4,816 matches
-
susțin că Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu, Nicolae Dumitru, Corneliu Diamandescu, Mihai Chițac și Mugurel Florescu au decis, pe data de 13 iunie 1990, organizarea unei deplasări la București a unui număr de peste 10.000 de mineri din Valea Jiului, care au continuat atacurile din Piața Universității asupra populației civile, provocând vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 persoane. În același dosar mai sunt urmăriți penal fostul director al SRI Virgi Măgureanu, general-maior (rez.) Corneliu
Dosar Mineriadă. Ion Iliescu, pus sub acuzare de reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103410_a_104702]
-
Parchetului Militar), Nicolae Dumitru (fost vicepreședinte al FSN), Cazimir Ionescu (fost vicepreședinte al CPUN). De asemenea, mai mulți lideri de sindicat și directori de mine, precum și alți oficiali au fost puși sub acuzare pentru că au organizat deplasarea în Capitală a minerilor din Valea Jiului: Miron Cozma (fost președinte al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului"), Cornel Burlec Plăieș (fost ministru adjunct al Ministerului Minelor) — i-a preluat pe mineri la sosirea în Gara de Nord; Gheorghe Dobre (fost director Regionala CFR Craiova) — a asigurat condiții
Dosar Mineriadă. Ion Iliescu, pus sub acuzare de reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103410_a_104702]
-
alți oficiali au fost puși sub acuzare pentru că au organizat deplasarea în Capitală a minerilor din Valea Jiului: Miron Cozma (fost președinte al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului"), Cornel Burlec Plăieș (fost ministru adjunct al Ministerului Minelor) — i-a preluat pe mineri la sosirea în Gara de Nord; Gheorghe Dobre (fost director Regionala CFR Craiova) — a asigurat condiții pentru ca trenurile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală; cpt. (rez) Nicolae Cămărășescu (fost inginer la Exploatarea Minieră Aninoasa), Ștefan Bacs (fost lider de sindicat
Dosar Mineriadă. Ion Iliescu, pus sub acuzare de reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103410_a_104702]
-
Cozma (fost președinte al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului"), Cornel Burlec Plăieș (fost ministru adjunct al Ministerului Minelor) — i-a preluat pe mineri la sosirea în Gara de Nord; Gheorghe Dobre (fost director Regionala CFR Craiova) — a asigurat condiții pentru ca trenurile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală; cpt. (rez) Nicolae Cămărășescu (fost inginer la Exploatarea Minieră Aninoasa), Ștefan Bacs (fost lider de sindicat la Mina Lonea), Nicolae Ciocan (fost lider de sindicat la Exploatarea Minieră Deva), Nicolae Stanca (fost director Exploatarea
Dosar Mineriadă. Ion Iliescu, pus sub acuzare de reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103410_a_104702]
-
Naționale (FSN), general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, fost adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare. Andrei Pleșu, fost ministru al Culturii în timpul evenimentelor din iunie 1990, a declarat joi, la ieșirea de la audieri, că problema minerilor nu a fost discutată atunci în ședințele de Guvern, deciziile fiind luate într-un cerc restrâns, iar el a încercat să organizeze un dialog între protestatarii din Piața Universității și Ion Iliescu. Andrei Pleșu a fost audiat joi de procurorii
Andrei Pleșu, audiat în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103518_a_104810]
-
a precizat că el nu a avut contact direct cu președintele de atunci Ion Iliescu, iar evenimentele din Piața Universității nu au fost discutate în ședințele de Guvern. Întrebat dacă mai pot fi trași la răspundere cei implicați în aducerea minerilor în Capitală, Pleșu a spus: "Eu nu mă bag în chestii procedurale și juridice, însă sunt foarte bucuros că se face un efort consistent pentru o lămurire geometrică a lucrurilor. Trebuie să știm. Ca și în chestia cu Revoluția. Vagul
