5,763 matches
-
la ce i-ar folosi omului de ar câștiga el lumea întreagă iar apoi să-și piardă sufletul?". Explicația la întrebarea adresată a fost următoarea: "Fie omul cât de bogat, cât de norocos și să câștige el toate bunurile și laudele oamenilor și la urmă la ce-i folosesc toate acestea, dacă apoi nu va putea intra în cer?"713. Autorul îi îndemna pe părinți nu doar să le vorbească și să-i învețe pe copiii lor despre pildele lui Hristos
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu francezii; ei nu se grăbesc pe cât se spune cu făgăduielile, iar acelea pe care le fac sunt întotdeauna sincere; dar au un fel de a părea că se interesează de cineva ce te poate înșela mai mult decât vorbele. Laudele umflate ale elvețienilor nu-i pot amăgi decât pe proști; purtările francezilor sunt mai seducătoare tocmai prin aceea că sunt mai sincere [...] nu sunt deloc falși în manifestările lor; sunt în chip firesc îndatoritori, omenoși, binevoitori, și chiar, orice s-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
afluența de oaspeți distruge ospitalitatea. Pe vremea lui Homer lumea călătorea puțin și străinii erau bine primiți peste tot. Suntem poate singurii călători care au trecut pe aici anul acesta. Nu are a face, răspunse el, chiar aceasta e de laudă să nu ai de-a face cu oaspeții dar să-i primești bine când se ivesc". "Uscați 318 și întremați, ne-am dus la stăpânul casei care ne-o prezentă pe soția lui. Ea ne primi cu politețe și bunătate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
egal la egal cu marile puteri”. A fost o performanță ce a vădit curaj, întruchiparea pe deplin a artei românilor de a acționa profesionist în relațiile externe și a excelentului lor nivel tactic. „Istoria diplomației românești este bogată și de laudă. Din lungile secole de dominație turcească, românii au învățat cele mai rafinate și delicate aspecte ale diplomației, acelea de a manevra între puterile mari, de a extrage fiecare particulă de autonomie din cel mai strâns control, de a obține avantaje
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un interpret ales de ei, pentru că, atunci când autoritățile locului furnizau interpretul lor, el traducea ce trebuia să audă populația locală. Și a fost un incident la vizita unui președinte american în Polonia, când interpretul unic, furnizat de autoritățile poloneze, cânta laude comunismului, adică întorcea frazele în așa fel încât să reiasă că președintele american era un admirator al comunismului. Deci am venit ca interpret... n-am fost hărțuit deloc, nu pot spune. Locuiam cu delegația franceză, de regulă singur într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Regina Maria, apoi d-l Titulescu, d-l profesor Iorga, d-l profesor Țițeica, d-l ministru Inculeț, d-l dr. Lupu și alții mulți, care în timpul vizitei lor în Statele Unite au venit în contact cu Americani, au auzit numai laude la adresa emigranților noștri”. Acestor mărturii, înregistrate de presa vremii - fie că era vorba despre cea a românilor americani, fie că era vorba despre cea din România -, li s-au adăugat cele consemnate în notele de călătorie ori în corespondența personalităților
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fiind un pas înainte, nu însă și din perspectiva adevărului, în condițiile în care „scriitorii își doresc partidul ca aliat”, spre deosebire de scriitorii din URSS care vor libertatea de a spune adevărul. De aceea „toate referatele și intervențiile încep cu o laudă adusă partidului și șefului său și se încheie la fel. Ca la curte. Cu plecăciunea rituală. întregul congres de la București a fost un congres curtean. De câtă ape să fie nevoie pentru a șterge pata ipocriziei intelectuale, pată stăruitoare dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
punctat, ceea ce am încercat să subliniem este activitatea efectivă a diplomaților aflați la post în țări sensibile și în vremuri tulburi. Este, într-un fel, înduioșătoare și ridicolă echilibristica lor între imperativele ideologice implicite sau explicite și conștiința demnă de laudă a necesității unei informări corecte și la zi a conducerii statului. Eforturile lor au avut, după cum se știe, efecte reduse. Fie informația ajungea deja filtrată la factorii de decizie, fie aceștia nu o luau în seamă, fie hotărâseră deja un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu Sursa ei. Rugăciunea este, simplu spus, vorbire cu Dumnezeu. Cum vorbirea cu cineva nu se poate înfăptui decât printr-un act conștient și voit, putem spune că rugăciunea este vorbirea conștientă și voită cu Dumnezeu. Ea poate fi spre lauda lui Dumnezeu, spre binecuvântare și de cerere (pentru binele nostru și al altora). Ne ascultă Dumnezeu întotdeauna rugăciunile? Desigur! Dar numai când rugăciunea se îndreaptă cu adevărat spre El, nu când e o recitare automată a unui text în care
