6,722 matches
-
am lămurit. Ne-am lămurit permanent și definitiv. Nu pot să mai am încredere în el. În legătură cu asta m-am lămurit. —Eu plec acum, draga mea, îmi șopti Alfie. Mi-am permis să pun de ceai. Tu ai grijă de mătușa ta acum. Dar nu ți-am plătit pentru seara asta. — O lăsăm pe data viitoare, zise el, mângâindu-mă pe cap drăgăstos înainte de a pleca. Înainte să discut cu Lynn trebuia să-l sun pe Kieran și să-l previn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
am repetat din nou, încă șocată de cifră. Lynn se apucase să facă ceai după ce văzuse că eu ignoram apa care fierbea. Poate că blestemul ceaiului va trece acum asupra ei. — Nu e vorba de bani, ci de minciună. —O, mătușă Lynn, e numai vina mea! Și cum ai ajuns la concluzia asta? întrebă ea. — Dacă nu aș fi insistat ca Mark și cu mine să ne căsătorim, el nu și-ar fi vândut apartamentul și nu ar fi avut atâția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
nu le-am făcut un prea mare deserviciu nasului meu lung și frunții înalte. Îmbrăcată cu pantalonii și maioul verde care-i plăcuseră lui Ed, mi-am înșfăcat geanta și am intrat în sufragerie, unde Lynn făcea curat din nou. —Mătușă Lynn, ce faci? Apartamentul e încă imaculat de la ultima ta vizită. Lynn țâțâi nemulțumită. Dar ai zis că ai invitați la cină în seara asta. Așa că m-am gândit să șterg puțin praful. M-am așezat cuprinsă brusc de disperare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
de dimineață și o să pregătesc totul până te întorci. Și nu-ți face griji, n-o să te încurc. O babă senilă îți lipsește ție pe-aici. Nu numai că uitasem de cină, dar acum trebuia să mă gândesc și la mătușa Lynn. Nu te prosti, am protestat, fără să par prea convingătoare. Nu pot să te las să gătești tot și apoi să te trimit să te plimbi pe străzi. Doar dacă nu eram obligată s-o fac. —O să mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
pânză pe care mi-o imaginasem mereu încă albă, plină de potențial. Ed îmi întoarse fața către el. —Ești conștientă că ești frumoasă, nu-i așa? De fapt, nu eram. Așa că am schimbat subiectul și i-am spus veștile despre mătușa Lynn. — Preferi să nu mai mergem la Chessington? mă întrebă când văzu ce supărată eram. — Nu te prosti! am zis eu. Dacă aș anula ceva de câte ori primesc vești proaste, ar trebui să mă obișnuiesc cu ideea de a-mi petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
17:50. I-a luat ceva creierului meu să-și dea seama că asta înseamnă șase fără zece și încă ceva să-mi amintească că Maria și Danny urmau să vină la mine la cină într-o oră și că mătușa Lynn era acasă gătind. L-am scuturat pe Ed cu putere. —Trezește-te, trezește-te! S-a ridicat brusc în picioare cu o privire îngrozită. — Ce s-a întâmplat? Te doare? S-a întâmplat ceva? Am sărit din pat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
care l-ai făcut la restaurant. Dar... îmi placi foarte mult și îți voi face pe plac urmându-te în acțiunile tale nebunești, dacă asta te face fericită. L-am lăsat să mă sărute, dar nu mai mult. Imaginea cu mătușa Lynn muncindu-se să gătească ditamai puiul reușise însă să-mi anihileze proaspăt regăsitul libido într-o clipită. — Dacă vrei să mă faci fericită, atunci, te rog, îmbracă-te. Absolut dezinvolt s-a dat jos din pat și a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
însemna că puteam purta aceeași măsură și cu un alt bărbat. Adică, ce șanse erau să se întâmple așa ceva? Blugii mi-au venit perfect și m-am simțit brusc precum Cenușăreasa. Oare o să mă maturizez vreodată? —Te-ai schimbat, zise mătușa Lynn de cum intrarăm pe ușă. — Am... ăă... vărsat ceva pe mine și am trecut pe la Ed să mă schimb cu niște haine de la el. Dar tu unde locuiești, Ed? întrebă ea cu un aer nevinovat, în timp ce stropea puiul cu sos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