Andrei Pleșu, audiat în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103518_a_104810]
-
din faptul că - sunt convins - multe greșeli de parcurs puteau fi evitate. De-a lungul acestor ani, am răbdat numeroase umilințe. Era o perioadă, pe la începutul anilor '90 când la unele reuniuni internaționale stăteam singur la o masă, pentru că „amintirea" minerilor mă „urmărea" peste tot unde mergeam. Deși devenisem ministru după Mineriada. România era, pe atunci, „neinteresanta" (...) Încet-încet, desi cu multe sacrificii, am început să ne punem pe picioare. Din păcate, la fiecare ciclu electoral, cu sprijin generos din afară, reinventăm
Adrian Năstase, la 65 de ani: Am răbdat numeroase umilințe by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103541_a_104833]
-
grave. Apar și primele cazuri de criminalitate informatică. Cazurile controversate sunt ”Alexa” ( căpitanul SRI care a sustras și a făcut publice documente interne ale Serviciului, care demonstrau că ministrul Sănătății ar fi fost informator al Securității), Mineriada și prăbușirea FNI. Minerii pleacă în marș spre București, în ianuarie 1999, reușesc să spargă dispozitivul forțelor de ordine la Costești și capătă sprijinul a noi grupuri de protestatari, care nu sunt intimidați de încercarea de blocare, cu tancuri, a A1. SRI a fost
Monografia SRI, perioada 1997-2006: Consolidare instituțională by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103581_a_104873]
-
civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației municipiului București, atac în care au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atac ce a avut următoarele consecințe: 1. uciderea prin împușcare a 4 persoane și rănirea prin împușcare a 3 persoane, fapte ce constituie 7 acte materiale ale infracțiunii în forma prev
Ion Iliescu și Petre Roman, inculpați în Dosarul Mineriadei () [Corola-website/Journalistic/103761_a_105053]
-
civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației Bucureștiului, atac în care a fost implicată participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării și a avut următoarele consecințe: 1. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev
Ion Iliescu și Petre Roman, inculpați în Dosarul Mineriadei () [Corola-website/Journalistic/103761_a_105053]
-
acuzare pentru infracțiuni contra umanității, constând în aceea că, în calitate de președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității prin declanșarea unui atac asupra populației civile în iunie 1990, urmat de aducerea minerilor din Valea Jiului în Capitală. Potrivit ordonanței întocmite de Parchetul Militar, inițial, Ion Iliescu a fost cercetat pentru trei infracțiuni: propagandă pentru război, genocid (săvârșit prin: uciderea membrilor colectivității sau grupului, vătămarea gravă a integrității fizice sau mintale a colectivității sau
Petre Roman este audiat la Parchetul General - Ultimă Oră () [Corola-website/Journalistic/101707_a_102999]
-
susțin că Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu, Nicolae Dumitru, Corneliu Diamandescu, Mihai Chițac și Mugurel Florescu au decis, pe data de 13 iunie 1990, organizarea unei deplasări la București a unui număr de peste 10.000 de mineri din Valea Jiului, care au continuat atacurile din Piața Universității asupra populației civile, provocând vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 persoane. În același dosar mai sunt urmăriți penal fostul director al SRI Virgi Măgureanu, general-maior (rez.) Corneliu
Petre Roman este audiat la Parchetul General - Ultimă Oră () [Corola-website/Journalistic/101707_a_102999]