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
conține menționarea calităților persoanei care a satisfăcut rugămintea, o asigurare, eventual, privind îndatorarea pe viitor față de persoana respectivă și o formulă amabilă de încheiere. f. Scrisoarea de felicitare este un text de obicei scurt prin care se transmite o felicitare (laudă, urare de bine, fericire) cuiva, cu prilejul unei aniversări, al Anului Nou, unei numiri, distincții, succes în muncă). Se elaborează în termeni cât mai căldurosi, fără exagerări de stil. Structura unei scrisori de felicitare este, de regulă, următoarea: * locul și
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
o întărire negativă. Prin administrarea și repartizarea judicioasă a recompenselor și pedepselor, învățarea poate deveni foarte eficientă. Din ambele teorii se desprinde rolul pe care îl joacă întărirea în învățare. Cercetările ulterioare au scos în evidență că: Elevii care primesc laude lucrează mai bine decăt cei care sunt blamați (E. Hurlock), Elevii care primesc laude și observații personalizate lucrează mai bine decât cei care nu primesc nici un comentariu sau primesc laude stereotipe (E.D.Page, 1958) Efectul laudelor este mai puternic la
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
deveni foarte eficientă. Din ambele teorii se desprinde rolul pe care îl joacă întărirea în învățare. Cercetările ulterioare au scos în evidență că: Elevii care primesc laude lucrează mai bine decăt cei care sunt blamați (E. Hurlock), Elevii care primesc laude și observații personalizate lucrează mai bine decât cei care nu primesc nici un comentariu sau primesc laude stereotipe (E.D.Page, 1958) Efectul laudelor este mai puternic la elevii slabi. Efectul recompenselor depinde de vârsta și mediul din care provin elevii (W
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Cercetările ulterioare au scos în evidență că: Elevii care primesc laude lucrează mai bine decăt cei care sunt blamați (E. Hurlock), Elevii care primesc laude și observații personalizate lucrează mai bine decât cei care nu primesc nici un comentariu sau primesc laude stereotipe (E.D.Page, 1958) Efectul laudelor este mai puternic la elevii slabi. Efectul recompenselor depinde de vârsta și mediul din care provin elevii (W. Mischel); elevii mici sau care provin din medii sărace preferă recompensele imediate chiar dacă sunt mici. Aceste
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
că: Elevii care primesc laude lucrează mai bine decăt cei care sunt blamați (E. Hurlock), Elevii care primesc laude și observații personalizate lucrează mai bine decât cei care nu primesc nici un comentariu sau primesc laude stereotipe (E.D.Page, 1958) Efectul laudelor este mai puternic la elevii slabi. Efectul recompenselor depinde de vârsta și mediul din care provin elevii (W. Mischel); elevii mici sau care provin din medii sărace preferă recompensele imediate chiar dacă sunt mici. Aceste trei teorii explică mecanismele cele mai
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
carbon În minele de cărbuni. Frigul prelungește În mod considerabil perioada de sufocare, pe când căldura și agitația din vagon au accelerat procesul. Tulburările spirituale, psihoza colectivă, autosugestia, demența sufletului și a simțirilor, halucinațiile și „inversarea de sentimente” (cum ar fi laudele aduse lui Hitler XE "Hitler, Adolf" ) - toate acestea sunt fenomene care au fost studiate pe oameni, În alte contexte, rezultatul unor transformări fiziologice și chimice În sânge, În sistemul nervos ș.a., iar ele pot fi explicate și demonstrate științific, În conformitate cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
foarte bună pe care le-am căpătat de la profesoara Adriana Bera, marea mea profesoară și un muzician desăvârșit de la care am luat elemente fundamentale, pe care și astăzi le mai am în tehnica mea. A.V. Să spunem că, spre lauda dumneaei și spre lauda ta, ați menținut relațiile profesionale, și acum vă sfătuiți, comentați situațiile muzicale ce se ivesc... V.I. Sigur, sigur, vorbim despre muzică tot timpul. Apoi am plecat în Spania, la Madrid, la profesorul Bașkirov, unde am studiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
