6,058 matches
-
apele literaturii române, aparent limpezite de această decizie, s-au învolburat din nou odată cu întocmirea raportului care urma să fie prezentat la adunarea generală a scriitorilor. În rândurile comentate ironic de Eugen Jebeleanu se strecuraseră înțepături la adresa noii conduceri a Luceafărului, ceea ce a provocat reacția fermă a aceluiași pasional poet. Din arhiva Uniunii Scriitorilor, se poate observa, în sutele de pagini încărcate de discuții aprinse, că Eugen Jebeleanu a fost un adversar constant al lui Eugen Barbu, pe care, de nenumărate
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fi tolerate nici chiar în anii relativei destinderi culturale. Fie cenzorii de la Direcția Presei nu sesizaseră inspirația creștină a rândurilor lui Leonid Dimov, fie, purtați și ei de valul deschiderii culturale a regimului, au trecut cu vederea articolul publicat în Luceafărul lui Ștefan Bănulescu. Oricum ar fi fost, Nicolae Ceaușescu îi găsea responsabili pentru apariția rândurilor citate de Mihnea Gheorghiu: "Înseamnă că Direcția Presei într-adevăr este foarte blândă. Aceasta nu poate fi acceptat într-o revistă a Uniunii Scriitorilor"32
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ideologiei marxist-leniniste, contra ortodoxiei: "Noi știm că am dus o luptă în condiții grele împotriva concepțiilor mistice, religioase și de tot felul, în condițiile în care acestea te duceau la închisoare"35. Intrat astfel în colimatorul criticii exercitate de partid, Luceafărul lui Ștefan Bănulescu a fost oarecum pus la zid în raportul dezbătut la Uniunea Scriitorilor, fapt care a trezit iritarea lui Eugen Jebeleanu, acesta arătându-se contrariat de atitudinea factorilor politici. În viziunea poetului, nu echipa lui Ștefan Bănulescu - una
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
făcut de o echipă voluntară aș spune și aproape de sacrificiu - de a face din ceea ce a fost revista Luceafărul - o foaie imundă, o rușine a literaturii noastre - de care nu s-a amintit măcar un cuvânt, pentru că totuși această revistă Luceafărul în acești trei ani de care se vorbește a înveninat, a spurcat și a înveninat pur și simplu viața noastră literară. S-a trecut peste acești ani nefaști, dar s-a criticat revista Luceafărul de acum, care a devenit într-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Adrian Maniu? Dar promovarea lui Mircea Eliade și a lui Eugen Ionescu, radioasele figuri ale exilului românesc, într-un moment când aceștia erau încă percepuți, în spațiul cultural comunist, drept transfugi legionari? Să nu-și fi făcut loc în paginile Luceafărului barbist tinerele condeie ale literaturii? Și aici, realitatea l-a contrazis pe Eugen Jebeleanu. Prin ședințele cenaclului "Labiș", special creat pentru tinerii scriitori, și prin paginile Luceafărului s-au perindat mai toate numele reprezentative ale noului val al literaturii române
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cultural comunist, drept transfugi legionari? Să nu-și fi făcut loc în paginile Luceafărului barbist tinerele condeie ale literaturii? Și aici, realitatea l-a contrazis pe Eugen Jebeleanu. Prin ședințele cenaclului "Labiș", special creat pentru tinerii scriitori, și prin paginile Luceafărului s-au perindat mai toate numele reprezentative ale noului val al literaturii române: Ioan Alexandru, Nichita Stănescu, Ion Gheorghe, Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Marian Popa, George Bălăiță, D.R. Popescu, Gabriela Melinescu, Sânziana Pop, Leonid Dimov, Ștefan Bănulescu, Gheorghe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mulți alții. Să fi fost o rușine faptul că Eugen Barbu a reușit să coopereze cu vechii reprezentanți ai literaturii române, interziși în anii proletcultismului, ca Petre Pandrea, Vladimir Streinu, Nicolae Crevedia, Petru Comarnescu? În ceea ce privește libertatea de expresie în paginile Luceafărului coordonat de autorul Gropii, faptul că Romulus Dianu, un scriitor de valoare al literaturii române, socotit "criminal de război" după 1944, i-a trimis o scrisoare deschisă lui Eugen Barbu, cuprinzând câteva observații făcute pe marginea serialului acestuia, Măștile lui
