5,091 matches
-
Dunării, precum și a Insulei Șerpilor). Anul 1948 a adus și anexarea Insulei Șerpilor de către U.R.S.S., pe temeiul unei înțelegeri dintre dr. P. Groza și V. M. Molotov din 4 februarie (cu prilejul încheierii Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între U.R.S.S. și România), urmată de predarea Insulei printr-un proces-verbal încheiat la 23 mai, semnat din partea guvernului român de ministrul Lucrărilor Publice, Nicolae Profiri, și de secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Eduard Mezincescu. Parlamentele celor două țări
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
istorice” asumate de Internaționala Comunistă. După semnarea Protocolului de la Moscova (9 februarie 1929) și a Convenției de definire a agresorului (1933), s-au reluat relațiile diplomatice la 9 iunie 1934, dar nu s-a ajuns la încheierea pactului de asistență mutuală dintre cele două state. Putem găsi în aceste tratative și în documentele adiacente recunoașteri formale, implicite, ale frontierei pe Nistru. Însă, în anii următori, obiectivele agresive ale vecinului de la răsărit față de România, în mod special, au fost reluate prin încheierea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din 28 octombrie 1920, este reflectată în documentele din 1929, 1933, 1934 și 1936; s-a ajuns la restabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state, la o anumită recunoaștere, implicită, a frontierelor existente, fără a se adopta pactul de asistență mutuală, aflat în stadiul de proiect. Istoriografia română, istorici de pe ambele maluri ale Prutului și din afara spațiului românesc au reluat și dezvoltat în ultima vreme analiza durerosului episod pentru neamul nostru, al ocupării, prin forță armată, a Basarabiei, nordului Bucovinei, a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
parte integrantă, intră în vigoare între Părțile Contractante după ratificarea zisului Tratat de la Paris din 1929 de către organismele legislative competente ale Statelor Contractante respective. Art. II. Intrarea în vigoare a prezentului Protocol a Tratatului de la Paris din 1928 în relațiile mutuale dintre Părți a prezentului Protocl va fi valabilă independent de intrarea în vigoare a Tratatului de la Paris din 1928, cum este stipulat de articolul următor. Art. III. 1. Prezentul Protocol va fi ratificat de către organele legislative competente ale Părților Contractante
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Socialiste în termen de o săptămână începând cu data ratificării prezentului Protocol de către Partea respectivă. 3. Începând cu ziua depunerii instrumentului de ratificare de către două dintre Părțile Contractante, prezentul Protocol va intra în vigoare între cele două Părți. În relațiile mutuale ale altor Părți Contractante și State pentru care Protocolul este deja intrat în vigoare, el va intra în vigoare în același timp și pe măsura depunerii instrumentului lor de ratificare. 4. Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste va notifica imediat fiecare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
tuturor țărilor. Lotificarea de adeziune definitivă va trebui făcută în numele guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, care o va notifica tuturor celorlalte Părți ale prezentului Protocol. După primirea zisei notificări conținând adeziunea, prezentul Protocol va fi pus în vigoare în relațiile mutuale ale Statului aderant și a tuturor Părților prezentului Protocol. Art. VI. Intrarea în vigoare prin efectul prezentului Protocol a Tratatului de la Paris din 1928 în relațiile mutuale ale Statului aderant și a tuturor celorlalte Părți la prezentul Protocol va fi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
zisei notificări conținând adeziunea, prezentul Protocol va fi pus în vigoare în relațiile mutuale ale Statului aderant și a tuturor Părților prezentului Protocol. Art. VI. Intrarea în vigoare prin efectul prezentului Protocol a Tratatului de la Paris din 1928 în relațiile mutuale ale Statului aderant și a tuturor celorlalte Părți la prezentul Protocol va fi realizată pe calea prevăzută la art. IV a prezentului Protocol. Art. VII. Prezentul Protocol a fost întocmit într-un singur exemplar, a cărui copie autentică va fi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
țările lor reguli precise care să definească agresiunea, în așteptare ca acestea din urmă să devină universale; Au decis în aceste scopuri a încheia prezenta Convențiune: Art. 1. Fiecare din înaltele Părți Contractante se angajează să accepte în raporturile ei mutuale cu fiecare din celelalte și cu începerea zilei punerii în vigoare a prezentei Convențiuni definiția agresiunii, astfel cum a fost explicată în raportul comitetului pentru chestiunile de securitate cu data de 24 mai 1933 (Raportul Politis), la Conferința pentru reducerea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
