4,919 matches
-
În aprilie 2000, a fost inaugurat în Parcul Kiseleff Monumentul Infanteriei din București. După cum a afirmat sculptorul Ioan Bolborea, el i-a folosit ca model pe generalii Mihail Popescu (șeful Statului Major al Forțelor Terestre) și pe generalul Vasile Apostol (locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Terestre). "„Așa am vrut eu. L-am pus și pe fiul meu acolo... În loc să folosesc chipuri anonime, am ales portrete. Este creația artistului. Nu acest aspect are relevanță. De unde să cunosc eu infanteriști care
Mihail Popescu () [Corola-website/Science/304996_a_306325]
-
din cadrul Ministerului Forțelor Armate ale României. În timpul facultății, în anul 1950 a fost înaintat la gradul de căpitan. A urmat ulterior și cursurile Academiei "Ștefan Gheorghiu" din București. Revenit în România după absolvirea Academiei Militare din URSS, este numit ca locțiitor de comandant de brigadă de artilerie la Galați și apoi comandant al Brigăzii 26 Aruncătoare de la Roman (septembrie 1954). În decembrie 1955 este înaintat la gradul de colonel și numit șef al statului major al artileriei Regiunii a 3-a
Vasile Ionel () [Corola-website/Science/304995_a_306324]
-
dar în cazul său procesul n-a putut avea loc ca urmare a decesului. La data de 28 decembrie 1989, a fost eliberat din funcția de șef al Marelui Stat Major și numit ca șef de stat major și prim-locțiitor al comandantului Armatei a 4-a, cu garnizoana la Cluj (28 decembrie 1989 - 26 februarie 1990). Generalul-maior Ștefan Gușă a fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu 2 stele) la 11 ianuarie 1990. La scurtă vreme după revoluție, a fost
Ștefan Gușă () [Corola-website/Science/304994_a_306323]
-
Spiridon, sunt primiți în obștea schitului. În 1935 este luat în armată, în orașul Botoșani. În 1936 se reîntoarce la schit și este uns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de "Cleopa". În iunie 1942 este numit locțiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi. Pe 27 decembrie 1944 este hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. Ulterior este numit oficial
Cleopa Ilie () [Corola-website/Science/305990_a_307319]
-
adjunct al Departamentului de Informare și Comunicații, director al Diviziei de Pregătire a personalului diplomatic și director general adjunct al Diviziei de Informare și Comunicare. Colette Avital a lucrat în diplomația israeliană ca atașat de presă la Bruxelles, consul și locțiitor de consul general la Boston, ministru plenipotențiar la Paris (1982-1985), ambasadoare în Portugalia (1988-1992) și a servit apoi în funcția de consul general la New York (1992-1996). În această ultimă funcție a avut rang de ambasador și s-a ocupat în
Colette Avital () [Corola-website/Science/306023_a_307352]
-
din avion, împreună cu cuvintele ""90 de naționalități: ruși, uzbeci, americani, englezi, suedezi, polonezi, unguri, români, letoni, estoni, lituanieni..."" Greviștii nu au cedat la amenințări și, la 26 iulie 1953, a venit de la Moscova o comisie condusă de generalul Ivan Maslennikov, locțiitorul șefului MVD-NKVD și procurorul general generalul Roman Rudenko, fost procuror în Procesele de la Nürnberg. Două memorii au fost prezentate comisiei: primul - cerințele deținuților politici (informarea familiilor despre aflarea prizonierilor în lagăre, scoaterea barelor de metal de la ferestre, identificarea prizonierilor după
Greva de la Vorkuta () [Corola-website/Science/306048_a_307377]
-
