6,060 matches
-
Petru Caraman, studiu dens, în care propune un portret al marelui etnolog, precum și considerații asupra principalelor studii ale acestuia despre cântecele bătrânești, doină, colindat și descolindat, despre simbolistica eminesciană. Într-un alt studiu, Un mit - Toma Alimoș (1999), consideră că mitologia românească este reprezentată, pe lângă Miorița și Meșterul Manole, și de balada Toma Alimoș, al cărei protagonist, un homo activus, pedepsește exemplar trădarea, lașitatea. D. a îngrijit și comentat o gamă variată de ediții, de la cele destinate bibliografiei școlare până la cele
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
Povești populare din Basarabia, pref. edit., București, 1995; Ion Barbu, Riga Crypto și Lapona Enigel, București, 1995; Ion Pop-Reteganul, Zâna Apelor. Povești ardelenești culese din gura poporului, pref. edit., București, 1997; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, introd. edit., București, 1997; Mitologie românească, pref. edit., București, 2000; Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine cronologică, I-II, introd. edit., București, 1998; Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc, II, coordonator și pref. Adrian Fochi, pref. edit., București
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
funcție specială. Păgân la origine, d. a primit influențe creștine, personajele biblice înlocuindu-le adesea pe cele mitice. Uneori această influență a fost atât de puternică, încât, alături de d. propriu-zis, pot fi întâlnite rugăciuni-descântec. În folclorul nostru, el poartă pecetea mitologiei autohtone. Caracterul magic al acestei specii a determinat conservarea unui mare număr de elemente străvechi. Structura d. apropie textul de epica rituală, recitarea amintește de incantație, apelurile către supranatural stabilesc relații cu poezia cultică, prezența fantasticului și finalul optimist trimit
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
acestei specii a determinat conservarea unui mare număr de elemente străvechi. Structura d. apropie textul de epica rituală, recitarea amintește de incantație, apelurile către supranatural stabilesc relații cu poezia cultică, prezența fantasticului și finalul optimist trimit la basm, personajele din mitologia creștină la legendă etc. Valoarea artistică a speciei sporește datorită acumulărilor de experiență poetică din mai multe epoci. Cei care au practicat d. vreme îndelungată au căpătat o ușurință de improvizație generatoare de procedee noi: forma liberă a prozodiei, monologul
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
bolnavă, 1894), au dus la compromiterea definitivă a lui D. ca istoric și critic literar, consfințită, încă din 1886, de execuția severă a lui Titu Maiorescu (În lături!). D. a fost adeptul unei literaturi naționale, în sensul întemeierii ei pe mitologia și creația populară. A scris numeroase studii și articole (cuprinse, unele, în Cercetări literare, altele, apărute ulterior în „Revista critică literară”), despre datini și credințe populare, însă cercetările sale etnografice și folclorice, foarte documentate, cuprind explicații și interpretări contradictorii. A
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
cercetările sale etnografice și folclorice, foarte documentate, cuprind explicații și interpretări contradictorii. A cules și publicat poezii populare, printre care și o variantă a Mioriței, de o autenticitate contestabilă. D. a cerut insistent poeților o epopee națională care să valorifice mitologia românească și trecutul istoric. Pledoaria pentru epopee era anacronică, dar interesul său pentru cele mai diverse forme ale creației populare a stimulat cercetări valoroase. D. a fost un poet fecund, cult, însă lipsit de talent. A scris nenumărate poezii, din
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
compus și o epopee în douăsprezece cânturi, Negriada (I-II, 1879-1884), închinată întemeierii Țării Românești de Negru Vodă. Având ca model apropiat Eneida lui Vergiliu și poemele lui Tasso și Dante, el a încercat să reconstituie, fără a izbuti, o mitologie națională, în care eroi și divinități din folclorul românesc (Negru Vodă, Dochia, Sf. Vineri ș.a.) se întâlnesc cu personaje din mitologia latină sau cu altele, inventate de autor. Lipsită de unitate, epopeea este hibridă și greoaie, fără suflu poetic. În
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
apropiat Eneida lui Vergiliu și poemele lui Tasso și Dante, el a încercat să reconstituie, fără a izbuti, o mitologie națională, în care eroi și divinități din folclorul românesc (Negru Vodă, Dochia, Sf. Vineri ș.a.) se întâlnesc cu personaje din mitologia latină sau cu altele, inventate de autor. Lipsită de unitate, epopeea este hibridă și greoaie, fără suflu poetic. În manieră clasicistă a scris o tragedie în versuri, în cinci acte, Optum (1897). Acțiunea este plasată în anul 1031 d.Hr
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
orizont larg, făcându-și un crez din „căutarea și expunerea adevărului”. Mai puternică decât vocația de istoric, dar cu rezultate inegale, a fost pasiunea, manifestată de timpuriu, pentru cercetarea folclorului și a tradițiilor populare din perspectivă istorică, pentru descifrarea, cu ajutorul mitologiei populare, a „tainelor” unor timpuri străvechi. Folclorul devine astfel - în linia unei mai vechi tendințe istorist-mitologizante, inaugurate la noi de B.P. Hasdeu - doar suport pentru îndrăznețe ipoteze sau sinteze istorice (Scrutări mitologice la români, Elementul istoric în poezia poporală ș.a.
