5,113 matches
-
dezvoltare a serviciilor sociale manifestată clar în Programul de Guvernare 2005-2008; O mai strânsă colaborare a autorităților publice centrale cu atribuții în domeniul serviciilor sociale; Interesul autorităților locale în programele de dezvoltare comunitară, inclusiv în domeniul serviciilor sociale, demonstrat prin multitudinea de proiecte transmise pentru selecție în cadrul diverselor scheme de grant-uri; Creșterea numărului de personal angajat în cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului; Încurajarea tuturor formelor de parteneriat cu sectorul neguvernamental, precum și a dezvoltării unei piețe mixte de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]
-
ricolorul, Toronto, vol. 2, 1982, nr. 3 noiembrie; vezi ? i Mac Linscott Rickets de la Colegiul Louisburg din Carolina de Nord, care a elaborat multe studii asupra lui Mircea Eliade ? i multe traduceri din opera lui; autorul �i este �ndatorat acestuia pentru multitudinea de informa? îi despre conflictele dintre Iorga ? i Eliade 223�Ibidem. Mircea Eliade declară �n cel de al doilea volum de memorii (postume) c? nu �pierduse contactul� cu genera? ia colegilor s? i de facultate. C?l? uzit de misticismul ? i de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
naștere la moarte, de-a lungul întregii vieți (lifelong learning/education); a doua reunește toate sferele cunoașterii și integralitatea cunoștințelor, obținute atât în manieră formală (în sistemul școlar), cât și non-formală sau informală (life-wide education), în timp ce a treia dimensiune vizează multitudinea nevoilor de învățare ale individului. Așadar, educația/învățarea are loc permanent, reunind deopotrivă toate influențele educaționale, într-un sistem coerent și convergent, pe toată durata vieții individului. Dacă noțiunea de educație a adulților desemnează o generalizare a unor experiențe date
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în care fiecare își ocupă timpul liber depinde de nivelul de cultură și de educația anterioară, de contextul social în care trăiește, dar și de accesibilitatea mijloacelor de loisir. Așadar, loisir-ul reflectă diversitatea psihologică și socială a indivizilor. Din multitudinea de activități pe care și le poate oferi în timpul liber, omul trebuie să aleagă ceea ce-l definește (Surdu, 2000). Fie că este vorba despre divertisment, relaxare, plimbare, vizitare în sensul destinderii sau al lărgirii orizontului cultural, toate aceste activități au
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
social etc., dimensiuni ale educației non-formale a adulților, care sunt deservite mai mult de instituții nonguvernamentale și nu se bucură de o finanțare susținută din partea statului, fiind, în cele mai multe cazuri, inițiative ale societății civile, subscrise adesea unor mișcări sociale. Dintre multitudinea ONG-urilor și a altor organizații, vom enumera câteva dintre cele mai reprezentative, ca arie de acoperire, pe domenii de activitate și grupe de vârstă: • Fundația pentru o Societate Deschisă (FSD) este un ONG (parte a rețelei Soros Open Network
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înființat propriile departamente și fundații de educație, desfășurând la nivel național, regional și local activități specifice de educație politică, civică, precum și unele cursuri de educație vocațională. Pe lângă aceste instituții, care pot fi grupate ușor în anumite categorii diferențiatoare, există o multitudine de instituții care au un obiect de activitate specific (de exemplu, consilierea și sprijinirea mamelor cu sarcină nedorită), dar menite să acopere în cât mai mare măsură diversitatea problemelor și nevoilor de asistare ale adulților, iar altele au o arie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
copii și adolescenți, adulții au o experiență mult mai bogată, atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ, care poate și trebuie să fie valorificată în activitățile de instruire/formare a acestora. Într-un grup de cursanți adulți pot exista o multitudine de experiențe individuale, fapt care conduce la motivații și stiluri de învățare diferite, proprii fiecărei persoane. De aceea, particularizarea și chiar individualizarea, mergând până la personalizarea strategiilor de instruire/învățare, se impun cu necesitate. Experiența de viață a adulților, mai bogată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și să „localizeze” informația în contextul propriei vieți. 3.2.6. Bariere în învățarea la vârsta adultătc "3.2.6. Bariere în învățarea la vârsta adultă" Participarea adulților în diferite programe de formare și dezvoltare poate fi împiedicată de o multitudine de factori, dar, pentru ca tranzacțiile de predare-învățare să fie cât mai eficiente, mediul de învățare trebuie abordat dintr-o perspectivă holistă, legată de toate acele probleme cotidiene cu care se confruntă adultul, unele generate de cultură, altele de presiunile familiale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sine. Derulând firul analizei, vom menționa că Levinson și colaboratorii săi (1978) plasează criza respectivă în intervalul de vârstă 35-45 de ani. În esență, ea este comparabilă cu cea care survine în adolescență, deoarece identitatea persoanei devine problematică. Există o multitudine de cauze care pot genera o asemenea stare de lucruri: schimbări la locul de muncă, perspectiva îmbătrânirii, decesul unor persoane dragi, modificări în constelația familială, odată cu plecarea copiilor etc. Din perspectiva jungiană, adultul matur, chiar dacă a reușit să-și populeze