fost numit ca ajutor al comandantului, adică șef al Secției Politice a Diviziei. I s-a acordat direct gradul de maior. A revenit în România în august 1944, având funcția de șef al Secției Educație și Cultură. Este numit apoi locțiitor politic al Diviziei "Horia, Cloșca și Crișan" și înaintat la gradul de locotenent-colonel. A îndeplinit funcția de subsecretar de stat la Ministerul de Război (pentru Armata de Uscat) (6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945). După întoarcerea în țară, este ridicat
Dumitru Petrescu () [Corola-website/Science/306210_a_307539]
-
în anul 1974 și apoi Academia Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu în anul 1977. A lucrat ca ofițer în cadrul Regimentului 1 Mecanizat din București îndeplinind următoarele funcții: comandant de pluton (1977-1978), comandant de companie de infanterie (1978-1980) și apoi locțiitor al șefului Biroului Cercetare (1980-1983). Este numit apoi Comandant de Batalion la Institutul de Medicină Militară din București (1983-1987). În anul 1987, este numit expert pe probleme de mobilizare a resurselor umane în cadrul Comandamentului 1 Teritorial din București, funcție pe
Corneliu Dobrițoiu () [Corola-website/Science/304799_a_306128]
-
În anul 1991 este transferat în cadrul Regimentului 3 Mecanizat din București. În anul 1993, absolvă Academia de Înalte Studii Militare din București, fiind numit imediat ca șef al Biroului Cercetare din cadrul Regimentului 2 Mecanizat. Între anii 1993-1994 deține funcția de locțiitor al șefului Biroului Cercetare la Divizia 57 Tancuri din București. Din anul 1994 lucrează în cadrul structurii operative a Ministerului Apărării Naționale, mai întâi ca expert pe probleme de analiză politico-militară în Direcția Analiză Politico-Militară și Relații Militare Internaționale din cadrul MApN
Corneliu Dobrițoiu () [Corola-website/Science/304799_a_306128]
-
cursul superior de management al apărării de la Școala de Studii Navale Postuniversitare din Monterey (SUA), absolvite în anul 2005. În 7 mai 2012 a devenit Ministru al Apărării Naționale în Guvernul Victor Ponta În anul 2004, Corneliu Dobrițoiu este numit Locțiitor al Secretarului de Stat al MApN și șef al Departamentului de Integrare Euro-Atlantică și Politică de Apărare. La 15 mai 2006, prin Decret al Președintelui Traian Băsescu al României, generalul-maior (cu două stele) Corneliu Dobrițoiu a fost înaintat la gradul
Corneliu Dobrițoiu () [Corola-website/Science/304799_a_306128]
-
de stat și șef al Departamentului pentru politica de apărare și planificare din cadrul MApN. În perioada 12 septembrie 2006 - 26 octombrie 2006, ca urmare a suspendării ministrului apărării, Teodor Athanasiu de către președintele României, Traian Băsescu, Corneliu Dobrițoiu îndeplinește funcția de locțiitor al ministrului apărării naționale. În prezent are gradul de general-locotenent în rezervă. După afirmațiile sale, Corneliu Dobrițoiu vorbește fluent limba engleză și limba franceză la nivel de familiarizare. Este recăsătorit și are doi copii. Este din anul 2006 membru al
Corneliu Dobrițoiu () [Corola-website/Science/304799_a_306128]
-
în funcția de comandant de pluton, companie și batalion în Brigadă 9 Tancuri (1949-1950). Timp de doi ani urmează cursurile Academiei Militare, după care este avansat la gradele de locotenent major (iunie 1952) și căpitan (decembrie 1952) și numit că locțiitor pentru blindate, tancuri și mecanizate al comandantului Corpului 38 Armata (în septembrie 1952). Ofițerul Vasile Milea are o ascensiune rapidă în cadrul Armatei, fiind numit pe rând în funcțiile de: șef al Secției Pregătire de Luptă la Regiunea 2 Militară (1953
Vasile Milea () [Corola-website/Science/304805_a_306134]
-