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Fănuș Neagu pentru continuarea tirului antibarbist, istoricul Nicolae Stoicescu a informat opinia publică, prin intermediul unei scurte misive publicate în aceeași Românie literară, că, în urma colaborării pe care a avut-o cu Eugen Barbu la realizarea filmului Haiducii, redactorul-șef al Luceafărului și-ar fi însușit manuscrisul Bucureștii văzuți de călătorii străini aparținând lui Paul Cernovodeanu 48. Contrând afirmațiile lui Fănuș Neagu și ale lui Nicolae Stoicescu, Eugen Barbu a trimis, la rândul său, redacției României literare o epistolă aparținând istoricului Paul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în jurul Principelui, considera că impulsivul Fănuș Neagu, neinițiat încă, la sfârșitul anilor '60, în jocurile de culise ale literaturii române a fost ușor manevrat de către "veteranii" Uniunii Scriitorilor, care l-au folosit în războiul lor cu fostul redactor-șef al Luceafărului. La rândul său, Fănuș Neagu avea să-i schițeze, cu ajutorul metaforelor bine ticluite, un portret memorabil lui Eugen Barbu, de unde răzbate nu doar admirația pentru proza acestuia, ci și regretul etern pentru ceartă literară din 197052. Odată cu polemica iscată de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
răzbate nu doar admirația pentru proza acestuia, ci și regretul etern pentru ceartă literară din 197052. Odată cu polemica iscată de apariția romanului Principele, a căzut cortina nu doar peste activitatea de redactor-șef a lui Eugen Barbu, scriitorul care coordonase "Luceafărul" preț de șase ani, ci și peste disputele literare ale anilor '60. Se poate aprecia că disputa dintre Eugen Barbu și Fănuș Neagu a constituit o piatră de hotar în literatura română, întrucât a pus capăt unei perioade agitate a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
anului 1970 a adus numirea lui Eugen Barbu în fruntea unui nesemnificativ buletin cultural aparținând municipiului București, Săptămâna culturală a Capitalei. Autorul Gropii a schimbat, într-un timp record, înfățișarea anostei publicații bucureștene, care a continuat, de pe alte poziții, politica Luceafărului de odinioară. Bibliografie Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (ACNSAS), Fond documentar. Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Fond CC al PCR, Secția Cancelarie. Arhiva Uniunii Scriitorilor. Barbu Eugen, "Maniere literare", în Luceafărul, anul XI, nr. 2 (298), 13 ianuarie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
CRISTIAN VASILE Un traseu complicat: de la înalta birocrație culturală în lumea literară ... Un traseu complicat: între înalta birocrație culturală și lumea literară ... Către dictatura absurdului. Politica ideologică în anii de început ... COSMIN POPA IONUȚ BUCUR Demiterea lui Eugen Barbu de la Luceafărul sau începutul marilor rivalități ... ALINA PAVELESCU Instrumentalizarea politică a literaturii. Cazul romanului Delirul ANA-MARIA CĂTĂNUȘ Scriitorii disidenți și regimul comunist din România în anii 1980 BOGDAN CREȚU Un caz tragic: G. Călinescu IOAN STANOMIR Despre posteritatea unui dramaturg comunist: Aurel
