4,812 matches
-
Cât de pasionantă ar fi urmărirea dezvoltării dramaturgilor noștri cei mai însemnați: Mihail Davidoglu, de la misticul și stufosul Omul din Ceatal până la piesele despre mineri și metalurgiști, jucate în ultimii ani, Aurel Baranga, de la Bal la Făgădău la reușita comedie Mielul turbat, discutată la Uniunea Scriitorilor; și nu e mai puțin interesantă creația dramatică a unor scriitori ca Lucia Demetrius, Laurențiu Fulga, Maria Banuș. Atâtea lucrări, ale unor scriitori foarte numeroși, fiecare cu felul său personal de a descrie viața - și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
îmbrățișat și formula mesianică, a scris și poezii sociologizante pe temele zilei, dar în Ambasadorul Atlantidei (1996), unde domină umoarea neagră, sarcastică, lirica sa adoptă o turnură existențialistă, valorificând strategiile mitopoetice postmoderniste. SCRIERI: Zilele, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1977; Baciul mieilor chirilici, Chișinău, 1981; Lut ars, Chișinău, 1984; Darul vorbirii, Chișinău, 1985; Noițele, Chișinău, 1985; Ambasadorul Atlantidei, Iași, 1996; Două imperii, Chișinău, 1998; Helenice, Chișinău, 1998; Cetățile Albe, București, 1998; A fi în timp, Timișoara, 1999; Arena cu iluzii, Chișinău, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
alt articol apărut la 1 iunie 1923 și intitulat Cronica contemporană, autorul a prezentat principalele evenimente petrecute în Rusia, Franța, Anglia, Germania, Olanda și Albania la începutul secolului al XX-lea480. Ultimul articol publicat de Durovici în revista Jugendfreund a fost "Mielul Pascal"; aici, autorul a descris calvarul lui Iisus Cristos (tema aceasta a fost reluată 10 ani mai târziu, în ziarul Farul nou481). Articolele publicate de Durcovici în paginile revistei Jugendfreund au tratat teme importante din societatea românească și din alte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
descoperă globulele roșii. De Graaf descoperă foliculul ovarian (1673); după un an, naturalistul optician, Nicolaus Hartsoecker izolează spermatozoidul; în 1673 Leeuwenhoek descrie globulele roșii la om, și în 1683 descrie microbii; J. B. Denis realizează prima transfuzie reușită, de la un miel la om (1667), dar altele s-au terminat cu decese și în următoarele două secole transfuzia a fost interzisă; tot în 1667 Hooke descrie celula, iar Anne Charles Larry publică primul tratat de dermatologie. Apar acum primele specializări și medicii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
asupra proteinelor globulare. în prezent se fac experimente de inginerie genetică în scopul obținerii, prin manipulări biologice, prin clonare de indivizi rezistenți la boli sau imuni și dotați cu o zestre genetică excepțională. În 1996 s-a născut, prin clonare, mielul Dolly, în premieră mamiferă. Dacă economic și medical se deschid perspective extraordinare, din punctul de vedere etic, această manipulare în sferă umană, ridică serioase probleme. Clonarea în lumea plantelor a dat rezultate surprinzătoare ca formă, culoare, parfum, greutate, gust. Viitorul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
recurente, aparent obscure sau opace, cu rost esențial în articularea unui edificiu metaforic personal, conferind unitate operei în pofida frecventelor primeniri ale tehnicii narative. Aceste recurențe, numite de autor „fantome tematice”, pot fi clasate într-un bestiar (vultur, leu, pește, oaie, miel, pasăre fabuloasă reunind trăsături de papagal, păun, tucan și dropie etc.) și într-un inventar imagistic (om înaripat și alte întruchipări ale motivului aripii și al zborului, acrobat cu tricou vărgat, biciclist cu joben, cer cu mai mulți sori diferit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
justețe de a îndrăzni orice, știu asta, și eu nu fac decât să cer și să acord rând pe rând un privilegiu, dar nu chiar până acolo încât să pun laolaltă animale pașnice și fiare, să împerechez șerpii cu păsările, mieii cu tigrii."27 Regulile lui Horațiu sunt dictate din grija de a păstra unitatea și verosimilul piesei de teatru. El reia, fără niciun fel de modificări, vom vedea, punctul de vedere al lui Aristotel asupra rolului corului, asupra limbajului personajului
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Zoologice (1941) și Thalassa (1941) (ultimele două premiate de Academia Română), Acropole (1945) - toate uzează de aceleași motive: marea, momentul despărțirii, țipătul dezolant al pescărușului, ploaia, corabia care se îndepărtează. O oarecare distanțare de poetica simbolistă se simte în volumul Zăpada mieilor (1944), dar timbrul redevine puternic bacovian în Lacrimile pământului (1944). În acest volum, B. părăsește universul marin pentru a evoca parcuri unde „cad frunze, funerar”. În ceea ce privește romanele, se pare că B. folosește o anume schemă, pe care o urmează aproape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
