7,857 matches
-
B. (1978) Philosophers of Peace and War (Cambridge). Gamble, A. (1981) An Introduction to Modern Social and Political Thought (London). (1999) "Marxism after Communism: Beyond Realism and Historicism", Review of International Studies, 25. Gardner, R. N. (1990) "The Comeback of Liberal Internationalism", The Washington Quarterly, 13(3). Garnett, J. C. (1984) Commonsense and the Theory of International Politics (London). Gatens, M. (1991) Feminism and Philosophy (Bloomington). Gellner, E. (1974) Legitimation of Belief (Cambridge). George, J. (1994) Discourses of Global Politics: A
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Forbes și M. Hoffman (ed.), Political Theory, International Relations and the Ethics of Intervention (London). Hoffman, S. (1990) "International Society", în J.D.B. Miller și R.J. Vincent (eds), Order and Violence: Hedley Bull and International Relations (Oxford). (1995) "The Crisis of Liberal Internationalism", Foreign Policy, 98. Hollis, M. și Smith S. (1990) Explaining and Understanding International Relations (Oxford). Holsti, K. (1985) The Dividing Discipline: Hegemony and Diversity in International Theory (Boston). Hooper, C. (2000) Manly States: Masculinities, International Relations, and Gender Politics
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
New York). Hoskyns, C. (1996) Integrating Gender: Women, Law and Politics in the European Union (London). Hovden, E. (1999) "As If Nature Doesn't Matter: Ecology, Regime Theory and International Relations", Environmental Politics, 8(2). Howard, M. (1978) War and the Liberal Conscience (Oxford). Humphreys, D., Paterson, M. și Pettiford, L. (ed.) (2003) "Global Environmental Governance for the 21st Century", Global Environmental Politics, număr special, 3(2). Huntington, S. (1993) "The Clash of Civilizations", Foreign Affairs, 72. Hurrell, A. (1994) "A Crisis
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
and International Relations (London). (1992a) "The Question of the Next Stage in International Relations Theory: A Critical Theoretical Point of View", Millenium 21(1). (1992b) "What Is a Good International Citizen?", în P. Keal, Ethics and Foreign Policy (Canberra). (1993) "Liberal Democracy, Constitutionalism and the New World Order", în R. Leaver și J. L. Richardson (ed.), Charting the Post-Cold War Order (Colorado). (1997) "The Achievements of Critical Theory", în S. Smith, K. Booth și M. Zalewski (ed.), International Theory: Positivism and
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Change in the Study of International Relations: The Evaded Dimension (London). MacMillan, J. (1995) "A Kantian Protest Againts the Peculiar Discourse of Inter-Liberal State Peace", Millenium, 24(4). MacPherson, C.B. (1973) Democratic Theory (Oxford). (1977) The Life and Times of Liberal Democracy (Oxford). Magnusson, W. (1996) The Search for Political Space: Globalisation, Social Movements and the Urban Political Experience (Toronto). Maiguaschca, B. (2003) "Introduction: Governance and Resistance in World Politics", Review of International Studies, 29. Mantle, D. (1999) Critical Green Political
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
International Studies, 22 (3). Waller, M. și Linklater, A. (ed.) (2003) Political Loyalty and the Nation-State (London). Wallerstein, I. (1979) The Capitalist World Economy (Cambridge). Walt, S. M. (1987) The Origins of Alliances (Ithaca). Walter, A. (1996) "Adam Smith and the Liberal Tradition in International Relations", în I. Clark și I. B. Neumann (ed.), Classical Theories of International Relations (Oxford). Waltz, K. N. (1959) Man, the State and War (New York). (1964) "The Stability of a Bipolar World", Daedalus, 93. (1979) Theory of
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Young, O. R. (1982) "Regime Dynamics", International Organization, 36 (2). (1989) International Cooperation: Building Regimes for Natural Resources and the Environment (Ithaca). (1994) International Governance: Protecting the Environment in a Stateless Society (Ithaca). Zacher, M. W. și Matthew, R. A. (1995) "Liberal International Theory: Common Threads, Divergent Strands", în C. W. Kegley Jr (ed.), Controversies in International Relations Theory (New York). Zakaria, F. (1998) From Wealth to Power: The Unusual Origins of America's World Role (Princeton). Zalewski, M. (1993) "Feminist Standpoint Theory
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