stabilite între țările noastre. Pentru ca aceste relațiuni să se poată desfășura în chip normal, în înțelesul unei apropieri din ce în ce mai mari și a unei prietenii reale și trainice, am onoarea de a confirma înțelegerea care urmează: Guvernele țărilor noastre își garantează mutual plinul și întregul respect al suveranității fiecăruia din Statele noastre și abținerea de la orice imixtiune, directă sau indirectă, în afacerile interne și în dezvoltarea fiecăreia dintre ele și în special a oricărei agitațiuni, propagandă și oricărui fel de intervențiuni sau
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nule ab initio, iar consecințele lor trebuie eliminate. În contextul dezvoltării și aprofundării procesului general european, al edificării unei noi arhitecturi politice și de securitate în Europa și creării spațiului uman unic european, acționînd pe baza dialogului și a conlucrării mutuale, ținînd cont de noile realități, participanții la Conferința de la Chișinău se pronunță în favoarea unor soluții politice care să conducă la eliminarea actelor de injustiție și abuz comise prin recurgerea la forță, dictat și anexiuni atît în perioada premergătoare, cît și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la destructurare. Grupurile cu un nivel de coeziune foarte scăzut pot fi cu indulgență numite grupuri. Opusă coeziunii ar fi disocierea grupului. Sursele coeziunii grupului sunt: atracția interpersonală, măsura în care membrii se simpatizează unii pe alții, climatul de încredere mutuală, succesul în activitatea comună și satisfacțiile generate de viața în grup, prestigiul grupului de apartenență, măsura în care grupul satisface aspirațiile membrilor, cooperare în cadrul activităților grupului. Atunci când colegii de clasă au sentimentul că alcătuiesc o mică comunitate („familie”), ei sunt
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
unic al fiecăreia dintre ele, ci trebuie căutată în adâncurile gândirii sociologice, existând mai degrabă ca tendință decât ca fapt împlinit. Dincolo de caracterul particular al diferitelor abordări, pot fi detectate o serie de modele explicative mai profunde care nu sunt mutual exclusive, ci mai degrabă complementare, tinzând să fie asimilate în gândirea comunității. În cazul teoriilor clasice, divergența și lipsa de continuitate sunt dramatizate. Dacă analizăm însă mai cu atenție practica gândirii sociologice, putem detecta tendințe integrative accentuate ce par să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
O asemenea angajare partizană a cercetării nu exclude dialogul, ci doar îi creează o bază mai temeinică, fiecare parte devenind mai conștientă de propriile sale interese. Ea nu exclude, de asemenea, nici cercetarea științifică comună și nici găsirea unor soluții mutual acceptabile. Poate însă sociologia să fie simultan angajată și obiectivă, să sprijine interesele particulare ale unui grup sau subsistem, satisfăcând totodată standardele de obiectivitate ale științei? În această privință găsim, destul de răspândite, două atitudini extreme: pe de o parte, considerarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
raporturi sociale fundamentale cu care sunt relaționate, precum raporturile dintre sexe sau cele dintre clasele sociale. Dacă până În deceniul opt al secolului XX au existat Încercări teoretice de tratare a diviziunilor dintre generații și a celor dintre clase prin excludere mutuală - concepții inspirate, În special, din viziunea marxistă asupra claselor sociale -, după această dată optica se schimbă, accentul punându-se pe raporturile dintre generații, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe legăturile care se stabilesc la muncă, În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comunitate asupra rezultatelor educaționale. Recunoașterea ca principiu central al acestei teorii a „istoriei legăturilor strânse Între instituțiile majore care-i socializează și educă pe copii” (Epstein, 1992, 1140-1141) determină ca anumite obiective, cum e succesul școlar, să constituie un interes mutual pentru oamenii fiecărei instituții, ce este atins prin acțiunea și suportul lor cooperant. Această perspectivă este imaginată ca trei sfere ce se intersectează și simbolizează școala, familia și comunitatea. Imaginea-teorie include o structură externă și una internă (Epstein et al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să se explice această atracție prin oarecare teorii electrice”, cum o spune dl Picard (p. 19). Tot așa ar fi cu legile topirii deosebitelor metale, care Își găsesc explicarea În aceea a dilatării datorate puterii căldurii, pe când cauza acestei respingeri mutuale a moleculelor Încălzite rămâne necunoscută. Un alt exemplu În care cauza ultimă este un fapt individual absolut neexplicabil ne este dat de legile anotimpurilor pe deosebitele planete, provenite din Înclinarea axei lor pe orbită, Înclinare a cărei oprire la un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ea pledează pentru depășirea concepției defensive privind diferențele (acceptăm din respect sau de nevoie, ca să trăim în pace, profilul celuilalt, așa cum el ni-l acceptă pe al nostru), pentru a gîndi, în schimb, deosebirile în coprezența lor îmbogățitoare. Fuziunea, completarea mutuală, convergența perspectivelor individuale sau de grup, iar nu omogenizarea lor ar fi strategia dezirabilă în democrația americană actuală. Ea i-ar conduce pe actorii politici sau sociali, participanți la o înfruntare/dezbatere, către un punct de vedere mai amplu, împlinitor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