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
preponderența textelor culese din Dobrogea, sudul Munteniei și Oltenia), față de care producțiile genului liric au o prezență restrânsă. Dacia preistorică (apărută postum, în 1913, cu o introducere de C. Istrati) trebuia să încununeze activitatea de o viață în domeniul cercetării mitologiei populare și al reconstituirii pe această cale a unor perioade arhaice din istoria locuitorilor Daciei. Lucrarea, aproape unanim contestată de specialiști, reprezintă o încercare - impresionantă prin dimensiuni și erudiție, ca și prin ipotezele temerare - de a reface, cu ajutorul tradițiilor populare
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
iar tradițiile populare, interpretate adesea eronat, devin pentru autor mărturii indubitabile asupra religiei pelasge, zeităților și tradițiilor acesteia. Construcția ieșită din fantezia lui D. nu rezistă unei riguroase analize a faptelor; ea rămâne doar mărturia unei pasiuni extraordinare pentru cercetarea mitologiei românești și a unei viziuni aproape poetice asupra trecutului îndepărtat al locuitorilor Daciei. SCRIERI: Les Roumains du Sud (în colaborare cu Frédéric Damé), București, 1877; Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și Ungaria, București, 1884; Note critice asupra scrierii d-lui
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
religiozitate în care răsună unele accente protestante, în condițiile unei culori locale șterse, dau poemului o valență expresionistă, anticipând realizări din deceniul următor. Drumul este însă abandonat în ciclurile Helada, Roma, Evul Mediu, Renașterea. Viziunea devine acum analitică, figuri aparținând mitologiei sau istoriei, tipuri ghicite sau personaje ale unor opere artistice se învecinează fără să respecte vreun desen prestabilit, încercând să evoce atmosfera fiecărei civilizații. Izbutite bucăți parnasiene, în genul unui J.-M. Heredia, îndeosebi în Helada și Roma, multe piese
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
din poemul Războiul (1954), poemele finale din Vis planetar și elegiacele versuri din Șarpele fantastic (1965), poezia locurilor natale din Poveștile bălții (1959), ca și un număr remarcabil de erotice, cutreierate de himera Neranțulei și a Chirei Chiralina - figuri ale mitologiei brăilene ce se aștern peste propria aventură a iubirii. Conformarea la imperativele comuniste, de care acest entuziast impenitent s-a lăsat sedus, ca și dispariția lui prematură au făcut ca D. să nu-și valorifice decât prea puțin potențialul revelat
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
19; Gorcea, Structură, 81-85, 176-179; Vlad, Lectura rom., 148-152; Eugen Simion, Scene din viața sentimentală, RL, 1984, 24; Cristea, Modestie, 182-190; I. Holban, Explorarea realului, CRC, 1984, 31; Manea, Contur, 74-81; Eugen Simion, Romanul autobiografic, RL, 1986, 38; Andreea Deciu, Mitologia terorii, RL, 1992, 12; Cristea, A scrie, 167-172; Bogdan Dumitrescu, Un scriitor încă prea puțin cunoscut, RL, 1994, 4; Mirodan, Dicționar, II, 180-189; Cosma, Romanul, II, 168-170; Dicț. scriit. rom., II, 159-162; Dan Croitoru, Realitate și retrospecție, RL, 1999, 22
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
sînt aceleași, revin Îmbogățite cu experiența unui eșec maturizant, capabile de noi nuanțări. Pentru că numai astfel ideile capătă viață, investite cu istoricitate. De aceea criticul mărturisește că intenția lui a fost aceea de schițare a unei bathomologii, termen Împrumutat autorului Mitologiilor, definit ca “battement incessant de la doxa et du paradoxe”, comparat, apud Vico, cu o spirală. Dacă, de exemplu, intenționalitatea În producția literară a fost socotită la un moment dat o iluzie, reîntoarcerea ei În cîmpul reflecției teoretice nu Înseamnă reapariția
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
trecut pe care scriitorul o consideră responsabilă de schimbarea de paradigmă antropologică: din anii 60, omul occidental trăiește În regimul unui individualism absolut, care face să dispară solidaritatea și nu mai mizează decît pe relația pur sexuală (chiar dacă Îndulcită cu mitologie romantică). Eroii houellebecquieni sîntem noi, Înainte Însă de a ne fi acceptat ca atare. Spre deosebire de literatura lui Houellebecq, care nu oferă soluții individului ci societății, maximalistă deci, literatura minimalistă de la Minuit Încearcă să dezvolte tehnici de adaptare a individului la
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
oricărei societăți naturale. Din motive pe care naratorul nu le mai enumeră poate pentru că nu ține să-și expună o teorie, ci să determine reacții În urma unor simple dar cinice constatări omul occidental al zilelor noastre s-a eliberat de mitologia axiologizantă În interiorul căreia Îsi căuta fericirea, ajungînd (iar) sclavul selecției naturale. În societatea futuristă imaginată de Houellebecq, comunitățile de neo-umani trăiesc izolate de "sălbatici", de simili-oameni regresați, În urma multiplelor catastrofe naturale sau provocate, la stadiul animalic din urmă cu sute