atunci ofensiva este frontală și adresarea directă. În textul polemic literar autorul este puternic marcat prin deictici pronominali și verbali, astfel că prezența sa nu lasă loc nici unui dubiu. Fie că e vorba de pluralul persoanei întâi (despre adversarii săi liberali Eminescu afirmă: " În mod febril ne caută pricină de vorbă"55), caz în care subiectul multiplicat îndeplinește o funcție retorică, sau de singularul ei ("Sunt foarte supărați Vălenii pe mine"56), constată Arghezi, autorul se identifică în totalitate cu subiectul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
factură organicistă, nu va repudia ideea modernizării României, însă va critica sincronizarea artificială, pripită, prin arderea etapelor, care va adânci hiatusul dintre fondul autohton și formele instituționale importate, în opinia sa, fără discernământ. Altfel spus, nu respinge direcția impusă de liberali, ci ritmul, resimțit ca devastator pentru națiunea română. Atitudinea encomiastică pentru țăranul român, de care se va simți visceral legat până la moarte, îl va situa pe o poziție ofensivă în raport cu tot ceea ce îi periclitează acestuia ființarea. De aceea, elogiul țărănimii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
privilegii și obligații pentru o burghezie română cvasiabsentă, lipsită de fond, situație pe care Eminescu nu va ezita să o supună unei dezbateri publice, alături de alte subiecte de actualitate și interes general, cum ar fi situația din Ardeal, împământenirea evreilor, liberalii și liberalismul momentului, cestiunea Dunării, Războiul de Independență etc. sunt tratate cu profesionalismul unui gazetar minuțios documentat. În plus, frecventarea Junimii și afinitățile culturale și politice cu membrii acesteia amprentează substanțial conservatorismul in nuce al poetului. La Prelecțiunile publice din cadrul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
au o maturitate publicistică, urmând unui consecvent exercițiu al scrisului cotidian (la Eminescu, mai bine de un deceniu, iar la Arghezi, mutatis mutandis, mai bine de trei decenii de gazetărie); ambele fac parte din polemici celebre, în epocă: Eminescu vs. liberali (în speță, C.A. Rosetti) și Arghezi vs. Iorga; în fine, fiecare text în parte e reprezentativ stilistic pentru ceea ce înseamnă discursul publicistic, eminescian sau arghezian. Conceput în registru retoric, ca de altfel mai toate textele în care Eminescu polemizează
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
eminescian, întărește în text aceeași convingere. O altă tehnică frecvent uzitată este cea a simulării ignoranței sau naivității, prin interogații retorice ce reactivează, deopotrivă în mintea preopinentului și a lectorului-jurat, un răspuns cvasi-cunoscut, bazat pe un adevăr incontestabil. La acuzațiile liberalilor că Partidul Conservator, monopolizând scena politică românească de-a lungul istoirei recente, a comis o serie întreagă de erori, Eminescu se întreabă de ce adversarii săi nu evidențiază și meritele grupării lui Lascăr Catargiu: "Cine dar are gloria acestui bine, fiindcă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
li s-ar putea atribui victoriile și gloria unui conservator modest ca Ștefan cel Mare, unui reacționar împielițat ca Mihai Viteazul, sau meritele reformei lui Mavrocordat la sfârșitul veacului 18-lea?". De remarcat antifraza eufemistică atunci cînd e vorba de liberali și expresia pseudopeiorativă în caracterizarea conservatorilor, pentru un efect ironic garantat. Citarea bumerang face parte, de asemenea, din arsenalul strategic al polemistului, fiind cel mai uzual mod de a discredita raționamentul advers. Cea mai întinsă parte a articolului este o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
condiții, viața politică din Principate, s-a concentrat, În jurul alegerilor pentru Adunările Elective. Adunarea din Moldova l-a ales drept candidat unic pe Al. I. Cuza, 5 ianuarie 1859. Adunarea Electivă munteană, era dominată de forțele conservatoare. În aceste Împrejurări, liberalii au făcut apel la presiunea maselor, pentru a contracara această majoritate. Cele două tabere, au acceptat candidatura lui Al. I. Cuza care, În 24 ianuarie 1859, a fost ales domn, În unanimitate și În Țara Românească. Acest act politic a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a fost desființată și a fost creat Comitetul legislativ a adoptat o lege a presei, a adus În discuția Adunării proiectul Legii rurale criticat de Mihail Kogălniceanu, Domnitorul a refuzat să-l sancționeze. 63 2. Guvernul Nicolae Krețulescu: lider al liberalilor moderați, a constituit Consiliul superior al instrucțiunii public și Direcția generală a arhivelor Statului, În noiembrie 1862, averile mănăstirilor statului au fost trecute În proprietatea statului. 3.Guvernul Mihai Kogălniceanu Considerat cel mai important guvern din timpul lui Al. I.