fiind numit pe rând în funcțiile de: șef al Secției Pregătire de Luptă la Regiunea 2 Militară (1953), comandant al Regimentului 18 Tancuri și Autotunuri (1953-1956), șef de stat major (1956-1957) și comandant al Diviziei 9 Mecanizate "Mărășești" (1957-1958), apoi locțiitor al șefului Secției Pregătire de Luptă a Regiunii 2 Militare (februarie 1958 - octombrie 1959). În această perioadă, este înaintat pe rând la gradele de maior (august 1954) și locotenent colonel (noiembrie 1956). La data de 16 februarie 1955 maiorul Vasile
Vasile Milea () [Corola-website/Science/304805_a_306134]
-
de desconsiderare a activității secției politice, si ca urmare a declarațiilor date de unii ofițeri împotriva sa, a fost exclus din PMR la 30 iulie 1958. Este mutat de la comanda unităților militare și trecut în învățământul militar, mai întâi că locțiitor pentru învățământ (octombrie 1959 - noiembrie 1960) și apoi comandant al Școlii Superioare de Ofițeri de Tancuri și Auto din Pitești (noiembrie 1960 - septembrie 1964). Vasile Milea a făcut eforturi de a fi reprimit în partid, făcând autocritici și eforturi de
Vasile Milea () [Corola-website/Science/304805_a_306134]
-
PMR în martie 1957 . Este repartizat în anul 1952 în funcția de șef de Stat Major al Artileriei Corpul 38 Armată din Timișoara (1952-1955). Va îndeplini apoi funcțiile de șef secție în Marele Stat Major, șef de direcție și apoi locțiitorul șefului Marelui Stat Major și șeful Direcției Organizare, Mobilizare, Planificare, înzestrare din Marele Stat Major. În anul 1955 a fost avansat la gradul de maior și apoi în anul 1960 la cel de colonel. În anul 1968, în perioada invaziei
Victor Atanasie Stănculescu () [Corola-website/Science/304802_a_306131]
-
Lagos (Nigeria), având ca domenii de activitate: presa și relațiile consulare. Este avansat la gradul de maior în anul 1996. Revine în România în anul 1997 ca ofițer operativ de contraspionaj extern, îndeplinind pe rând funcțiile de șef de birou, locțiitor de șef serviciu și apoi șef de serviciu (1997-2000). În anul 1999, a absolvit un curs postuniversitar de management, fiind înaintat la gradul de locotenent-colonel. Între anii 2000-2004, Silviu Predoiu deține funcția de șef de direcție în cadrul SIE, conducând pe
Silviu Predoiu () [Corola-website/Science/304818_a_306147]
-
decembrie 1949), căpitan (august 1950) și maior (aprilie 1951). Urmează apoi cursurile Școlii serale de Partid de pe lângă Direcțiile Centrale ale M.F.A. (1951-1952), fiind avansat la gradele de locotenent colonel (aprilie 1952) și colonel (septembrie 1952). În paralel, îndeplinește funcția de locțiitor al șefului Direcție Cadre în M.F.A. (aprilie 1951 - septembrie 1952) și apoi pe cea de locțiitor politic al comandantului Regiunii a 3-a Militare (septembrie 1952 - ianuarie 1953). Ion Ioniță își continuă pregătirea militară, absolvind un curs de comandanți și
Ioan Ioniță () [Corola-website/Science/304807_a_306136]
-
de pe lângă Direcțiile Centrale ale M.F.A. (1951-1952), fiind avansat la gradele de locotenent colonel (aprilie 1952) și colonel (septembrie 1952). În paralel, îndeplinește funcția de locțiitor al șefului Direcție Cadre în M.F.A. (aprilie 1951 - septembrie 1952) și apoi pe cea de locțiitor politic al comandantului Regiunii a 3-a Militare (septembrie 1952 - ianuarie 1953). Ion Ioniță își continuă pregătirea militară, absolvind un curs de comandanți și șefi de stat major de pe lângă Academia Militară (ianuarie - iunie 1953) și Academia Militară a Marelui Stat
Ioan Ioniță () [Corola-website/Science/304807_a_306136]
-
în U.R.S.S. (noiembrie 1956 - decembrie 1958). Ca urmare a pregătirii militare, este numit în funcțiile de membru în Consiliul Militar al Regiunii a 3-a Militare (mai - august 1953), șef al Direcției Cadre în M.F.A. (august 1953 - august 1954), locțiitor al șefului D.S.P.A. (august 1954 - iulie 1955) și membru în Consiliul Militar (iulie 1955 - februarie 1956). Având delegate sarcini pe linie de partid, este avansat la numai 31 ani la gradul de general maior (august 1955). A fost ales ca