-
Parchetului Militar), Nicolae Dumitru (fost vicepreședinte al FSN), Cazimir Ionescu (fost vicepreședinte al CPUN). De asemenea, mai mulți lideri de sindicat și directori de mine, precum și alți oficiali au fost puși sub acuzare pentru că au organizat deplasarea în Capitală a minerilor din Valea Jiului: Miron Cozma (fost președinte al Ligii Sindicatelor Miniere Libere 'Valea Jiului'), Cornel Burlec Plăieș (fost ministru adjunct al Ministerului Minelor) - i-a preluat pe mineri la sosirea în Gara de Nord; Gheorghe Dobre (fost director Regionala CFR Craiova) - a asigurat condiții
Petre Roman este audiat la Parchetul General - Ultimă Oră () [Corola-website/Journalistic/101707_a_102999]
-
alți oficiali au fost puși sub acuzare pentru că au organizat deplasarea în Capitală a minerilor din Valea Jiului: Miron Cozma (fost președinte al Ligii Sindicatelor Miniere Libere 'Valea Jiului'), Cornel Burlec Plăieș (fost ministru adjunct al Ministerului Minelor) - i-a preluat pe mineri la sosirea în Gara de Nord; Gheorghe Dobre (fost director Regionala CFR Craiova) - a asigurat condiții pentru ca trenurile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală; cpt. (rez) Nicolae Cămărășescu (fost inginer la Exploatarea Minieră Aninoasa), Ștefan Bacs (fost lider de sindicat
Petre Roman este audiat la Parchetul General - Ultimă Oră () [Corola-website/Journalistic/101707_a_102999]
-
Cozma (fost președinte al Ligii Sindicatelor Miniere Libere 'Valea Jiului'), Cornel Burlec Plăieș (fost ministru adjunct al Ministerului Minelor) - i-a preluat pe mineri la sosirea în Gara de Nord; Gheorghe Dobre (fost director Regionala CFR Craiova) - a asigurat condiții pentru ca trenurile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală; cpt. (rez) Nicolae Cămărășescu (fost inginer la Exploatarea Minieră Aninoasa), Ștefan Bacs (fost lider de sindicat la Mina Lonea), Nicolae Ciocan (fost lider de sindicat la Exploatarea Minieră Deva), Nicolae Stanca (fost director Exploatarea
Petre Roman este audiat la Parchetul General - Ultimă Oră () [Corola-website/Journalistic/101707_a_102999]
-
În iarna lui 1878, Vincent van Gogh s-a mutat în zona unei mine de cărbune din sudul Belgiei, unde preoții erau de obicei trimiși ca pedeapsă. A ținut predici și a avut grijă de cei bolnavi, desenându-i pe mineri și familiile lor care la rândul lor îl numeau ”Hristos al minelor de cărbune”. Comitetul evanghelic nu a fost mulțumit, nefiind de acord cu stilul de viață al lui van Gogh, care începuse să se creadă un fel de martir
Vincent van Gogh- ”îmi visez picturile și apoi îmi pictez visele” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102184_a_103476]
-
meu am zis: nu mi-am strâns bani și trebuie bani să faci o școală. Părintele mi-a spus: „Mă, îți pui problema că n-ai bani? Are mama ta”. Fără să-i spun eu că tatăl meu a fost miner și a trecut la cele veșnice și mama mea a avut pensie, deci mă putea întreține, pentru că fratele meu era căsătorit și surorile mele erau la mănăstire. Deci mama din pensie mă putea ține”, relata preotul, potrivit autorilor cărții „Alte
Minunile părintelui Arsenie Boca. Zece mărturii despre miracolele duhovnicului de la Prislop () [Corola-website/Journalistic/102251_a_103543]
-
Boemiei. Dar în 1523, Reforma a ajuns în țară, și în cursul Războiului Smalkaldei (1546-1547), Joachimsthal a fost ocupată de armata saxonă. Dat fiind progresul Contrareformei în 1621 și a recatolicizării care a urmat, o majoritate a cetățenilor lutherani și mineri au emigrat spre Saxonia vecină. În secolul al XIX-lea, orașul adăpostea administrația și tribunalul regional, precum și conducerea minelor. Extracția minieră, gerată în parte de coroana de Austria și în parte de societățile miniere, constituia activitatea preponderentă. Cu argintul (a
