5,080 matches
-
amatorilor, scriam un articol la gazeta de perete ori pregăteam conferința „Cum să mărim producția de ouă”. Fluierașii lui Costică nu lipseau de la nici o repetiție. Cum la alte activități nu venea nimeni, m-am plîns de lipsa de cooperare a localnicilor. Costică îmi trimise atunci doi țigani analfabeți pentru echipa de teatru. M-am plîns din nou. Fărocoastă mai aduse un individ care pretindea că știe, din armată, un monolog. L-am pus să repete. Roșu, flăcăul recită un text intitulat
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
acces către înălțimi. Acolo, împărat este vechiul masiv vulcanic, acum în adormire poate veșnică, care se numește Piton Neige, adică Piscul Nins, înzăpezit. Deși în Réunion nu există iarnă decât în calendare, acest pisc oferă singura imagine a zăpezii pentru localnicii care nu au avut prilejul să vadă și alte zone ale lumii. Trebuie să fac precizarea că muntele respectiv măsoară 3070 de metri înălțime și că el este un vulcan inactiv de 12.000 de ani. Un alt vulcan,... încă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
exemplu, este foarte apreciat în lume, iar creolii din insulă se pricep foarte bine la facerea acestei licori deosebite. Cum eu nu sunt cofetar, deci nu am nici un secret, față de nimeni, am să reproduc chiar rețeta pe care o folosesc localnicii pentru prepararea romului Îrhum - zic eiă de vanilie. Iat-o! Se folosește un litru de rom alb Îfăcut, tot de réunionezi, din trestie de zahără, în care se pun: 5 linguri cu zahăr roșu, 5 păstăi de vanilie. Se lasă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
are peste 140.000. între cele mai importante edificii se numără: vechea clădire a primăriei, catedrala Sfânta Maria, monumentul dedicat memoriei aviatorului Roland Garos, piața mică, piața mare, aceasta din urmă impresionând mai ales prin produsele de artizanat realizate de localnici, în spirit malgaș. într-un alt orășel - Saint-André - există o Casă a vaniliei. Majoritatea populației réunioneze - circa 730.000 de locuitori - se ocupă cu agricultura, practicată doar între plajele oceanului și munții vulcanici, dar mai cu seamă în două din
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
de trib, care înseamnă Cel care pute. „Pute” nu echivalează cu mirosul trupului, ci cu cel al sulfului împrumutat de la vulcani. în prezent, în acest spațiu spectaculos și haotic trăiesc peste 750 de oameni. Limba oficială este, în Réunion, franceza. Localnicii se înțeleg între dânșii, însă, în creolă. Creola este un amestec între limba veche a băștinașilor și franceza, tot veche, vorbită. Populară, cum i se mai spune. A rezultat o limbă foarte savuroasă, imaginativă, metaforică. Iată un foarte succint dicționar
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
primii exploratori nu era cel al indienilor Catawba, ci aparținea unui neam care a dispărut acum probabil cu totul. Și totuși, atît de mare este puterea obișnuinței și a asocierii, Încît orice alt nume ar fi de neconceput pentru un localnic al acestui stat. Locuitorii din afara acestui stat spun adesea că denumirea lui are o rezonanță ce trădează o lene tropicală, mai ales atunci cînd este precedat de cuvîntul „old“, dar nu există aproape nimic tropical sau exotic În Înfățișarea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
căderea nopții poposise la gura unui rîu. Își strînse pînzele și ancoră acolo. În apropiere de mal se afla o așezare a celor „din neamul care populează aceste regiuni“ și se vedea clar că sosirea lui crease mare panică printre localnici, căci unii, care fugiseră În pădure, se Întorceau acum, iar alții alergau pe mal Încolo și Încoace, arătînd cu mîna, gesticulînd și făcînd mare zarvă. Dar spaniolul cel chior mai văzuse indieni - pentru el era o poveste veche, care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
omul a fost și la Jay Leno, în The Daily Show). Revenind la Dr. Karl, pe site-ul dedicat studierii scamelor din buric, există și o secțiune dedicată informațiilor despre burice, în genere. Cum ar fi, de exemplu, faptul că localnicii îi spuneau Insulei Paștelui Te Pito te Henua, adică "buricul lumii". La noi, există încă nedescoperit de Dr. Karl, buricul PDL Emil Boc, cel care la „sugestia" marelui jupân de Cotroceni, a fost reales pentru un nou mandat în fruntea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