București, 1938; Femeia din noroi, București, 1939; Dorel pleacă în lume, București, 1939; Vagabondul sentimental, București, 1939; Vitriol, București, 1939; Zoologice, București, 1941; Thalassa, București, 1941; I. Gr. Periețeanu, poet al mării, București, 1942; Pentru o femeie, București, 1943; Zăpada mieilor, București, 1944; Lacrimile pământului, București, 1944; Marea și muzica, București, 1944; Acropole, București, 1945; Camoe˜s, cavalerul mării, București, 1945; Cristofor Columb, conchistadorul lumii noi, București, 1946; Mercenarele dragostei, I-II, București, 1947. Traduceri: Bernard Gavoty, Amintirile lui George Enescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
s-a manifestat pe față. O dată cu revenirea lui Brătianu la putere a apărut o versiune românească a "revenirii la normalitate". Victoria suprafanarului (cum îi spunea Iorga) era un fapt împlinit. Se poate să fi fost vorba de un Suprafanar ; legenda mielului mitic sacrificat, Miorița și cîntecele de dragoste triste și pline de durere, Doinele se poate să fi fost (după părerea lui Simion Mehedinți) cea mai mare contribuție românească la folclorul și cultura omenirii, chiar dacă România trăia în secolul al XX
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
445) Voilà donc une similarité frappante entre le texte de Blaga et celui de Miclău au niveau de la figuralité. Un autre élément commun se retrouve au niveau du vocabulaire choisi : le verbe " essaimer " de Miclău nous évoque le motif du miel, de l'abeille, de l'essaim, voire même de l'apiculteur, présent dans leș poèmes de Blaga.1141 Le mythe du sang, spécifique au style de Blaga, mythe dont nous avons parlé dans le chapitre antérieur, est présent aussi chez
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
littérale, Paula Romanescu ajoute des unités sémantiques pour recréer la prosodie en langue cible : la croix devient " vive ", l'ombre d'un moulin à vent arrive " vers le couchant ", l'astre est " creux ". La traductrice omet de traduire le syntagme " miei luzitani " (" agneaux portugais ") ; en plus, le moț " liman " (" rive ", " bord ") est interprété comme un " cîte ". Comme nous avons observé un ajout d'unités sémantiques dans la traduction des poèmes à forme fixe1530, nous pouvons conclure que cette décision fait pârtie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Selon Alexandra Indrieș, le symbole de l'abeille dans la poétique de Blaga est difficilement déchiffrable.1560 On remarque pourtant la persistance de cette image dans le code poétique : on rencontre des ruches, des essaims d'abeilles, des rayons de miel, de la cire. Par la traduction littérale, le traducteur réussit à refaire leș mêmes images dans la langue d'accueil : " din stupii mei/mai zboară roiuri de albine spre păduri ? " " leș essaims d'abeilles/s'envolent toujours de mes ruches vers
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
essaims d'abeilles/s'envolent toujours de mes ruches vers leș forêts ? " (Gândurile unui mort/Leș pensées d'un mort) (Miclău, 1978 : 217) ; " [...] luna crește că un fagure/de miere într-un stup. " " [...] la lune grandit comme un rayon/de miel dans une ruche. " (La mănăstire/Au monastère) (Miclău, 1978 :223) ; " Pan rupe faguri [...]. " " Pan rompt des rayons de miel [...]. " (III. Umbră/III. L'ombre) (Miclău, 1978 : 241) ; " grădină cu stupi " " le jardin et șes ruches " (Către cititori/Aux lecteurs) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mort) (Miclău, 1978 : 217) ; " [...] luna crește că un fagure/de miere într-un stup. " " [...] la lune grandit comme un rayon/de miel dans une ruche. " (La mănăstire/Au monastère) (Miclău, 1978 :223) ; " Pan rupe faguri [...]. " " Pan rompt des rayons de miel [...]. " (III. Umbră/III. L'ombre) (Miclău, 1978 : 241) ; " grădină cu stupi " " le jardin et șes ruches " (Către cititori/Aux lecteurs) (Miclău, 1978 : 251) ; " mi-am pecetluit cu ceară casă " " j'ai scellé à la cire mă maison " (Semne/Signes) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 169) ; " îngerii de ceară " " leș anges de cire " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " Stuparul ceresc peste/ciuturi se-ndoaie/în mierea fântânilor/barbă și-o-nmoaie. " " L'apiculteur céleste/sur leș seaux se penche, dans le miel des fontaines/mouille să barbe blanche. " (Peisaj trecut/Paysage d'antan) (Miclău, 1978 : 345) ; " Albinele-n faguri adună/și-amestecă învierea,/ceară și mierea. " " Leș abeilles mêlent/la résurrection,/la cire et le miel à l'unisson. " (Trezire/Réveil) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș seaux se penche, dans le miel des fontaines/mouille să barbe blanche. " (Peisaj trecut/Paysage d'antan) (Miclău, 1978 : 345) ; " Albinele-n faguri adună/și-amestecă învierea,/ceară și mierea. " " Leș abeilles mêlent/la