realizate între ședințe. Acest timp rezervat consultației permite pacientului să învețe și să cunoască mai bine instrumentele terapeutice, dar și, progresiv, să ia inițiative, să propună exerciții la care terapeutul nu s-ar fi gândit, să întărească alianța și încrederea mutuală. Acest timp permite pacientului să fixeze noile comportamente și să conștientizeze în mod durabil că aceste scenarii catastrofice nu se realizează. Realitatea este întotdeauna mai puțin teribilă decât ideea pe care ne-o facem în legătură cu aceasta. Singurul eșec posibil și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al asociației MȘdiagora-Paris, administrator al FNAP-PSY și ASM 13. Club house... Asociația franceză contra miopatiilor. Asociația franceză a persoanelor suferind de tulburări obsesionale și compulsive. Federația națională a asociațiilor foștilor pacienți cu probleme psihiatrice. Centre spitalicești specializate. Grupul de întrajutorare mutuală. In 2006 aceasta numără mai mult de 140 asociații. Legea 1901. Tricot, 2005. In ciuda fragilității resurselor lor financiare, cotizațiile aderenților fiind, pentru multe dintre ele, principala sau chiar singura lor resursă. Vezi capitolul 3. Psihiatru psihopat și canibal din
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
alegeri generale; asumarea identității de român, maghiar sau altceva). În acord cu definiția dată mai sus, doar însușirile din prima grupă pot fi măsurate în sens strict. Indiferent de tipul de însușire, obiectele pot fi împărțite în categorii exhaustive și mutual exclusive, definite de stările însușirii respective. Obiectele intră în aceeași categorie dacă sunt identice cu privire la însușirea respectivă, i.e. posedă aceeași stare a însușirii.Obiectele care prezintă stări diferite ale însușirii vor intra în categorii diferite. Această procedură de clasificare devine
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
o incursiune teoretică în literatura comunicării interculturale, dar constată că trebuie să rețină nu atât succesele teoretizării, cât mai ales eșecurile și incertitudinile lăsate în urmă de acestea. Respingând ideea dominației culturale, Casmir își propune să găsească oportunitățile pentru dezvoltarea mutuală a unor culturi aflate în interacțiune proximă, ca de exemplu, cele ce conviețuiesc în societatea americană. "A treia cultură" apare ca o punte ce unifică paradigmele culturale rivale, contrastante, într-un tot unitar, funcțional, fiind rezultatul unei viziuni sintetice trecerea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
universurile ideilor, ideologiilor, miturilor, zeilor rezultați din creierele noastre trebuie considerate ca "existenți", ființe obiective dotate cu o putere de auto-organizare și autoreproducere, supunându-se unor principii pe care nu le cunoaștem, și trăind în relații de simbioză, de parazitism mutual și de exploatare mutuală cu noi."63 Analiza lui Edgar Morin, va contura obiectivele unei politici culturale care va avea ca noțiuni de bază descentralizarea unei politici culturale diversificate, dezvoltarea culturală având ca punct de plecare creativitatea indivizilor și a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
zeilor rezultați din creierele noastre trebuie considerate ca "existenți", ființe obiective dotate cu o putere de auto-organizare și autoreproducere, supunându-se unor principii pe care nu le cunoaștem, și trăind în relații de simbioză, de parazitism mutual și de exploatare mutuală cu noi."63 Analiza lui Edgar Morin, va contura obiectivele unei politici culturale care va avea ca noțiuni de bază descentralizarea unei politici culturale diversificate, dezvoltarea culturală având ca punct de plecare creativitatea indivizilor și a grupurilor, politica de comunicare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
trecerea timpului a arătat este faptul că pacea nu poate fi obținută sau menținută dacă aspectul cultural este ignorat. Schimburile culturale permit o mai bună cunoaștere reciprocă a popoarelor planetei, de la care se poate astfel aștepta un mai mare respect mutual și deci diminuarea conflictelor. Această ambiție există la nivel multilateral, dar ea poate exista și la nivel bilateral. Căutarea păcii prin cooperare culturală a fost reținută în cadrul organizațiilor internaționale regionale. "Interesul Consiliului Europei pentru cooperarea culturală europeană se bazează în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
românilor emigrați În America și Canada nu se poate socoti cu precizie din cauză că erau trecuți În mod global cu celelalte naționalități ca provenind din fostul Imperiu Austro-Ungar; pe de altă parte, nu toți românii fac parte din societăți de ajutor mutual ca să poată fi socotiți În modul acesta. Cifra aproximativă ce mi s-a dat Însă din mai multe părți ar considera numărul românilor În Statele Unite la aproximativ 100.000, iar În Canada la 15 000. Acel al evreilor români, 50
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]