5,376 matches
-
titularul catedrei de teologie a Universității din Paris. În anii următori a avut diferite funcții în ordinul dominican din Germania. În 1307 a devenit vicar general al Bohemiei și a fost împuternicit cu reformarea ordinului dominican și de administrarea numeroaselor mânăstiri din subordinea sa. Ca vicar general al Boemiei, a înființat trei mănăstiri. În 1311 a fost propus pentru postul de superior general al ordinului dominican pentru toată Germania, însă consiliul superior al ordinului nu și-a dat acordul. Reputația lui
Meister Eckhart () [Corola-website/Science/304041_a_305370]
-
și a primit cetățenia rusă în 2005. Pe 3 octombrie în același an, în conformitate cu dorința fiicei generalului și cu aprobarea președintelui Federației Ruse Vladimir Putin, rămșițele pământești ale lui Denikin au fost transferate din Statele Unite și au fost reînhumate la Mânăstirea Donskoi din Moscova. Marina Denikina s-a stins din viață pe 7 noiembrie 2005 la locuința sa din Versailles, lângă Paris. Denikin a scris mai multe cărți printre care:
Anton Ivanovici Denikin () [Corola-website/Science/304038_a_305367]
-
fost primit de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse Alexei al II-lea. Spre deosebire de perioada comunistă, statul consideră Biserica Ortodoxă Rusă un aliat de nădejde în lupta pentru întărirea moralei publice. Puterea și influența Birericii Ortodoxă Ruse au crescut neîncetat, bisericile și mânăstirile s-au redeschis, de cele mai multe ori prin strădaniile enoriașilor. Au început să-și facă simțită prezența diferite secte străine și alte religii. Prozelitismul lor este încă privit cu scepticism sau dușmănie de stat, biserica ortodoxă, sau de majoritatea cetățenilor. Totuși
Istoria Rusiei postsovietice () [Corola-website/Science/304023_a_305352]
-
devastatoare epidemii din întreaga sa istorie. Se apreciază că au pierit aproximativ 70.000 de oameni din țară, dintre care 40.000 numai în București, în timpul ceea ce a rămas cunoscută Ciuma lui Caragea. Caradja s-a retras pe timpul epidemiei la Mânăstirea Cotroceni. Începând din 1812, nepotul său, Alexandru Mavrocordat, s-a alăturat suitei domnești, în 1818 plecând împreună în exil în Peninsula Italică. Pe 26 martie 1814, Caradja l-a ajutat pe vărul său de gradul trei Costache, fiul fostului domnitor
Ioan Caragea () [Corola-website/Science/304122_a_305451]
-
era clară, acesta din urmă dăruindu-i la 6 ianuarie 1597 castelul și domeniul Buia, format din 14 comune, toate în județul Sibiu, domeniul Sona din județul Alba și dreptul de a construi în Bălgrad (Alba Iulia), lângă cetate, o mânăstire, care a și fost ridicată în acel an, relațiile dintre cei doi s-au deteriorat de-a lungul timpului. În 1597 se produseseră schimbări însemnate în Transilvania. Sigismund Báthory i-a făcut o vizită împăratului Rudolf al II-lea la
Bătălia de la Șelimbăr () [Corola-website/Science/304133_a_305462]
-
Kolbe, care, în semn de protest față de aceste atrocități, a declarat greva foamei și ca urmare a acesteia a și murit. În amintirea călugăriței și filosoafei evreice Edith Stein, convertită la catolicism și ucisă la Auschwitz în anul 1942, o mânăstire carmelită ce funcționa într-o veche hală a unei fabrici îi poartă numele, începând cu anul 1984. Nemăsurata durere ce se consuma între pereții barăcilor, unde mai mult de 1000 de persoane erau înghesuite ca animalele, nu poate avea nici un
Lagărul de concentrare Auschwitz () [Corola-website/Science/304173_a_305502]
-
edițiilor, ediția 43 fiind anunțată a 44-a. Din această cauză ediția din anul 2012 a devenit a 45-a. Festivalul ține două zile după următorul program:<br> Sf. Mănăstire Tismana organizează în incinta ei de pe Valea Tismanei hram: Hramul Mânăstirii Tismana De filmări si organizarea acestui site s-a ocupat comisia de cultura a Consiliului Local Tismana (legislatura 2004-2008)și Fundația Tismana. S-a cerut în 2013 ca noile organe locale să preia inițiativa de filmare a festivalului sau să
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
Lazăr Despotul Serbiei și construiește prima biserică din tisă. Prin poziția naturală, având alură de cetate, era numită “Tis” + “meana”, de unde denumirile Tismeana sau Tismena, apoi Tismana, amintită în documentele lui Vladislav Vodă (1364-1373) fiind primul ctitor înscris în pomelnicul mânăstirii Tismana, daniile ce le făcuse Vodiței le făcuse și Tismanei. "„Tismana nu se reducea numai la mănăstirea Tismana: o lavră adevărată, o colonie de călugări mișuna în schiturile de pe munte ca și la muntele Atos"" Așa s-a construit Biserica
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