résurrection,/la cire et le miel à l'unisson. " (Trezire/Réveil) (Miclău, 1978 : 411) ; " un spin cu foc de albina " " le dard à feu d'abeille " (Poetul/Le poète) (Miclău, 1978 : 429) ; " Puterea mierei/vindeca albinele bolnave,/franțe de tăria verii. La force du miel/guérit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le miel à l'unisson. " (Trezire/Réveil) (Miclău, 1978 : 411) ; " un spin cu foc de albina " " le dard à feu d'abeille " (Poetul/Le poète) (Miclău, 1978 : 429) ; " Puterea mierei/vindeca albinele bolnave,/franțe de tăria verii. La force du miel/guérit leș abeilles malades, abattues par leș flammes du ciel. " (Sud/Sud) (Miclău, 1978 : 441) ; " un zumzet planetar, de stupi în vara " " un bruit planétaire de ruches d'or " (Sfârșit de an/Fin d'année) (Miclău, 1978 : 543). Parfois, le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
guérit leș abeilles malades, abattues par leș flammes du ciel. " (Sud/Sud) (Miclău, 1978 : 441) ; " un zumzet planetar, de stupi în vara " " un bruit planétaire de ruches d'or " (Sfârșit de an/Fin d'année) (Miclău, 1978 : 543). Parfois, le miel a des connotations négatives : îl est noir ou mêlé au venin : " Doi suntem gata să gustam/cu miere-amestecat veninul. On est deux prêts à gouter/au miel mêlé le venin. " (Cântec în doi/Chanson à deux) (Miclău, 1978 : 575) ; " vei
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
d'or " (Sfârșit de an/Fin d'année) (Miclău, 1978 : 543). Parfois, le miel a des connotations négatives : îl est noir ou mêlé au venin : " Doi suntem gata să gustam/cu miere-amestecat veninul. On est deux prêts à gouter/au miel mêlé le venin. " (Cântec în doi/Chanson à deux) (Miclău, 1978 : 575) ; " vei mânca miere neagră și aplecat vei tăcea " " tu mangeras du miel noir et silencieux tu t'inclineras " (Cetire din palmă/L'avenir dans leș lignes de la main
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
venin : " Doi suntem gata să gustam/cu miere-amestecat veninul. On est deux prêts à gouter/au miel mêlé le venin. " (Cântec în doi/Chanson à deux) (Miclău, 1978 : 575) ; " vei mânca miere neagră și aplecat vei tăcea " " tu mangeras du miel noir et silencieux tu t'inclineras " (Cetire din palmă/L'avenir dans leș lignes de la main) (Stolojan, 1992 : 79) ; " Pentru un fagure sterp/mi-am ucis stupii flămânzi. " " Pour un nid d'alvéoles sèches/j'ai sacrifié mes ruches affamés
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Stolojan, 1992 : 73) ; " Ouvre en grande croix/ta pensée et țes mains. " (Nuit extatique) (Poncet, 1996 : 126). Par contre, Paul Villard produit un contresens en traduisant : " Croise/țes pensées et țes mains. " (Nuit extatique) (2010 : 75). Leș vers " Tăiați-vă mieii pe cruce/ În amintirea jertfei ce se va face " évoquent le sacrifice de la crucifixion. Philippe Loubière utilise un vocabulaire adéquat, recourant au verbe " immoler ", qui exprime le sacrifice : " Mettez à mort vos agneaux sur la croix/en souvenir du sacrifice
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
créé est loin d'être poétique. " neodihna " " manque de repos " (Leagănul /Le berceau) (Villard, 2008 : 41). Le traducteur emploie un registre non-poétique, commun. " Albinele-n faguri adună/și-amestecă învierea,/ceară și mierea. " " Leș abeilles amassent dans le rayon de miel/et mélangent la résurrection,/le cierge et le miel. " (Trezire/Éveil) (Villard, 2011 : 57). L'équivalent contextuel du verbe " a aduna " (" ramasser ") est " mêler ", plutôt qu'" amasser ". En plus, le traducteur produit un contresens, traduisant le nom " ceară " (" le miel
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
repos " (Leagănul /Le berceau) (Villard, 2008 : 41). Le traducteur emploie un registre non-poétique, commun. " Albinele-n faguri adună/și-amestecă învierea,/ceară și mierea. " " Leș abeilles amassent dans le rayon de miel/et mélangent la résurrection,/le cierge et le miel. " (Trezire/Éveil) (Villard, 2011 : 57). L'équivalent contextuel du verbe " a aduna " (" ramasser ") est " mêler ", plutôt qu'" amasser ". En plus, le traducteur produit un contresens, traduisant le nom " ceară " (" le miel ") par " le cierge ". Une erreur lexicale généralisée que nous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
miel/et mélangent la résurrection,/le cierge et le miel. " (Trezire/Éveil) (Villard, 2011 : 57). L'équivalent contextuel du verbe " a aduna " (" ramasser ") est " mêler ", plutôt qu'" amasser ". En plus, le traducteur produit un contresens, traduisant le nom " ceară " (" le miel ") par " le cierge ". Une erreur lexicale généralisée que nous avons identifiée dans le corpus, surtout dans le cas des traducteurs roumains, est illustrée par leș versions ci-dessous : " lepădați-vă coarnele moarte/bătrânilor cerbi " " jetez vos cornes mortes/vieux cerfs " (Semne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]