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
moderne, contestatară, deierarhizantă, „nihilistă”? și Încă: studiul unei epopei, al unui cînt, al unei ode, al unui sonet, al unei tragedii face parte dintr-o disciplină care s-a numit cîndva retorică. Pe de altă parte, constituie o introducere În mitologia unei civilizații, chiar dacă sensibilitatea contemporană nu mai rezonează cu cea care se presupune că aparținea primilor cititori sau ascultători ai respectivului text. Raportul cititorului contemporan cu un astfel de text este unul strict intelectual. Pentru a-l optimiza, el trebuie
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Pentru a-l optimiza, el trebuie cultivat. Literatura europeană clasică este literatura greco-romană. Ea continuă În Evul mijlociu cu romanul cavaleresc, o sumă de ficțiuni transnaționale, e drept mult mai greu canonizabile, dar a căror cunoaștere contribuie la introducerea În mitologia europeană nordică. Cred Însă că lecturile literare din perioada medievală fac destul de puțin dacă nu sunt Însoțite de cunoașterea unor texte sacre, apoi a unor texte care stau la baza filozofiei moderne. Scrupulul purității genurilor nu contează aici, pentru că el
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu o metodologie de mare finețe, mediul în care se exercită agentul magic. În studiile pe care le-a publicat în reviste și în volumul, apărut postum, Descântece din Cornova - Basarabia (1984), C.-G. a adus substanțiale contribuții la cunoașterea mitologiei populare, a descântecului ca formă de expresie și a semnelor și gesturilor agentului magic, al cărui limbaj „are pentru țăranul basarabean ceva din sfințenia slujbei religioase din biserică”. SCRIERI: Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș
CRISTESCU-GOLOPENŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
oracular, liturgic. Prin infuzie de forțe proaspete, „sili-vom grâul românesc să crească,/ înalt și plin” (Aicea suntem!...). Despărțirea de spațiul natal, de Blajul erudit (Orașul copilăriei) - „somnoros”, „frumos, fantastic și nepriceput” - se face fără regretele lui Goga și Blaga, mitologia de acum a lui C. tinzând spre aeroplan și uzine (titlul În fabrică se repetă); pașii i se împart între realități contrastante. Ceva din grafica expresionistă a unor Georg Grosz și Franz Masereel, vibrații din Țara de piatră a lui
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
teza Obiceiul cununii la seceriș în folclor românesc (1996), Colaborează la „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei” ș.a. Recepționând îndemnul lui D. Caracostea, care atrăsese atenția specialiștilor asupra necesității investigării obiceiurilor agrare românești, în jurul cărora există „o mitologie și mai ales datini străvechi”, deci a plugăritului „privit sub latura reflexelor de artă”, C. realizează două lucrări, Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (1988, în colaborare cu Ion Cuceu), și Ritualul agrar al cununii la seceriș
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
dintâi este prima tipologie dedicată unui obicei, unui fapt cultural studiat în adâncime, cu mijloace moderne, în unitatea lui structural-funcțională complexă. Celălalt studiu este dedicat universului mitico-religios din riturile agrare de încheiere a secerișului. Este, de fapt, o cercetare de mitologie, care examinează, pe bazele unei ample informații de arhivă, credințele, reprezentările și practicile magice rituale de seceriș, „spiritele” și „geniile” grânelor, ducând mai departe investigarea acestui domeniu, începută de Ion Ionică în Dealu Mohului (1943) și de Alexandru Popescu în
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
acustice, în asociații felurite, transcriu contactul direct cu materia. Mai multă atenție dobândește ulterior (În munții Neamțului) omul, mai exact omul încadrat în peisaj, dar pendularea între real și fabulos se păstrează, tot așa cum se păstrează și raportarea continuă la mitologie. Trecerea de la divinizarea naturii la viziunea comică asupra omului devine sistematică. Stărilor sufletești profunde le urmează scene teatrale, de un retorism accentuat. La fel, reminiscențe mitologice și comparații dezvoltate de tip clasic stau alături de pitorescul folcloric. Eteronomia aceasta dă naștere
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
publică articole, studii, comentarii Nicolae Roșu, arhitectul Mihai Urzică (Așezările românești în cuprinsul lor urbanistic, Reînnoirea satelor românești prin specificul lor), Andrei Flor (Fenomenul istoric), Alexandru Constant (Saint Just), D.C. Amzăr (Un muzeu social), Ion Vevercă (Robie economică), Yvonne Rossignon (Mitologie occidentală), Haig Acterian (Dramă și înviere), Arșavir Acterian (O tragică aniversare. Alexandru I Karagheorghevici) ș.a. V.D.
IDEEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287503_a_288832]