I.) sunt: Metocuri sau metohuri Metohurile cele mai vechi din apropiere ce țineau de Mănăstirea Tismana se găseau în satul Seuca, Gorj, Dealul Sporăști, Ploștina Dragoeștilor, Dealurile Mociorlița și Teiușul, la nord de Gornovița și pe Valea Pocruii. Lângă păstrăvăria mânăstirii, în anul 1867 exista încă, “Schitul Sfântului Antonie”, Au existat metohuri ale mânăstirii Tismana în toată Oltenia, precum și sate care erau scutite de anumite dări pentru paza mânăstirii sau alte porunci domnești. Satele însă "nu erau metohuri", cum greșit se
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
de Mănăstirea Tismana se găseau în satul Seuca, Gorj, Dealul Sporăști, Ploștina Dragoeștilor, Dealurile Mociorlița și Teiușul, la nord de Gornovița și pe Valea Pocruii. Lângă păstrăvăria mânăstirii, în anul 1867 exista încă, “Schitul Sfântului Antonie”, Au existat metohuri ale mânăstirii Tismana în toată Oltenia, precum și sate care erau scutite de anumite dări pentru paza mânăstirii sau alte porunci domnești. Satele însă "nu erau metohuri", cum greșit se mai interpretează! A se vedea nota de la "Metohuri". Alte biserici construite: Evenimente importante
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
și Teiușul, la nord de Gornovița și pe Valea Pocruii. Lângă păstrăvăria mânăstirii, în anul 1867 exista încă, “Schitul Sfântului Antonie”, Au existat metohuri ale mânăstirii Tismana în toată Oltenia, precum și sate care erau scutite de anumite dări pentru paza mânăstirii sau alte porunci domnești. Satele însă "nu erau metohuri", cum greșit se mai interpretează! A se vedea nota de la "Metohuri". Alte biserici construite: Evenimente importante LUCRAREA SPIRITUALĂ ȘI CULTURALĂ ÎN EPARHIE - Societatea „Renașterea" Societatea Renașterea a clerului din Eparhia Sf.
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
neobișnuit de curajos de bătrânul Constantin Pârvulescu. Prin acest gest și multe altele a contribuit la cultul personalității fostului dictator comunist. În 1989, la căderea regimului comunist, era membru al Comitetului Cental al Partidului Comunist Român. Este înmormântat în cimitirul Mânăstirii Cernica.
Ion Popescu-Puțuri () [Corola-website/Science/311558_a_312887]
-
Cultura Românească" . A avut un fiu, Ioan Băncilă și o fiică, Ileana Băncilă, aceasta ocupându-se imediat după 1989 de reintrarea numeleui tatălui său în circuitul public. A plecat în eternitate la 10 iunie 1979 și este înmormântat în cimitirul mânăstirii Cernica. Fratele său Ion Băncilă (1901-2011), geolog, va fi primit membru al Academiei doar în 1991. Datele biografice despre și o caracterizare a preocupărilor sale în ca și în prefețele și tabelele cronologice întocmite de Ileana Băncilă și Dora Mezdrea
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
patru ani (la 22 februarie 1999) este hirotonit și ca ieromonah. Începând din anul 2001, a fost desemnat în funcția de ajutor de stareț al Mănăstirii Sfânta Treime din Cucova. A fost hirtotesit ulterior ca protosinghel și arhimandrit pe seama aceleiași mînăstiri. La data de 1 octombrie 2004, fiind în vârstă de numai 30 de ani, pentru merite deosebite, dar mai ales pentru înalta viață monahală pe care acesta o ducea, arhimandritul Antonie Tătaru este sfințit arhiereu de către Sfântul Sinod al Bisericii
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]
-
ca stareț la conducerea Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" din București a rămas părintele ieromonah Flavian Bârgâoanu. În anul 1983, la patru ani după trecerea la cele veșnice a Prea Sfințitului Evloghie Oța, întemeietorul Mănăstirii de stil vechi din București, biserica mânăstirii este, pentru a treia oară demolată, împreună cu celelalte construcții anexe, terenul a fost arat și nivelat, obiectele de cult confiscate și jefuite, mormântul P.S. Evloghie profanat și osemintele mutate sau incinerate, iar pe locul bisericii au fost plantate mături. Ieromonahul
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
fusese cândva mănăstirea. Din anul 1990, arhimandritul Flavian Bârgăoanu este starețul și duhovnicul Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" (de stil vechi) din București. La data de 2 septembrie 1991, s-a pus piatra de temelie a unui mic paraclis a actualei Mânăstiri cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din București, locul fiind sfințit de către Î.P.S. Mitropolit Silvestru Onofrei. În anii de după revoluție, cu toate dificultățile datorate situației economice precare prin care a trecut România, așezământul monahal a fost reclădit, Catedrala a fost
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
județul Alba, aflat în apropiere de orașul Alba Iulia, primind la botez numele de Ioan Morar. Ardelean prin naștere, el se trăgea din oameni simpli, dar credincioși. În anul 1950, pe când avea numai 14 ani, a intrat ca frate la Mânăstirea Râmeț (județul Alba), care-l avea ca stareț pe fostul călugăr atonit, ieromonahul Evloghie Oța. ""Așa mi-am dorit. Probabil că Dumnezeu alege persoanele care trebuie să fie în biserică, să-l slujească și să-i fie aproape. De mici