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ortodoxistă, Revista fundațiilor regale trecuse sub o altă conducere, principalii reprezentanți ai criticii românești începuseră să fie din ce în ce mai puțin solicitați; chiar o revistă ca Vremea, devenise Vremea războiului, Adevărul literar și artistic fusese suspendat, Universul literar se aliniase spre dreapta, Luceafărul de la Sibiu aplauda, deși confuz, literatura de război. Convorbirile literare agonizau, Ramuri-le lui C. Șerban Făgețel deveniseră o revistă izolată a Olteniei"56. Se remarcă însă preluarea de către Kalende a rolului jucat de Revista fundațiilor, faptul că un rol
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
paginile literare/ culturale ale unor ziare, precum Timpul și Ecoul (1943-1944). Tabloul publicisticii literare românești, în anul în care apare revista Albatros, este ceva mai sumbru. Din diferite motive multe reviste din interbelic își încetează apariția. La seria a treia, Luceafărul apare la Sibiu între colaboratori numărându-se Lucian Blaga, I. Negoițescu, Șt. Aug. Doinaș, Ion Agârbiceanu etc., aici publicându-se și articole împotriva Dictatului de la Viena ( Confuzia în orientare pe care o remarca Emil Manu se referea oare la acest
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cauciucuri l-a înavuțit. Cînd ai zis Delavrancea e ca și cînd ai zice tutun sau dulceață de zmeură, știi numaidecît de ce e vorba, iar în pseudonimul său apare autorul bombastic de mult mai tîrziu, al pieselor de teatru ca Luceafărul a cărui putere de titlu voia s-o ridiculizeze, credem, d. Vlahuță într-o poemă în versuri, publicată de curînd în «Universul», «Slăvit e versul»”1) Citind aceste rînduri, mă întreb (întrebare pe care nu mi-am pus-o încă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bradul”, în Poezii, Antologie de Cornel Regman, Ediția a II-a, Ed. Minerva, 1976, p. 104, 107, 114. în treacăt fie spus, Alecsandri e și autorul unui „vodevil național” intitulat „Corbul romîn”. 7. „Fata-n grădina de aur”, în Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile, Editate și comentate de Petru Creția, Ed. Humanitas, 1994, p. 21. 8. „Despărțire”, în Poezii, ediția cit., p. 83. 9. Aron Cotruș, „Tristia, II”, în Almanahul scriitorilor de la noi, Ed. „Librăriei Naționale”, Sebastian Bornemisa, Orăștie, 1911, p. 140
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Versuri, ediție citată, p. 10. 4. „Cînd vioarele tăcură’’, XV, apud: Zina Molcuț, Simbolismul european, 2, Ed. Albatros, „Lyceum”, 1983, p. 457. în Opere (1938), „princese”, din același vers, e înlocuit cu „prințese” (p. 62). 5. „Concert nupțial”, în Calendarul Luceafărul 1915, p. 66. 6. „Țiganul”, în Obraze și măști, Ed. Cartea Romînească, 1922, p. 18. 7. Ed.Alcalay, BPT, 1907. 8. Rodo-, „Pierrot în negru”, în Viața Romînească, 8, vol.31, 1913, p. 292. Enigme 1. Opere, p. 116. 2
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
2, vol.4, nr.3, 1907, p. 564. 2-3. I. Heliade Rădulescu, Opere, 2, Poezii (Traduceri), ediția cit., p. 39 și 128. 4. Grigore H. Grandea, „Dansul morților”, în Scrieri, ediția cit., p. 58. 5. „Cînd însuși glasul”, în Constelația Luceafărului, Sonete, Scrisorile, ediția cit., p. 175. 6. „Noaptea de mai”, în Opere, 2, ediția cit., p. 57. 7. A. Vlahuță, „Ce dor...”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 54. 8. Idem, Scrieri alese, 3, 1964, 172. 9. „Fior”, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și în cea din Plumb (1916). De aci încolo, intervențiile (o literă și un semn de punctuație) se pare că nu-i mai aparțin. Poezia „vană” 1. Versuri din „Icoană și privaz”, „Scrisoarea II”, „Oricare cap îngust” (Mihai Eminescu, Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile, ediția cit., p. 167), „Odin și Poetul” (Poezii, ediția cit., p . 273; 89; 169). 2.A. Vlahuță, „Liniște”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 76. 3. „Destul”, în Opere, 1, Ediție critică de Tudor Vianu, Fundația pentru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
