăruie în mine gândul aista drag inimii mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
așa iaste Ștefan Vodă după poticala dintâi, unde biruia alții, nu perdea nădejdea , că știindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor..." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei * "Principii creștini și vecinii... cu toată nădejdea mea într-înșii, deși aveam cu ei jurăminte și învoieli... m-au înșelat și m-au lăsat singur... Turcii, tătarii și muntenii, m-au înconjurat din trei părți, și m-au găsit singur pe mine, cu toată oștirea risipită. Gândească-se Luminăția Voastră, câte Puteri erau împotriva mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mare nevoie. În felul acesta Cazimir al IV-lea și-a satisfăcut vanitatea de a încătușa și uni cu sine pe acel principe care învinsese pe turci, pe tătari și pe unguri."( Și pe polonezi adăugăm noi) Wapowski cronicar polonez, Jurământul de credință de la Colomeea * "Fost-au acestu Ștefan Vodă om nu mare de statu, mânios și degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omorâia fără județu. Altminterea era om întreg la fire, neleneșu, și lucrul său îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
împărăție, iar aceea a cerut Capul Sf. Ioan Botezătorul, Irod a săvârșit nelegiuirea. A făcut această din mândrie și din prea multul vin pe care-l băuse. Nu se aștepta să-i ceară Capul Sfanțului, dar putea să-și calce jurământul și ar fi fost foarte bine să și-l calce! Dar na făcut-o din mândrie și sub influența băuturii celei multe, a vrut să dovedească prietenilor că-și respectă jurământul. De aceea, trebuie multă cumpătare la băutură. Cele mai
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
-i ceară Capul Sfanțului, dar putea să-și calce jurământul și ar fi fost foarte bine să și-l calce! Dar na făcut-o din mândrie și sub influența băuturii celei multe, a vrut să dovedească prietenilor că-și respectă jurământul. De aceea, trebuie multă cumpătare la băutură. Cele mai oribile crime și divorțuri și alte asemenea se fac din cauza băuturii prea multe. De multe ori auzi pe unii că spun, atunci când beau, ca mai merge, ca mai pot bea sau
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
reverse, să nu se declanșeze în lanț, este obligatoriu ca justiția să nu fie „evitată”. Dar ce se poate spera într-o țară în care ministrul justiției, fără frica lui Dumnezeu, și-a făcut ostentativ, în văzul națiunii, la depunerea jurământului, de două ori semnul crucii, iar apoi destituie fără jenă un înalt magistrat pentru că avusese cu câtva timp înainte curajul să pronunțe un verdict împotriva călcătorului de lege Ion Iliescu (al cărui avocat fusese atunci tocmai bine actualul ministru de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
rămase fără tată. Una dintre ele s-a căsătorit cu unchiul Dumitru. După nuntă au mers amândoi la o mănăstire, unde un mare duhovnic i-a salvat. Au stat amândoi un timp în mănăstire, s-au rugat; unchiul a depus jurământ că toată viața nu va mai pune pe limbă băuturi alcoolice, și așa a fost.. . Tanti Mărioara a știut să-l ajute. El a dovedit o voință ieșită din comun. L-am văzut la petreceri în familie cu bunicii și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
plutonier major Ion Ianovici, încheietor de companie, asistent universitar, pe care l- am și lovit fără să văd cine este. Am fost pedepsit și eu dar și Bădeliță. Pentru că eram ne îmbrăcați în uniformă militară și pentru că încă nu depusesem jurământul militar, am fost pedepsiți amândoi să nu mai „ieșim la câmpul de instrucție” cinci zile și să spălăm în fiecare zi podelele dormitoarelor colegilor noștri. Dacă am fi fost echipați și cu jurământ militar am fi făcut fiecare, zece nopți
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
uniformă militară și pentru că încă nu depusesem jurământul militar, am fost pedepsiți amândoi să nu mai „ieșim la câmpul de instrucție” cinci zile și să spălăm în fiecare zi podelele dormitoarelor colegilor noștri. Dacă am fi fost echipați și cu jurământ militar am fi făcut fiecare, zece nopți de carceră iar ziua am fi fost scoși la „câmpul de instrucție”. În seara zilei în care ni s-a dat echipamentul militar, era o zi ploioasă de noiembrie, a început „programul administrativ