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
slujească și să-i fie aproape. De mici îi cheamă și-i pune la locul unde nu merită, doar bunătatea lui Dumnezeu rânduiește după cum voiește"" , își amintea PS Pahomie. În primăvara anului 1953, starețul Evloghie Oța și toți călugării de la Mânăstirea Râmeț (raionul Aiud), de la cele două paraclise din Teiuș și Tețu, precum și credincioșii din alte 7 localități învecinate, au trecut la credința ortodoxă după calendarul iulian (existentă în România până în anul 1924 când Biserica Ortodoxă Română a început folosirea în
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
două paraclise din Teiuș și Tețu, precum și credincioșii din alte 7 localități învecinate, au trecut la credința ortodoxă după calendarul iulian (existentă în România până în anul 1924 când Biserica Ortodoxă Română a început folosirea în biserică a calendarului gregorian). Deoarece Mânăstirea Râmeț se afla sub jurisdicția Episcopiei Clujului și a Mitropoliei Ardealului (cu reședința la Sibiu), starețul Evloghie a cerut, motivat, recunoașterea acestei reveniri, dar răspunsul a fost negativ. În consecință, el a înaintat un memoriu la Procuratura Generală la București
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
În anul 1955, organele de securitate au procedat la arestarea starețului, a monahului Pahomie și a altor 5 călugări. Pentru a-i impresiona și pe alții care ar fi dorit să li se alăture, monahii arestați au fost scoși din mânăstire sub o escortă puternică, amenințați cu armele, parcurgând pe jos drumul de 3 km până la Primăria din Râmeț, pentru a fi văzuți de localnici. Ajunși la Primărie, au fost urcați într-o dubă și transportați la Aiud, unde au fost
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
după 5 zile, Procuratura a emis un mandat de arestare preventivă și i-au transportat la Penitenciarul din Turda. Monahii au fost eliberați după alte 3 luni de zile, dar li s-a impus domiciliul obligatoriu în comuna Râmeț, unde mânăstirea fusese desființată, iar călugării mutați în alte părți. Ulterior, până la proces, au fost transferați la Mănăstirea Turnu (județul Vâlcea), cu scopul de a-i intimida pe credincioși. În urma procesului, starețul Evloghie a fost condamnat la 1 an închisoare corecțională, iar
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
1957, fiind condamnați ulterior la 8 luni de închisoare. Ieromonahul Pahomie Morar a venit în satul Cucova, comuna Valea Seacă (județul Bacău) în anul 1956, împreună cu alți doi călugări (menționăm pe părintele Antonie Clapon) cu scopul de a ridica o mânăstire pe locul celei dărâmate de autorități în anul 1935. Era o decizie luată de comun acord cu conducerea Bisericii care dorea, deși știa că este dificil, renașterea vieții monahale în această parte a țării. Datorită evenimentelor din anii 1934-1935 și
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
așteptat o împotrivire din partea preoților de stil nou, sprijiniți acum de alte forțe de reprimare și organe administrative cu o concepție ateistă. Simpla prezență a grupului de călugări la Cucova a atras atenția autorităților. Construirea bisericii pe fostul loc al Mânăstirii nu se putea face fără aprobarea organelor locale, care trebuiau să emită o autorizație de construcție pentru biserică, în condițiile în care regimul oficial propovăduia ateismul. După mai multe insistențe, s-a obținut de la C.A.P.-ul din localitate terenul
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
fără aprobarea organelor locale, care trebuiau să emită o autorizație de construcție pentru biserică, în condițiile în care regimul oficial propovăduia ateismul. După mai multe insistențe, s-a obținut de la C.A.P.-ul din localitate terenul pe care fusese construită mânăstirea (transformat la acel moment într-o livadă). Din cauza prigoanei ateiste, călugării au cerut Consiliului Popular și au obținut autorizație pentru construirea unei case cu două camere (unde se dorea amenajarea unui paraclis), și nu a unei biserici. Cu toate acestea
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
intervenite între preotul ortodox de stil nou Olteanu în unire cu reprezentanții celorlalte culte în care se încadrează din punct de vedere religios populația maghiară din Covasna, împotriva preotului călugăr Demosten, originar de aici, dar care în realitate locuiește la Mânăstirea Slătioara, de care aparține”" . Ei au cerut ca autoritățile să permită aplanarea disensiunii ordin religios prin discuții între Biserici și nu de instanțele de judecată ale statului. Toate încercările de apărare au fost în zadar. Ieromonahul Demostene Ioniță a fost
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]