243,069 matches
-
anexei nr. 3. 45. Personalul muncitor trimis în străinătate în misiune îndelungată, precum și persoanele străine venite în țară în interes de serviciu pot expedia la plecarea în străinătate și prin colete bunurile care le aparțin, cu excepția bijuteriilor, în condițiile și limitele prezenței anexe și cu prezentarea la vamă a documentelor de trecere a frontierei sau a unei adeverințe din partea unității de care aparțin. 46. Pentru personalul român trimis în străinătate în interes de serviciu, membrii de familie pot expedia, prin colete
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
înțelegeri ��ntre Republică Socialistă România și țările limitrofe, pot introduce și scoate din țară, fără plata taxelor vamale: a) îmbrăcăminte, încălțăminte și alte obiecte de mică valoare strict necesare pe durata călătoriei, precum și medicamente pentru folosință personală; ... b) cadouri în limita valorii totale de 150 lei. Aceste persoane pot introduce și scoate din țară, cu plata taxelor vamale, bunuri în limita valorii totale de 150 lei. Personalul român sau străin în interes de serviciu, cu excepția celui care își desfășoară activitatea pe
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
încălțăminte și alte obiecte de mică valoare strict necesare pe durata călătoriei, precum și medicamente pentru folosință personală; ... b) cadouri în limita valorii totale de 150 lei. Aceste persoane pot introduce și scoate din țară, cu plata taxelor vamale, bunuri în limita valorii totale de 150 lei. Personalul român sau străin în interes de serviciu, cu excepția celui care își desfășoară activitatea pe mijloacele de transport în trafic internațional, care lucrează pe teritoriul țărilor limitrofe sau în țară, după caz, deplasîndu-se în mod
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
micului trafic de frontieră. 49. Persoanele fizice române sau străine care călătoresc în cadrul unor înțelegeri încheiate între Republică Socialistă România și țările limitrofe privind trecerile ocazionale peste frontieră pot introduce sau scoate din țară, fără plata taxelor vamale, bunuri în limitele prevăzute pentru turiștii români individuali sau turiștii străini, după caz. Acestor persoane nu li se permite scoaterea sau introducerea de bunuri cu plata taxelor vamale. Prevederile alin. 1 se aplică de organele Ministerului Apărării Naționale cînd trecerea frontierei se face
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
în care funcționează organe vamale. 50. Persoanele fizice pot introduce sau scoate din țară, fără plata taxelor vamale, bijuteriile de uz personal. Prin bijuterii de uz personal, se înțelege obiectele din metale prețioase cu sau fără pietre prețioase, în următoarele limite: - pentru bărbați: 1 verighetă, 2 inele, 1 ceas cu sau fără brățară, 1 medalion cu lănțișor, 1 ac de cravată, 1 pereche butoni, 1 trusa creion-stilou, 2 perechi ochelari; - pentru femei: 1 verighetă, 2 inele, 1 ceas cu sau fără
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
1 brățară, 1 medalion cu lănțișor, 2 perechi ochelari, iar pentru fete, și 1 pereche cercei. În cazul micului trafic de frontieră, prin bijuterii de uz personal se înțelege obiectele din metale prețioase cu sau fără pietre prețioase, în următoarele limite: 1 verighetă, 1 inel, iar pentru femei, și 1 pereche cercei. În cazul persoanelor prevăzute la pct. 21, prin bijuterii de uz personal se înțelege obiectele din metale prețioase enumerate la pct. 21 lit. a). 51. Bunurile prevăzute la pct.