le-am căpătat de la profesoara Adriana Bera, marea mea profesoară și un muzician desăvârșit de la care am luat elemente fundamentale, pe care și astăzi le mai am în tehnica mea. A.V. Să spunem că, spre lauda dumneaei și spre lauda ta, ați menținut relațiile profesionale, și acum vă sfătuiți, comentați situațiile muzicale ce se ivesc... V.I. Sigur, sigur, vorbim despre muzică tot timpul. Apoi am plecat în Spania, la Madrid, la profesorul Bașkirov, unde am studiat șase ani, am studiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Mihăileni, satele Sinăuți, Teioasa și Bajura, au fost bombardate de artileria sovietică, fără efect și fără ca să se înregistreze victime. 3. Subsectorul de Pază Suceava raportează: Din informațiile culese dela militarii germani s'a aflat că ei au cuvinte de laudă față de felul cum luptă soldații români, dar nu au aceleași aprecieri frumoase referitor la unii ofițeri români. III. DELA AGENȚI 1. Siguranța Bacău informează că numărul membrilor comuniști considerați ca activanți este în total de 62 dintre care 56 la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
trebuie să rămână acolo unde sunt. Altfel, Realitatea TV începe să semene cu un adolescent bine crescut, care vrea s-o facă pe șmecherașul, ca să se impună în rândul jmecherilor. Și nu o să-i iasă niciodată. DAMELE GAZETIERE Emilia CHISCOP Laude, critici și interese La aproximativ opt luni după ce, în februarie 1901, guvernul liberal condus de Dimitrie A. Sturdza preluase puterea, ziarul austriac „Wiener Tagebllat“ publica un articol elogios intitulat „Era Sturdza“. Erau apreciate eforturile guvernului de a face economii bugetare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
gazetei austriece. Lucrul nu e de mirare. Era o obișnuință ca ziarele atașate politic să deschidă ediția, dacă reprezentau partidul de opoziție, cu editoriale defăimătoare la adresa partidului aflat la putere. Tot așa cum, când se efectua rocada guvernamentală, ediția începea cu laude la adresa proiectelor legislative și măsurilor guvernamentale. Numărul din 18 septembrie nu a făcut excepție. Guvernarea Sturdza era pictată pe două coloane, liderul său fiind găsit vinovat nu doar de nereușite politice, dar și de apariția articolului din „Wiener Tagebllat“. „Exagerarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
proiectelor legislative și măsurilor guvernamentale. Numărul din 18 septembrie nu a făcut excepție. Guvernarea Sturdza era pictată pe două coloane, liderul său fiind găsit vinovat nu doar de nereușite politice, dar și de apariția articolului din „Wiener Tagebllat“. „Exagerarea în laudele ce se aduc guvernului Sturdza fac să iasă convingerea că cel care a scris articolul ori e însăși dl. Sturdza, ori e inspirat de Sturdza“, scria autorul. „Să vedem laudele ce-și trage sieși. Se face maestru dibace în arta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
dar și de apariția articolului din „Wiener Tagebllat“. „Exagerarea în laudele ce se aduc guvernului Sturdza fac să iasă convingerea că cel care a scris articolul ori e însăși dl. Sturdza, ori e inspirat de Sturdza“, scria autorul. „Să vedem laudele ce-și trage sieși. Se face maestru dibace în arta de a echilibra budgetele. „Dar țara toată știe că (...) a votat impozite de vreo opt milioane din care noua zecime e vexatorie pentru majoritatea țărei“. Cât privește independența economică, promovată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
guvern, „asta este o vorbă goală“: „Când tu, țară, ai de plăit câte 90 de milioane pe an datorie publică, înseamnă că ești robit pe cel puțin 40 de ani, a sta așa cum ești, fără să faci un pas înainte...“. Lauda privind reducerea fiscalității „e cusută cu ață albă“: „Că taxa pe țuică (n.r. - introdusă anterior de Petre Carp și Take Ionescu) a avut în vedere numai venitul fiscal. Dar ați schimbat domnilor această lege? N-ați lăsat-o așa cum s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
pierde. Ceaușescu este în plină campanie de implementare a „tezelor“, așadar întâlnirile sale cu telectualii sunt încărcate de anumite tensiuni nedorite de nici una dintre părți. El trece direct la subiect, agresiv, mitocănește, i se răspunde ocolit, printre câteva zeci de laude se strecoară câte un vag adevăr cu substrat ideologic, dacă nu chiar pragmatic. Problema e că dacă ai cât de cât cunoștință despre ce se întâmpla acolo, fiecare enunț capătă infinite posibile interpretări, ceea ce pare la o simplă privire o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
mama până era să leșine de râs; când am văzut la „Ochiul magic“ veceurile de lux pentru școlerii rurali din județul Vaslui. Mi-au trecut prin cap și șapte gânduri bune, din care patru s-au preschimbat în fapte. Dar lauda de sine nu-i bună, așa că tac. Atunci de ce mă paște viroza? rockin’ by myself Când zeițele cântau rock... Dumitru UNGUREANU Aveam vreo 18 ani și mă plimbam prin București, căutând mugurii primăverii. Lângă zidul Capșei, aurită de soarele după-amiezei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]