agenția de voiaj, să vedem dacă poate lua avionul până la București și de acolo, mai departe, spre Sofia. Bilete erau, dar pentru străini costau cu 20% mai mult. Or, mica niponă nu putea pricepe deloc diferența asta de preț dintre localnici și străini. Așa că a ales să rămână cu noi. Ne-am îndreptat către autogară. Autobuzele circulau, dar era o hărmălaie de nedescris. Am reușit să ne înghesuim în autobuzul de Sibiu. Stăteam în picioare, pe culoar, printre cuști de iepuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
superioară. Un depozit sau o pușcărie mi-am zis. După alte zece minute, gardul era întrerupt de o poartă blindată. Pe o placă se vedeau litere de tipar galbene: Spitalul de psihiatrie Măgura. Hm, poate că paradisul trebuia apărat de localnicii care auziseră de minunățiile dinăuntru. Am apăsat butonul soneriei. Mi-a deschis un portar care m-a întrebat răstit ce vreau. L-am lămurit. M-a băgat într-o cămăruță de lângă intrare, mi-a cerut buletinul și mi-a împins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
glonte lovise zidul unei case la câțiva centimetri de bereta lui. Nici după aceea nu se lăsase de obiceiul de a purta o floare uscată la pălărie, uneori o floare roșie, o mușcată ruptă din vreun ghiveci găsit În casa localnicilor. Ați mers o noapte Întreagă și dimineața convoiul vostru a traversat un fel de canal pe un pod de vase instalat de geniști. Dincolo de canal ați văzut două cadavre, primele dintre cele câteva sute pe care aveați să le vedeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de apă și au rezultat veritabile peșteri. Toate acestea au născut numeroase legende. Vârstnicii își amintesc că bunicii lor le povesteau că între cele două dealuri care mărginesc orașul se putea ajunge prin niște galerii subterane. Pe aici se refugiau localnicii de armatele turcești. Poveștile se împletesc și cu o mai veche legendă a locului. Aceea a caleștii cu cai din aur! Într-un timp, aceasta se afla cetatea mare. Apoi, tradiția a mutat-o pe celălalt deal. În ultima jumătate
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
onoare ale ultimului război: țărâna de la Jiu, unde au fost lupte cumplite. (scrisoare) „Am plecat din Craiova cu trenul pe Valea Jiului până la Filiași, de acolo, după toate informațiile ce le posedam și cu cele ce mi-au fost date de localnici, am mers în sus pe Jiu vreo 7 km, până la locul unde au fost luptele de la Peșteana și Țânțărei. De acolo, din colțul județului meu, de unde se împreună Doljul, Gorjul și Mehedințiul, am luat țărână, atât din malul Jiului, cât
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
soarele dogorâtor al după amiezii, până s-au avântat în imensitatea mării. Când au intrat în apă cu viteză, rezistența ei i-a despărțit pentru o clipă și s-au jucat; nu aveau nevoie de minge; există multe surprize care localnicilor nu li se par deosebite; a învățat-o întâi să împroaște apa sărat-amară, chiar a necăjit-o puțin că nu putea să o arunce cu pricepere, așa cum ar fi dorit. I-a arătat cum să o lovească, să nu se
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
păcate, n-am avut noroc. Filmul pe care-l aleseserăm atrăsese o oarece atenție în ziarul nostru de seară, pentru că, deși realizat de o companie de producție din Londra, fusese filmat chiar în Birmingham. Drept urmare, era teribil de popular printre localnici și restul publicului consta în principal din cupluri de vârstă mijlocie - unele din ele îl văzuseră evident de mai multe ori- având tendința enervantă să întrerupă, de exemplu, o scenă de sex oral pe bancheta din spate a mașinii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
albastru-petrol care străpung oficial înserarea. Alături de el, un oficial al Ambasadei Marilor State la București, iar pe bancheta din față, alt oficial, de-al locului. În automobil e tăcere, ceața de afară neîngăduind nici un comentariu cât de cât al peisajului. Localnicul bănuiește sau își închipuie parcul înghețat pe lângă care trec, întunericul și liniștea în care tainice penelope brodează dantelăriile de brumă care mâine dimineață vor pieri prin același farmec spiridușesc. Câtă ghidușie, îi trece prin cap oficialului de pe Dâmbovița, în jocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ani de la data când la 16 noiembrie s a semnat documentul care consfințea existența primei biblioteci publice la Bârlad. De la această dată inițiativa poetului George Tutoveanu și sprij inul substanțial dat de profesorul Stroe Belloescu materializa visul de aur al localnicilor de a avea încă din primul deceniu al veacului al XIX-lea o instituție specializată în domeniul cărții :« Casa Națională « Stroe Belloescu » Dar până la biblioteca publică cine i-a ținut locul acestei instituții care își dovedește tot mai larg utilitatea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o bucurie că în fiecare an la Bârlad, toamna, se sărbătorește „Zilele culturale ale Bârladului” iar pe frontispiciul unor publicații locale stă scris numele celei ce a fost, este și va fi „Academia Bârlădeană”, simbol al setei de cultură a localnicilor. Re gret însă faptul că la sfârșitul anului 2007, ediția pentru Bârlad a zia rului „Obiectiv” de la Vaslui titra că bibliotecile din Vaslui , Bârlad și Huși n-au avut în bugetul lor sumele necesare pentru împrospătarea cu noi volume a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