locuiți aici, pentru că ați gătit și pentru că sunt de părere că ne veți fi de folos în echipa noastră când vom juca Trivial Pursuit. Am auzit că sunteți o enciclopedie ambulantă de cunoștințe despre științe și natură. În plus, sunteți mătușa lui Jenny și vreau să vă cunosc mai bine. Nu știu care dintre noi a fost mai surprinsă, Lynn sau eu, cert e că am impresia că și ea l-a îndrăgit puțin după asta. Atunci ar trebui să mă duc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mai în vârstă. Și continuă să mă fixeze plin de admirație. M-am simțit incomod arătându-mi-se atâta atenție, mai ales din partea cuiva pe care abia-l cunoșteam. —Mulțumesc oricum. Cred. Danny, ți-i prezint pe Ed și pe mătușa mea, Lynn. El îi salută pe toți cu căldură, iar apoi mătușa Lynn își intră în rolul de gazdă, turnând în pahare și făcând drumuri între bucătărie și sufragerie. Danny se așeză într-un fotoliu trăgând-o pe Maria la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
am simțit incomod arătându-mi-se atâta atenție, mai ales din partea cuiva pe care abia-l cunoșteam. —Mulțumesc oricum. Cred. Danny, ți-i prezint pe Ed și pe mătușa mea, Lynn. El îi salută pe toți cu căldură, iar apoi mătușa Lynn își intră în rolul de gazdă, turnând în pahare și făcând drumuri între bucătărie și sufragerie. Danny se așeză într-un fotoliu trăgând-o pe Maria la el în brațe. Mă bucuram s-o văd atât de fericită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
bucătărie și sufragerie. Danny se așeză într-un fotoliu trăgând-o pe Maria la el în brațe. Mă bucuram s-o văd atât de fericită și de iubită. Îmi doream să fac și eu același lucru cu Ed, dar cu mătușa Lynn acolo nu era voie. Trebuia să vorbesc întâi cu ea înainte de a-i mărturisi că relația mea cu Ed trecuse la alt nivel. — Deci întâi mâncăm sau jucăm? întrebă Ed. Maria se uită la mine nedumerită. —Să jucăm ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
asupra noastră, a tuturor. Mai ales după cina întreruptă de la Tally de seara trecută, a fost un moment de voie bună și prietenie. Când nu era Lynn în cameră, Ed îmi atingea drăgăstos mâna sau fața. — Când o să-i spui mătușii tale despre noi? — Mâine, poate, i-am răspuns, mai ținându-l o clipă de mână, dorindu-mi să nu trebuiască să mi-o retrag. — Văd că până la urmă nu a mai fost nevoie de noi, spuse Maria privindu-ne cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
contact nedorit. Iar acum nu vă putem despărți. Danny și cu mine am fi putut face altceva, în loc să ne plictisim de moarte jucând jocuri cu doi oameni care la rândul lor și-ar dori să facă altceva. O, și o mătușă care se află aici din Dumnezeuștie-ce motive. Trufe de ciocolată de casă! Lynn purta tava cu mândrie ca pe un nou-născut. Dacă vreți, putem bea cafeaua în sufragerie și să începem să jucăm. Așa putem avea timp de două sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
speranța că v-ați putea împăca. Am crezut că ai ajuns la concluzia că această despărțire ține numai de problemele lui Mark cu banii. Dumnezeule, îmi doream atât de tare să dau drumul la televizor. — E mai mult de-atât, mătușă. Poate, zise Lynn îmbufnată. Dar ce șanse mai aveți să vă împăcați dacă tu te vezi cu un alt bărbat? — Nu numai eu mă văd cu altcineva, am obiectat eu. I-am povestit de amenințarea lui Mark că va accepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
a părut însă firesc ținând cont de evoluția relației noastre speciale. Alfie își duse mâna la bască, întărind, special pentru Mark, ideea că nu este decât șoferul meu și nu un prieten. —O să mă duc să o iau și pe mătușa dumneavoastră mai târziu, spuse el. Credeți că va trebui să-i ducem și valizele înapoi? Asta cu siguranță, am spus ușurată. Alfie încuviință din cap. —O să fac și asta mai târziu. La revedere. Și apoi plecă. Mark intrase deja în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
tragem un pui de somn de după-amiază împreună. Nu! m-am auzit strigând. Dar m-am calmat repede. Scuze, nu am vrut să sune așa. Numai că va trebui să mă întorc la spital să încerc s-o conving pe mătușa Lynn să vină la mine și să doarmă puțin. Uite ce e, azi o să fie o zi ratată și nici nu pot folosi mobilul la spital, așa că am putea să o lăsăm pe mâine? Sigur. Nu reuși să-și ascundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