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
prevăzute la pct. 21, prin bijuterii de uz personal se înțelege obiectele din metale prețioase enumerate la pct. 21 lit. a). 51. Bunurile prevăzute la pct. 2, introduse în țara de persoanele fizice sau primite prin colete, nu sînt supuse limitelor și majorărilor stabilite prin prezența anexă pentru bunuri admise cu plata taxelor vamale. 52. Aplicarea taxelor vamale sau a taxelor vamale majorate se face numai la diferență de valoare cu care este depășit plafonul admis cu scutire sau, după caz
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
se face numai la diferență de valoare cu care este depășit plafonul admis cu scutire sau, după caz, plafonul stabilit cu plata taxelor vamale. Majorările de taxe vamale se aplică începînd cu bunurile supuse taxelor vamale cele mai scăzute. 53. Limitele cantitative sau valorice prevăzute prin Regulamentul vamal și prezența anexă se aplică de persoana pentru fiecare transport, daca nu se dispune altfel. Prin transport însoțit se înțelege bunurile pe care o persoană le duce cu sine în același mijloc de
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
Sînt considerate bunuri produse în întregime într-o țară, următoarele: a) produsele minerale și alte produse obținute din solul și subsolul acelei țări, inclusiv din apele teritoriale, precum și din solul și subsolul zonelor marine aflate sub jurisdicția sa națională dincolo de limita apelor sale teritoriale; ... b) produsele vegetale recoltate în acea țară; ... c) animale născute și crescute în acea țară; ... d) produsele obținute de la animalele din acea țară; ... e) produsele obținute prin vînat sau pescuit în acea țară; ... f) produsele obținute din
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
în avanpremieră la IPIFF, în opinia mea, revelația festivalului. Acest din urmă film realizat cu un buget indecent de mic, încît mi-e rușine să-l menționez, a fost, într-un fel, o demonstrație despre cum se poate realiza la limită un film, cu concursul unor actori profesioniști: Adrian Titieni, Ioana Flora, Maria Dinulescu, Nicodim Ungureanu. In memoria di me (În memoria mea, 2007), în regia lui Saverio Costanzo, un film despre conflictul dintre instituțiile care administrează religiosul și credința unui
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
prin prisma bunului-simț al omului simplu, tatăl, amăgit cândva de comunism, trăiește o dramă, și, când își arde carnetul de partid, își arde, înșelat, o parte din viață, băiatul, distanțat de amândoi deși îi înțelege pe amândoi, trăiește istoria la limita halucinației, ceea ce nu-l scutește de duritatea experienței concrete. Fratele terorist vede România revoluției ca pe un infern primitor. Și, în fine, colonelul de securitate și groaznica lui soție o trăiesc de pe versantul celălalt și devin niște personaje de tot
Zborul cărților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9463_a_10788]
-
Rodie către o demoazelă adorată, către care încheie așa: "îți sărut livezile mîinilor". Și mai apoi, într-un P.S.: "telefonează la birou 33227 (la numărul ăsta răspund toți îndrăgostiții lui Mușatescu - n.m.) dacă vii". Orice s-ar zice, platonismul are limite. Lumea lui Mușatescu e, ca și a lui Caragiale, trasă din cîteva linii. Lefteri, mereu la vînătoare de lei, amorezați nepotrivit și moraliști din oficiu, trăiesc cu nădejdea francului și-și consumă energia în scrisori în care se vaită, cer
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
criteriu estetic ajunge o foarte onorabilă unitate de măsură a promovării. Claustrarea e în continuare perfectă, toate porțile de ieșire sunt închise etanș, dar spațiul circumscris de acestea e substanțial și semnificativ lărgit. Iar asta printr-un inteligent artificiu la limita dintre tehnic și intuitiv. Încercați să citiți, pe două brațe de fotoliu, fiecare dintre volumele anterioare ale lui Ioan Es. Pop în paralel cu singulara antologie no exit. Veți vedea cât de diferit vă va suna același poem între alte
Pop Art by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9489_a_10814]
-
dureroasă cu privire la școala de teatru. De la Iași, dar nu numai. Așadar, cîteva femei disperate citesc un anunț prin care află de o selecție în vederea obținerii unor job-uri în Japonia. Anunțul este formulat greșit și omite esențialul: că există o limită de vîrstă, adică se caută tinerele, că trebuie să arăți într-un anume fel, în concordanță cu ochiul și plăcerile japonezilor de prin baruri, cluburi și așa mai departe. Precizările acestea fiind omise, femeile noastre, ieșite cu totul din tiparele
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
așteptat ca scriitorul să condamne formalismul și evadarea din realitate, să elogieze eroismul cotidian, chemările spre înălțimi, visurile care se împlinesc etc. Pentru "un artist al vremii noastre", adică al vremurilor din anii 1950, totul trebuie să se desfășoare "în limitele realismului". "Scriitorii nu se rușinează să învețe de la Balzac sau Tolstoi, de la Shakespeare sau Eminescu. Ei nu se înghesuie să învețe de la James Joyce sau de la stilul lui Proust - fiindcă asta i-ar rupe de cititori, i-ar condamna la
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
fără gust, plicticoase. Cel mai grav e că aceste tendințe nefaste se ascund sub numele realismului socialist" (în același articol). Trebuie să fi provocat o vie emoție în epocă această opinie de diferențiere a valorilor, chiar dacă ea este cerută în limitele realismului socialist. Diferențierea dădea o gură de aer spiritului critic și scriitorilor mai emancipați, trecuți de la proletcultism la realismul socialist - un progres resimțit ca revoluționar, deși din perspectiva de astăzi diferențele sunt neglijabile. În articolul Modernism? din volumul Noi și