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
realizeze B.N.R., să bată monedă națională, romanatul, să instituie distincția națională Spicul de aur sau Ordinul Unirii s-a preocupat de Întărirea capacității militare a țării. La Începutul anului 1863, Împotriva lui Cuza se contura o monstruoasă coaliție formată din liberalii radicali I.C. Brătianu și C. A. Rosetti și conservatori. Aceștia au organizat lovitura de stat de la 11 februarie 1866. Domnitorul a fost obligat să abdice. S-a format o locotenență domnească, compusă din Lascăr Catargiu, gen. Nicolae Golescu și colonelul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
intern, iar partidele au susținut procesul de modernizare. Proiectul de desăvârșire a statului era abordat cu prudență de cei aflați la putere, obligați să țină cont de conjunctura politică externă. S-au conturat doctrinele politice „ prin noi Înșine” susținută de liberali și ” politica porților deschise” sau „ politica pașilor mărunți” susținută de conservatori exprimând căile diferite prin care cele două partide vedeau realizat progresul țării. Bazele unei economii naționale moderne s-au putut dezvolta abia după dobândirea independenței de stat. Protecționismul vamal
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
pe durata domniei lui Al. I. Cuza. Turcia insista pentru separare și intervenție. Națiunea română răspundea noilor amenințări printr-o energică mișcare cu caracter de masă, menită, să consolideze statul național și să impună unirea și cucerirea independenței. La inițiativa liberalilor radicali se trecea la Înarmarea rapidă, și pregătirea de luptă a poporului. În acest climat de mobilizare generală, era elaborată o nouă constituție, iar În exterior era extinsă activitatea diplomatică, conformă cu interesele românești. Cu sprijinul Franței, era adus În
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
mai 1866 intra În București. Adunarea Legislativă aleasă cu o lună Înaintea venirii lui Carol s-a transformat În Adunare Constituantă, luându-și misiunea de a discuta și apoi a vota proiectul unei Constituții. După dezbateri aprinse Între conservatori și liberali, noua lege fundamentală a fost promulgată la 1 iulie 1866. Schimbările intervenite În vara lui 1866 exprimau Încă o dată hotărârea României de ași urma propriul drum, de a respinge politica marilor puteri de imixțiune În treburile sale. Acțiunea românească conformă
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
1873, Carol I ridicase această problemă În fața Consiliului de Miniștri. Ideile lui Carol erau În concordanță cu cele ale clasei politice; existau Însă În interiorul acestei elite păreri diferite asupra căilor și metodelor prin care România Își putea obține independența. 1. Liberalii I. C. Brătianu, M. Kogălniceanu, Vasile Boerescu erau favorabili apropierii de Rusia și acțiunii deschise Împotriva otomanilor. Rusia era singur interesată să sprijine mișcarea de eliberare deoarece urmărea destrămarea Imperiului Otoman și controlul strâmtorilor Bosfor și Dardanele. 2. Conservatorii, doreau menținerea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
tron prin pactul de familie, moștenitor, al tronului a fost proclamat prințul Ferdinand de Hohenzollern, nepotul de frate al regelui, 1884, Parlamentul a votat legea Înființării Domeniilor Coroanei De la Începutul domniei s-a sprijinit pe conservatori. A conlucrat și cu liberalii , aflați mai mult timp la guvernare, deoarece aceștia erau dornici să adopte măsuri cu caracter reformator În folosul statului român. Chemat pe tronul României pentru a consolida poziția țării pe plan internațional, Carol I a desfășurat o intensă activitate În
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
muncă. Țărăniștii susțineau ,creșterea rolului statului În economie. Pornind de la concepția că România trebuie să rămână un stat preponderent agrar, reprezentanții țărănimii n-au negat necesitatea dezvoltării unor ramuri industriale. În schimb ei se Împotriveau protecționismului vamal ridicat, susținut de liberali. Doctrina țărănistă „politica porților deschise”. Între 1919-1924, țărăniștii au susținut lupta de clasă Împotriva burgheziei oligarhice, după 1924 au preconizat apărarea de clasă Împotriva agresiunii la care țărănimea era supusă din partea burgheziei. În perioada interbelică s-a Înregistrat o mare
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
dependența capitalului străin. Legi adoptate: 1923 Constituția, 1924 legi privind comercializarea și controlul Întreprinderilor statului, -legea minelor, legea pentru organizarea și exploatarea căilor ferate. Cel de al doilea deceniu interbelic are ca trăsătură alternanța la guvernare a național țărăniștilor și liberalilor. Țărăniștii au guvernat Între 1928-1931 și 19321933. Reveniți la 83 guvernare liberalii au promovat măsuri de Încurajare a industriei naționale și de creștere a rolului statului În economie. Datorită unui complex de factori interni, dar și pe un fond internațional
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
controlul Întreprinderilor statului, -legea minelor, legea pentru organizarea și exploatarea căilor ferate. Cel de al doilea deceniu interbelic are ca trăsătură alternanța la guvernare a național țărăniștilor și liberalilor. Țărăniștii au guvernat Între 1928-1931 și 19321933. Reveniți la 83 guvernare liberalii au promovat măsuri de Încurajare a industriei naționale și de creștere a rolului statului În economie. Datorită unui complex de factori interni, dar și pe un fond internațional caracterizat prin ofensiva forțelor de extremă dreaptă democrația a Început să funcționeze
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
grecești. De altfel, tocmai fiindcă tradusese din Platon, în proiectul său de Academie florentină Marsilius Ficinus nu acordă niciun loc plasticienilor arhitecți, sculptori sau pictori. Academia lui era compusă din oratori, juriști, scriitori, politicieni, filosofi pe scurt, din oameni serioși: liberali, nu servili. Veritabilii cunoscători ai Antichității, în plină Renaștere, nu cred în "artele frumoase". Leonardo da Vinci va fi îndreptățit să se indigneze: "Ați pus pictura în rând cu artele mecanice!". Reabilitarea muncii figurative n-a fost fapta celor mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]