că ne-am despărțit din nou. Și iată-ne, pretinzând că trăim împreună, la propriu, numai de dragul lui Harry și al lui Lynn și pretinzând că trăim separat de dragul prietenilor noștri. Mai demult, când eram încă la școală, tata și mătușa Lynn m-au dus să văd o farsă de Brian Rix1, în West End. Mi-a plăcut la nebunie, bineînțeles, cu scene interminabile cu uși care se închideau și se deschideau într-o sincronizare la secundă, bărbați cărora le cădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
o masă cu tot felul de mâncăruri prăjite. Spusese că sunt slabă, dar cred că de fapt îi lipseau discuțiile noastre. Mă luase cu o seară înainte să mă ducă în Hammersmith să las niște prosoape de bucătărie pe care mătușa Lynn le lăsase la mine. Ceea ce fusese de fapt o scuză ca să scap de atmosfera urâcioasă de acasă. Îi povestisem tot ce se întâmplase. Cum nu putusem să mă confesez Lisei, Mariei sau lui Lynn sau chiar lui Kieran. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
tociți ieși să ne întâmpine. —Edward! Mă bucur să te văd. Iar ea trebuie să fie Jenny. Am auzit multe despre tine. Mă îmbrățișă cu căldură. Ed radia văzând că-mi face plăcere îmbrățișarea. —Jenny, ea e Brenda. Ea e mătușa Lynn a mea. Când a murit mama mea, ea l-a ajutat pe tata să aibă grijă de mine și de surorile mele. Brenda roși de plăcere. — Tot ce am făcut a fost să coc imense plăcinte cu carne, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
fie așa. Multe familii rămân împreună. Multe căsnicii merg. De ce nu și a ta? —Uită-te la căsniciile noastre. Nici unul dintre noi nu a reușit să-și păstreze căsnicia. Mai mult de jumătate din prietenii mei sunt divorțați. Până și mătușa ta cea bătrână amenință cu divorțul! Nu, e prea riscant. Nu am de gând să-mi asum riscul de a mă dedica în totalitate unei familii care-mi poate fi răpită dintr-un moft. O să mă mulțumesc cu a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
exprimase recunoștința pentru că am pus capăt problemelor sale în căsnicie... definitiv. Dar nu mă puteam întâlni cu el. Îl jignisem cu atâta ușurință, fără să ezit și acum nu voiam să mi se amintească ce fel de om am devenit. Mătușa Lynn - nici nu se punea problema. Ea și Harry trebuiau lăsați în pace, legănați de iluzia că eu și Mark suntem din nou fericiți împreună. Deci, cum am ajuns în situația asta? Credeam că am mulți prieteni, dar când mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
am plimbat în jurul micuței sufragerii, fascinată de sutele de poze de pe pereți. —Fiica și soția ta? am întrebat, arătând spre un portret mărit care, judecând după haine, fusese făcut acum douăzeci de ani. Aș fi putut să fiu eu și mătușa Lynn sau chiar eu și mama mea dacă ar fi trăit. Semănau așa de tare, păreau atât de apropiate. —E poza mea preferată, spuse Alfie înduioșat. Am mai găsit una în care Alfie o ținea protector pe după umeri pe soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
că era 9:30. Mușchii mi se înțepeniseră din nou peste noapte. Am căzut de pe canapea pe podea, unde m-am folosit de o neîndemânatică tehnică de commando ca să mă târăsc până la telefon înainte să intre robotul. —Jenny, drăguțo, e mătușa Lynn. Fără vești proaste, te rog. E totul în regulă? Mi-aș dori să nu mă mai întrebi asta tot timpul. Harry o să fie bine și eu la fel. De asta am sunat. Vrem să vorbim cu tine și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
de casa lor ca să pară că am venit împreună. —Dar... —Gândește-te la inima tatălui tău. I-am închis telefonul în nas. Azi trebuia să fie mai bine decât ieri. Cel puțin puteam să merg. —Dumnezeule, amândoi arătați groaznic. —Mulțumesc, mătușă Lynn, și tu arăți minunat. Mark dădu mâna cu tatăl său. Harry îi turnă un pahar foarte mare de sherry și i-l întinse. Și cu aceasta s-a încheiat orice tentativă de comunicare între tată și fiu. Lynn însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]