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Hughes, 1996) afirma, pe drept cuvânt, că marea artă în a gestiona cu succes multiplele probleme ale maturității mijlocii constă în a-ți exersa capacitatea de a accepta proximitatea suferinței. Și, într-adevăr, vârsta adultă medie este populată de o multitudine de evenimente stresante, unele care se configurează ca autentice traume (decesul părinților, al partenerului de cuplu sau al altor persoane dragi, plecarea copiilor de acasă, pensionarea etc.) și care amprentează semnificativ nu numai starea de sănătate, ci și configurația psihologică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
polivalent (activitate psihică, neurolingvistică, semantică etc.), implicând plenar creierul, trimițându-i pe căi aferente specifice impulsuri lingvistice adecvate/corecte (auzul fonematic), dar solicitându-l, în același timp, să proceseze pe ariile corticale specifice, cvasiinstantaneu, dar și în succesiune ultrarapidă, o multitudine de minifaze/secvențe din mesajul primit, ce aproape că se suprapun în aglomerarea lor și accelerează pentru a ține pasul cu viteza și fluența vorbitorului ascultat (Abric, 1986). Astfel stând lucrurile, este evident faptul că a deveni un bun/performant
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ei, spre deosebire de motoarele clasice de căutare, ce indexează informația la câteva zile de la apariția ei. Astfel, pentru a beneficia de tehnologia RSS, este nevoie de un soft special pentru citirea știrilor de pe site-urile ce oferă servicii RSS. Există o multitudine de astfel de programe, majoritatea fiind gratuite și ușor de folosit/configurat în browserul pe care obișnuiți să-l folosiți. Deși poate părea puțin complicat și în mare măsură mai mult un procedeu tehnic, de fapt, utilizarea RSS este destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
informare, fiind, în primul rând, datori față de noi înșine să căutăm mai multe surse de informare - dacă se poate, chiar contradictorii- și să încercăm să tragem propriile învățăminte. Astfel, potențialul wikiurilor în educație este imens. Pe lângă faptul că există o multitudine de surse de informare atât pentru cursanți, cât și pentru tutori, spațiile wiki pot fi considerate niște imense surse colaborative de învățare. Cu ajutorul lor, se pot realiza proiecte în comun, se pot prezenta informații obținute de pe urma diverselor studii realizate, se
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
organizațională intenționează să provoace o reorganizare structurală, să ofere o altă percepție a organizației și, implicit, să determine modificarea atitudinii membrilor organizației față de procesul de educație a adulților. Managementul și schimbarea la nivel de cultură organizațională sunt realmente dificile, datorită multitudinii caracteristicilor acestui tip de organizație. De aceea, premisele pot fi doar generale: - pentru ca să supraviețuiască, o organizație trebuie să facă apel la scopuri comune, supraordonate; - pentru ca ea să-și poată promova scopurile și obiectivele, trebuie mai întâi să le identifice; - este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
toate sectoarele de activitate. Cu toate că această diversitate reprezintă sursa de energie a rețelei, acest fapt este, în același timp, punctul ei slab. d) Prezența unor membri cu reale calități de lider Drept rezultat al aceleiași diversități anterior prezentate, apar o multitudine de priorități diferite în cadrul rețelei, sub formă de nevoi, cum ar fi: nevoia de membri cu reale calități de lider, dezvoltarea unui limbaj deopotrivă înțeles de către toți membrii, crearea unei situații de încredere reciprocă și rezolvarea în mod creativ a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților a început din anii ’90. Pentru că legislația în acest domeniu nu este națională, ci se elaborează la nivel de landuri, nu există un cadru comun referitor la managementul calității în educația adulților, dar au existat și există încă o multitudine de proiecte și programe finanțate din fonduri publice al căror scop este implementarea managementului calității în astfel de instituții. Începând cu 1995, în Finlanda, Consiliul Național de Educație a realizat numeroase evaluări ale instituțiilor de educație a adulților. În 1998
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