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
amândoi, nu-i mai bine să-mi pun nădejdea în Dumnezeu? . . . Și totuși, ne-am cununat în cel mai înalt for al culturii și vieții creștine, ne-am luat angajmentul unei căsnicii creștine în fața lui Dumnezeu !! Vom nesocoti noi acest jurămînt ? Iată pentru ce sunt dispus să sufăr, să mă chinuisc, să trăiesc în mizerie, dar să nu renunț la căsnicia pe care am contractat-o în fața lui Dumnezeu. . . .Așa se înșiră și apoi se deșiră, se destramă gândurile mele. . . Marți
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de oră timpul de acasă cu timpul din casa noastră. La școală, dintr-o lehamite posibil de înțeles dar greu de aceeptat, mulți dintre învățători răriseră zilele de școală după un calendar doar de ei știut. Eu nu puteam. Aveam jurământul și credința mea și lipsa copiilor de la școală sau a mea dintre ei parcă ar fi micșorat speranța încheierii acestui război al tuturor împotriva tuturor. școala mi se părea singurul loc unde armistițiul trebuia nu doar proclamat ci și susținut
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
putea să intre în dispozitiv împotriva hitleriștilor. În aceste divizii au intrat mai întâi ofițerii care au recrutat subofițeri și apoi aceștia au recrutat trupa. După o muncă asiduă, li s-a încredințat misiunea de luptători, mai întâi au depus jurământ de credință. Odată intrați pe front au fost încadrați de diferite subunități ale armatei sovietice și și-au dus misiunele încredințate până la capăt, iar pentru succesele obținute ambele divizii au fost decorate prin ordin de zi de către comandamentul militar din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
putea să intre în dispozitiv împotriva hitleriștilor. În aceste divizii au intrat mai întâi ofițerii care au recrutat subofițeri și apoi aceștia au recrutat trupa. După o muncă asiduă, li s-a încredințat misiunea de luptători, mai întâi au depus jurământ de credință. Odată intrați pe front au fost încadrați de diferite subunități ale armatei sovietice și și-au dus misiunele încredințate până la capăt, iar pentru succesele obținute ambele divizii au fost decorate prin ordin de zi de către comandamentul militar din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
astfel încât ele au devenit un fel de cicluri tematice, asemănătoare eposurilor folclorice, pe care un Arnold van Gennep le-a considerat o formă normală a activității mentale, corespunzătoare unei necesități psihologice. Același antropolog a considerat că chiar și declarațiile sub jurământ, la tribunal, se aseamănă cu legendele, căci sunt chestiuni de opinie, sunt obiecte ale credinței, nu ale axiomelor. În prezența unui eveniment extraordinar (și cele care-i implică pe pirați îndeplinesc această condiție), a susținut van Gennep, proporția între descrierile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
nu le-am cunoscut niciodată în amănunte, deoarece îmi impusesem să stau deoparte pentru a nu se crede că urmăresc vreun post. Un incident semnificativ s-a petrecut chiar în noaptea de 12 spre 13 Septembrie, când noii miniștri depuneau jurământul: Kico Panaitescu fusese numit Ministru al Educației Naționale și al Cultelor, deoarece generalului Antonescu „nu-i plăcea” profesorul Brăileanu (mai târziu a mărturisit că nu-i place pentru că... e urât) dar vechile cadre legionare au arătat cu drept cuvânt că
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Chiar preoții legionari se molipsiseră în bună măsură de aceste păcate - și nu odată a trebuit să aplanez neînțelegerile lor cu Gh. Racoveanu , numit de mine împotriva voinței lui (l-a adus cu sila Nicu Albescu, prietenul lui, să depună jurământul), fără altă vină decât aceea de a nu fi preot și de a avea o pană deosebit de ascuțită... Încercările noastre de a pune ordine în biserică au întâmpinat fireasca rezistență a celor interesați, dar și a clicii antonesciene. Numai puțini
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]