grav”. După o pauză de mirare, trece la altceva: bănuiește că este antipatizat în redacția noastră (a Ateneului) din cauza părerilor despre poet exprimate de el în diverse locuri. îmi amintește că, în 1972, a replicat, printr-un articol apărut în Luceafărul („Poetul și tatăl poetului”), afirmațiilor lui Stelian Nanianu și Vasile Gavriliu referitoare la Bacovia, făcute în monografia lor despre Liceul Comercial din Bacău. Nu cumva acest articol mai contează în memoria celor „atacați”? îl asigur că nu, deoarece cei doi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
afirmațiilor lui Stelian Nanianu și Vasile Gavriliu referitoare la Bacovia, făcute în monografia lor despre Liceul Comercial din Bacău. Nu cumva acest articol mai contează în memoria celor „atacați”? îl asigur că nu, deoarece cei doi nu sînt cititori ai Luceafărului, habar n-au de articolul său! Rîde: „Ignorantia... fără docta!” îmi mărturisește că formula „docta ignorantia” a auzit-o prima oară la Constantin Rădulescu Motru. „Eu n-am facultate, sînt format însă în atmosfera Criterionului”. I-a ascultat pe toți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mari cantități de porumb pentru semănat și porumb pentru hrană”. Băcăuanii din acea epocă, intelectuali și oameni simpli, aveau pentru Mircea Cancicov un adevărat cult, cei cu condei înfățișîndu-l în termeni ditirambici: „cel mai ales fiu”, „un far luminos”, „un luceafăr” al țării, „omul dorit” etc. Rareori vreunul dintre ei se gîndea atunci la Bacovia. (Poetul îl citează în interviul dat lui Vasile Netea: „Dintre colegii de liceu păstrez în amintire pe Mircea Cancicov...”) între timp, lucru la care, desigur, au
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
anume, îmi răspunde în cele din urmă, optînd pentru o formulare echivocă, din care trebuia să înțeleg că totuși frunzărește cîteva. - Mi-ar plăcea să fiți mai precisă. De pildă, ați văzut barem o dată „Viața Romînească”, „Romînia literară”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Orizont”, „Ateneu”, unde semnează cîțiva profesori de-ai d voastră?... - Nu. Ca acest „Nu” să nu devină etern, am trimis-o la bibliotecă să le vadă, urmînd ca peste o săptămînă să-mi facă „revista” lor. Bacovia n-a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de public, rămas în maieu și târlici la telenovele și meci, iar la Iași, în buna tradiție a conservatorismului, hrănindu-se doar din memoria spectacolui clasic (ubi sunt Miluță Gheorghiu, Annie Braetsky sau Teofil Vâlcu), gata să rupă porțile Teatrului "Luceafărul" la Gaițele Odeonului bucureștean și insensibil la Macbeth-ul modernist (ce-i drept, trântit de actori!) al lui Mănuțiu. De aceea, cu toată tristețea responsabilă cu care am scris aceste rânduri, cu tot respectul pentru cei câțiva mari actori de la Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
București Centrul Național al Dansului, cu sprijinul primăriei). Apoi amara experiență a Festivalului "Goldfaden", o premieră mondială abandonată de Teatrul Național din lipsă de sprijin financiar și de preocupare. Pe acest fundal s-a plasat eficienta echipă managerială a Teatrului "Luceafărul", care a lansat anul trecut, cu mult curaj și cu un buget minimalist, proiectul ambițios al unui festival care să puna Iașul pe harta lumii ca reper al spectacolelor destinate copiilor și tinerilor. Așa s-a născut FITCT, un festival
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]