Ioan Ioniță () [Corola-website/Science/304807_a_306136]
-
neavând capacitatea de a angaja forțe semnificative la nord de Dunăre, în condițiile în care avea masat grosul forțelor pe frontul de la Salonic. La 15 septembrie 1916, regele convoacă la Periș un Consiliu de Război la care participă primul ministru, locțiitorul șefului Marelui Cartier General - generalul Dumitru Iliescu, și comandanții de armate, generalii Ioan Culcer, Alexandru Averescu si Constantin Prezan. Pe timpul consiliului s-au conturat două concepții diametral opuse, una susținută de generalul Prezan care cerea continuarea planului inițial și a
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Fundației Progress (2000) și președinte al Fundației Janovics Jenő (2004). Devenit membru al UDMR în anul 1990 și apoi în Prezidiul Executiv UDMR (1995), Zsolt Nagy a avut o ascensiune rapidă din punct de vedere politic, fiind în anul 1996 locțiitorul șefului de campanie națională pentru alegerile generale. Un an mai târziu a fost organizatorul principal al congresului UDMR, situație care s-a repetat și în anii 1999 și 2003. La alegerile parlamentare din anul 2000 a fost, din nou, locțiitorul
Zsolt Nagy () [Corola-website/Science/304859_a_306188]
-
locțiitorul șefului de campanie națională pentru alegerile generale. Un an mai târziu a fost organizatorul principal al congresului UDMR, situație care s-a repetat și în anii 1999 și 2003. La alegerile parlamentare din anul 2000 a fost, din nou, locțiitorul șefului de campanie al UDMR, apoi în octombrie 2003 șef de campanie la referendumul privind modificarea constituției. În anul 2004 a coordonat ambele campanii - atât pe cea pentru alegerile locale din 2004, cât și pentru alegerile legislative din 2004. Începând
Zsolt Nagy () [Corola-website/Science/304859_a_306188]
-
absolvit ca șef de promoție. Este încadrat apoi ca ofițer în Direcția Superioară Politică a Armatei (DSPA), alternând răspunderile din cadrul organelor de partid cu cele din statele majore. La data de 17 iunie 1962, este numit în funcția de prim-locțiitor al șefului Marelui Stat Major, apoi a îndeplinit funcțiile de comandant al Armatei a III-a, dislocată la Cluj (25 noiembrie 1964 - 17 iunie 1965) și adjunct al ministrului forțelor armate și secretar al Consiliului Politic Superior al Armatei (1965-1974
Ion Coman () [Corola-website/Science/304872_a_306201]
-
titlul științific de doctor în științe militare, cu teza "Armata de arme întrunite în perspectiva mileniului trei. Contribuții la dezvoltarea doctrinei de luptă a trupelor de uscat". După absolvirea Școlii de ofițeri, a îndeplinit funcțiile de comandant de pluton și locțiitor de comandant de companie la Regimentul 301 Mecanizat (1973-1977); locțiitor de comandant de batalion, comandant de batalion și ofițer 2 la Regimentul 301 Mecanizat (1977-1983); șef de stat major și comandant la Regimentul 282 Mecanizat (1983-1989); șef de stat major
Eugen Bădălan () [Corola-website/Science/304913_a_306242]
-
de arme întrunite în perspectiva mileniului trei. Contribuții la dezvoltarea doctrinei de luptă a trupelor de uscat". După absolvirea Școlii de ofițeri, a îndeplinit funcțiile de comandant de pluton și locțiitor de comandant de companie la Regimentul 301 Mecanizat (1973-1977); locțiitor de comandant de batalion, comandant de batalion și ofițer 2 la Regimentul 301 Mecanizat (1977-1983); șef de stat major și comandant la Regimentul 282 Mecanizat (1983-1989); șef de stat major (prim-locțiitor al comandantului) la Divizia 11 Mecanizată din Oradea
Eugen Bădălan () [Corola-website/Science/304913_a_306242]