Jáchymov () [Corola-website/Science/337630_a_338959]
-
5-1, iar în meciul retur a pierdut cu 1-2. Învingând astfel cu 6-3, echipa a promovat în Liga a III-a. SS Poli a debutat foarte bine în sezonul 2015-2016 al Ligii a III-a cu o victorie 3-0 împotriva Minerului Motru. A urmat prima victorie în deplasare (3-1) contra echipei Millenium Giarmata, iar în etapa a treia au reușit să învingă vicecampioană din sezonul precedent, Metalurgistul Cugir, cu scorul de 2-0. La finalul sezonului, SS Poli a câștigat seria a
SS Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/336660_a_337989]
-
Ghiorghios Zorbas (1865-1941) (în ) a fost un miner din Macedonia de Vest (Grecia) și revoluționar grec în Lupta Greacă pentru Macedonia de la începutul secolului al XX-lea, care a stat la baza personajului fictiv Alexis Zorba, protagonistul romanului "Zorba Grecul" (1946) al scriitorului grec Nikos Kazantzakis. El s-
Gheorghios Zorbas () [Corola-website/Science/336730_a_338059]
-
păstor pe terenurile familiei la Katafygi, a devenit tăietor de lemne. Persecutat de turci, a plecat mai târziu la Palaiochori, Halkidiki, unde a trăit în perioada 1889-1911, petrecându-și acolo cei mai importanți ani ai vieții sale. A lucrat ca miner pentru o companie franceză ce exploata mina din Gisvoro (Γήσβορο) și a devenit prieten cu maistrul Giannis Kalkounis (Γιάννης Καλκούνης). A fugit la scurtă vreme cu Eleni, fiica lui Kalkounis, și au avut împreună opt copii. Pe la sfârșitul acestei perioade
Gheorghios Zorbas () [Corola-website/Science/336730_a_338059]
-
de Editura Dimitrakos din Atena. El descrie relația specială de prietenie care se formează între un tânăr intelectual grec care încearcă să scape de viața sa monotonă și plictisitoare prin luarea în exploatare a unei mine de cărbune și un miner bătrân și exuberant pe nume Alexis Zorbas. Romanul a fost adaptat în 1964 într-un "film omonim" de succes regizat de Michael Cacoyannis, iar în 1968 într-un musical intitulat "Zorba". Aflat într-o cafenea din portul Pireu chiar înainte de
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
plecare, el este abordat de Alexis Zorbas, un bărbat necunoscut de vreo 65 de ani, care îi cere să-l ia cu el pe post de șef de echipă. Necunoscutul pretinde că știe mai multe meserii, inclusiv pe cea de miner, și-l impresionează pe narator prin caracterul său hotărât și prin pofta sa de viață. Zorbas își povestește viața pe vaporul care-i duce spre Creta, făcând mai multe observații pline de culoare cu privire la natura omului; în opinia sa, libertatea
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
continuând să-și scrie timp de câțiva ani, fără a se mai întâlni însă vreodată. Retras pe insula Eghina după un peregrinaj prin diferite locuri ale Europei, naratorul simte dorința irezistibilă de a relata întâmplările prin care trecuse alături de bătrânul miner și, împins de un presentiment funest, scrie timp de câteva săptămâni un manuscris în care încearcă să-i redea cât mai fidel imaginea. O scrisoare primită chiar în ziua încheierii scrierii îl anunță că Zorbas a murit la Skopje și
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
locul de desfășurare a acțiunii. Scriitorul a întreprins în toamna anului 1914 și în anul 1915 un pelerinaj la Muntele Athos, împreună cu poetul și dramaturgul Anghelos Sikelianos (1884-1951), în căutarea „conștiinței pământului și a neamului”. Acolo l-a cunoscut pe minerul Gheorghios Zorbas, un om simplu și idealist ce se hotărâse să devină călugăr. Cei doi bărbați au devenit buni prieteni, în ciuda diferenței de vârstă dintre ei, iar Zorbas l-a convins pe Kazantzakis să se asocieze pentru exploatarea unei mine
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]