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
care se încheie cu succes, dublată de o idilă care lărgește spectrul posibilităților în ceea ce privește dinamica cuplurilor: om-android. Filmul lui Ridley Scott lansează o întrebare mai veche sau la fel de veche ca și mitul lui Pygmalion și Galateea, și anume: care sunt limitele creației, mai ales cînd aceasta dobîndește o primejdioasă autonomie? Între timp, Frankenstein-ul gotico-romantic al lui Marry Shelley a devenit un produs high-tech, androidul al cărui destin biotehnologic se află înscris în gena condiționată neuronal. Alianța dintre mecanic și organic nu
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
valoare superioară marketingului industrial. Ambiguitatea se reflectă poate cel mai bine în exemplarul cel mai reușit, "fiica" savantului Tyrell, un produs de laborator, care nu știe că este doar experimentul cel mai evoluat al tatălui adoptiv. Prin urmare, unde trasăm limitele umanității? Asimov enunța legile roboticii, Phillip K. Dick, și pornind de la el Ridley Scott explorează spațiul sideral al acestor ființe condamnate să trăiască asemeni generațiilor spontanee cîteva clipe într-un univers ostil, incomprehensibil. Neliniștitor este tocmai acest colateral uman al
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
cum am văzut la Sankt Petersburg, apartamente cu ceva de corabie înecată, în care lumina pătrunde filtrată pîslos prin pînze dense. În final, Deckard pierde în fața unui adversar net superior, însă Batty nu-și ridică trofeul, ci îl salvează la limită pe polițistul extenuat. Poate că viața reprezintă acea valoare unică, de nesuplinit, după care tînjesc aceste ființe incomplete, gestul final nu reflectă decît această imensă dragoste de viață. "Moartea transformă viața în destin", ce semnificație poți da apoftegmei lui Marlaux
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
invariabile care, mai devreme sau mai tîrziu, conștient sau inconștient, vor înmulți masa de funcționari obtuzi și reactivi pe care astăzi încă îi critică. Dar problema cea mai serioasă pe care merită să ne-o punem cu toții este aceea a limitelor Universității. În definitiv, poate fi numită orice formă de învățămînt postliceal care dispensează o diplomă de Universitate? Care e deschiderea culturală - oferită de Universitate - a unui inginer, a unui economist, a unui absolvent de Drept, a unui medic etc., altfel
Învățămăntul universitar by Mihai Maci () [Corola-journal/Journalistic/9486_a_10811]
-
demografică. La jumătatea anilor '90, locurile din învățămîntul universitar de stat s-au "liberalizat"(pentru a contrabalansa ascensiunea universităților private), adică s-a trecut la formula - benefică pentru toată lumea - "cu plată". Numărul locurilor n-a mai fost fixat la o limită maximală, ci, în sfîrșit, în facultăți putea intra oricine voia și plătea. S-a întîmplat ceea ce era de așteptat: toți cei care-și încercaseră de nu știu cîte ori norocul pe la porțile Facultății s-au văzut studenți. Și, evident, elevii
Învățămăntul universitar by Mihai Maci () [Corola-journal/Journalistic/9486_a_10811]
-
de vehementă încît criteriul la care recurge e un Urît esențializat, un Rău distilat care aproximează o simetrie cu Frumosul cathartic, cu beatitudinea mîntuitoare. Posibilul romantism inițial se înverșunează într-un anti-romantism ce nu-și admite, în furoarea sa, nici o limită. în ochiul său veninos, întreaga fenomenologie a lumii noastre se compromite, materiile se atrofiază, se dereglează, se descompun fără scăpare. Bineînțeles, bardul recurge la urletul groazei: "am urlat ca femeia fără limbă care voia să-l întrebe pe/ Dumnezeu ce
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
Complicitate ș1ț). Avem a face așadar cu o metodică răsturnare a iubirii cristice, cu sfidarea unui fond mistic obsesiv, prezent cu un semn inversat. Jubilația păcatului pare a nu fi decît fața întoarsă a unei virtuți exasperate. Atingînd un moment limită al contradicției lăuntrice, poetul ajunge la un simțămînt paroxistic al respingerii universalizate, se îneacă de-o ură neînfrînată, de-o poftă de injurie ca de-o flegmă stropșită între dinții încleștați: "Să înjuri tot. Să înjuri cum. Să înjuri ce
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
forumurile și blogurile unde dau lecții tot felul de frustrați (Marius Chivu - responsabilul acestui număr - și Alex. Leo Șerban), cei care deschid geamul mașinii și-și aruncă gunoaiele sau țigările (Iaromira Popovici), "calmul cu care societatea împinge tot mai departe limitele ticăloșiei acceptabile" (Magdalena Boiangiu), orice formular de completat (Adina Popescu - proaspăta laureată a Premiului "Tînărul jurnalist al Anului" acordat, la secția Cultură, de Fundația Freedom House). Pe Ruxandra Tudor o enervează oamenii care răspund la telefonul mobil în locuri unde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9511_a_10836]
-
eliminînd frontierele fabulatorului. Noțiunea aceasta ascunde, de fapt, o infirmitate nativă: a nu ști să trăiești singur sau/și în orice sistem social. Mergînd mai departe, a nu te cunoaște pe tine însuți și, mai ales, a nu-ți cunoaște limitele cunoașterii, a nu izbuti să ai habar de limitele decizionale, în consecință, proiectează existența în plin haos. Salvarea celor care își construiesc existența așa, în plin fals, este chiar modalitatea de a o înălța la rang de normalitate. Fenomenul nu
Cibernetică politică by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9525_a_10850]