or icare altul.” Da, în lucrarea sa „Tipografiile...”, București 1909, prof. Grigore Crețu și fostul său elev, părintele Iacov Ant onov ici, autorul și a celor cinci volume de arhivistică „Documente bârlădene”, distingeau numai la Făt-Frumos 54 de colaboratori, în afara localnicilor (a se vedea p.37, note de subsol la lucrarea „Tipografiile..”). Adăugate la cele spuse și volu mele realizate de profesorii C. Parfene, Traian Nicola, C.D. Ze leti n și chiar Gruia Novac, repet încă odată: „Baaadul literar”/2007 are
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din afa ră. Un astfel de cerc cultural s-a numit „Tutova”, Tutova de la județul Tutova, de la tradiții, și l aveau președinte chiar pe Stroe Belloescu, iar alături de el, cu funcții și însărcinări de s trân gere a prieteniei cu localnicii dar și cu cei din alte orașe, alți intelectuali: Vasile Bălășescu, Dimitrie Mironescu, Ștefan Drăgănescu, Grigore Forțu, M.Somlea, G. Tutoveanu, Catrina Kracti, I.Bontaș, S.Cerchez, Al.Fotino, Mihai V. Cristescu, Th.Marinescu, Gh. Neștianu, lt. Gr. Simimescu. Nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu a unui numeros p ubli c, dar cel prezent foarte aplecat către actul de cultură, s a desfăș urat cea de a II a ediție a întâlnirii anuale a fiilor satului, manifestare inițiată, susținută și bine organizată de un localnic, și el fiu al satului, învățătorul pensionar Ion V. Tasie, autor al primei monografii a comunei („Priponești de Sus și P riponești de Jos”, Editura P.I.M. Iași, 2007). Ion V. Tasie, autorul monografiei „Priponești i de Sus și Priponeștii de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
El a punctat fragmente din reușita sa ca om, dascăl și autor de carte, de colaborator harnic și consistent la revista „Academia Bârlădeană”. Ion N. Oprea, alt fiu al localității, a evoca t fi gurile unora dintre cei ridicați dintre localnici, printre care și numele specialistului în medicină pediatrică Gheorgh e P. Scumpu, lipsă din sală din motive de sănătate. În continuar e a făcut referiri la opera literară a doi dintre priponeșteni: prof. Alex. Mânăstireanu și prof. Vasile Ghica, ultimul c
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Pleșeș ti, județul Tutova, astăzi comuna Alexandru Vlahuță. Menținându-se în limita și contextul cadrului propus, vorbitoarea a păstrat trează atenția participanților care au luat cunoștință și de activitatea lui Vlahuță la Bârlad în anii 19161918, oaspete de preț al localnicilor, de păzitor și custode al operei lui N. Grigorescu pe care a adus o în chervanul tras de plăvani. Referiri ample mai ales la activitatea poetică a lui Alexandru Vlahuță dar și la curentele literare în epocă, a avut profesorul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
probitate profesională, cunoaștere adâncă, eforturi suplimentare de a le relata și reda auditoriului într-o ținută elevată și înțeleasă. La întrebarea pusă de reporteri unor cetățeni din comuna „1 Decembrieʺ din apropierea Capitalei de gen ul: Ce semnifică ziua respectivă?, un localnic a răspuns dintr-o căruță trasă de cai intonând o strofă din actualul imn al Rom âniei „Deșteaptă te, româneʺ, iar altul din același vehicul, l-a completat adăugând explicativ: „De Andrei Mureșanuʺ, la care reporterul a rămas mut, necomentând
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și mîncarea pe care o rumegau era plină de nisip. Domnul Wheeler Își amintea că furtunile țineau cît zilele de post. Așa le și spuneau oamenii de prin partea locului - furtuni de post. Toate furtunile poartă diferite nume date de localnici și toți scriitorii proști Încearcă să facă literatură pe seama lor. El rezistase acestei tentații, așa cum rezistase tentației de a scrie că, bătute de vînt, crengile palmierilor se Întindeau fluturînd Înainte, așa cum părul tinerelor femei este despărțit și fluturat Înainte atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]