serie de riscuri, cum ar fi scăderea preocupărilor pentru grupurile-țintă și necesitățile acestora, neglijarea aspectelor menite să satisfacă necesitățile individuale ale cursanților, dificultatea de a identifica aspectele importante și esențiale. Din cauza faptului că unele practici și concepte manageriale furnizează o multitudine de date, unele mai puțin relevante decât altele, sistemele de management al calității nu garantează dezvoltarea și inovația continuă necesare în acest domeniu; - ca oportunitate, pentru că managementul calității poate îmbunătăți dezvoltarea organizațională internă, serviciile oferite și poate crește importanța acordată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să poată fi apoi implementate. Ciclul de învățare trebuie să parcurgă toate cele patru faze (a face, a observa, a reflecta și a proiecta), pentru ca învățarea să fie completă. Grupul facilitează procesul de învățare pentru fiecare membru prin natura și multitudinea întrebărilor stimulatoare, a provocărilor intelectuale și a suportului oferit (Stone, 2005). Instruirea în afara locului de muncă se desfășoară în spații sau centre amenajate în acest sens și cu personal de specialitate. Marele dezavantaj întâlnit în aceastăsituație este „decontextualizarea” învățării și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
naștere la moarte, de-a lungul întregii vieți (lifelong learning/education); a doua reunește toate sferele cunoașterii și integralitatea cunoștințelor, obținute atât în manieră formală (în sistemul școlar), cât și non-formală sau informală (life-wide education), în timp ce a treia dimensiune vizează multitudinea nevoilor de învățare ale individului. Așadar, educația/învățarea are loc permanent, reunind deopotrivă toate influențele educaționale, într-un sistem coerent și convergent, pe toată durata vieții individului. Dacă noțiunea de educație a adulților desemnează o generalizare a unor experiențe date
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în care fiecare își ocupă timpul liber depinde de nivelul de cultură și de educația anterioară, de contextul social în care trăiește, dar și de accesibilitatea mijloacelor de loisir. Așadar, loisir-ul reflectă diversitatea psihologică și socială a indivizilor. Din multitudinea de activități pe care și le poate oferi în timpul liber, omul trebuie să aleagă ceea ce-l definește (Surdu, 2000). Fie că este vorba despre divertisment, relaxare, plimbare, vizitare în sensul destinderii sau al lărgirii orizontului cultural, toate aceste activități au
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
social etc., dimensiuni ale educației non-formale a adulților, care sunt deservite mai mult de instituții nonguvernamentale și nu se bucură de o finanțare susținută din partea statului, fiind, în cele mai multe cazuri, inițiative ale societății civile, subscrise adesea unor mișcări sociale. Dintre multitudinea ONG-urilor și a altor organizații, vom enumera câteva dintre cele mai reprezentative, ca arie de acoperire, pe domenii de activitate și grupe de vârstă: • Fundația pentru o Societate Deschisă (FSD) este un ONG (parte a rețelei Soros Open Network
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înființat propriile departamente și fundații de educație, desfășurând la nivel național, regional și local activități specifice de educație politică, civică, precum și unele cursuri de educație vocațională. Pe lângă aceste instituții, care pot fi grupate ușor în anumite categorii diferențiatoare, există o multitudine de instituții care au un obiect de activitate specific (de exemplu, consilierea și sprijinirea mamelor cu sarcină nedorită), dar menite să acopere în cât mai mare măsură diversitatea problemelor și nevoilor de asistare ale adulților, iar altele au o arie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
copii și adolescenți, adulții au o experiență mult mai bogată, atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ, care poate și trebuie să fie valorificată în activitățile de instruire/formare a acestora. Într-un grup de cursanți adulți pot exista o multitudine de experiențe individuale, fapt care conduce la motivații și stiluri de învățare diferite, proprii fiecărei persoane. De aceea, particularizarea și chiar individualizarea, mergând până la personalizarea strategiilor de instruire/învățare, se impun cu necesitate. Experiența de viață a adulților, mai bogată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și să „localizeze” informația în contextul propriei vieți. 3.2.6. Bariere în învățarea la vârsta adultătc "3.2.6. Bariere în învățarea la vârsta adultă" Participarea adulților în diferite programe de formare și dezvoltare poate fi împiedicată de o multitudine de factori, dar, pentru ca tranzacțiile de predare-învățare să fie cât mai eficiente, mediul de învățare trebuie abordat dintr-o perspectivă holistă, legată de toate acele probleme cotidiene cu care se confruntă adultul, unele generate de cultură, altele de presiunile familiale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sine. Derulând firul analizei, vom menționa că Levinson și colaboratorii săi (1978) plasează criza respectivă în intervalul de vârstă 35-45 de ani. În esență, ea este comparabilă cu cea care survine în adolescență, deoarece identitatea persoanei devine problematică. Există o multitudine de cauze care pot genera o asemenea stare de lucruri: schimbări la locul de muncă, perspectiva îmbătrânirii, decesul unor persoane dragi, modificări în constelația familială, odată cu plecarea copiilor etc. Din perspectiva jungiană, adultul matur, chiar dacă a reușit să-și populeze
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]