5,267 matches
-
să-și controleze în mod voluntar vezica urinară. Se consideră, că la vârsta de trei ani majoritatea copiilor posedă controlul vezicii. Peste trei ani enurezisul diurn este întotdeauna patologic, iar emisia de urină involuntară din timpul nopții se numește enurezis nocturn. Enurezisul poate fi un semn în unele boli: diabetul zaharat, diabetul insipid sau al unei anomalii a aparatului uro-genital: hipospadias epispadias, fimoză. Se consideră și un semn de maturație întârziată a scoarței cerebrale, fapt confirmat de somnul profund al acestor
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Becescu-Silvan, G. Russe-Admirescu, D. Nanu. Manuscrisul Varvarei Dobroselov de Dostoievski e tradus de D. Negreanu. Tălmăciri din Goethe, Herder, Lenau, Heine și Byron sunt semnate cu inițiale. D. Nanu transpune Ochii morților de Sully Prudhomme, iar Ion Minulescu, iscălind Mi, Nocturnă de Paul Bourget. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290553_a_291882]
-
Mt 14, 1-12), s-ar fi putut abține oare creștinii din Roma, mai ales cei din casa Cezarului (Fil 4, 22), mult mai conștienți de imoralitățile sale, de a critica și de a condamna, în public și în privat, depravările nocturne, matricidul, uxoricidul și alte numeroase delicte, cu care se mânjise Nero, devenind obiect de ură, înjosire și dispreț general? Ne vine greu să credem. Persecuția neroniană dezlănțuită pe neașteptate, poartă amprenta clară a stăpânului decis să o sfârșească cu acele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
hipoglicemie, creștere în greutate excesivă, risc aterogen, creșterea necesarului de suport familial. Regimuri insulinice la pacienții vârstnici cu T2DM: - o injecție pe zi seara la culcare (insulină cu durată intermediară de acțiune): scade glicemia à jeun prin inhibiția neoglucogenezei hepatice nocturne, cu scăderea efectului glucotoxic pe care hiperglicemia matinală îl exercită pe celulele β pancreatice și secundar creșterea secreției endogene de insulină, cu asigurarea unor valori acceptabile ale glicemiei postprandiale. Această ipoteză sprijină și utilizarea combinației insulină seara - sulfonilureice ziua. Administrarea
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
însă, din modul în care autoarea reconstruiește trecutul privit ca formă individuală a tradiției universale din prisma prezentului. Promovând ludicul prin intermediul versurilor scurte ("Luna turna pe luciul ei/ Ulei".), care întrerup brusc idilicul ("Apa era fără sfârșit rotundă") cu accente nocturne ("Din apă, ieșeau trupuri albe de plopi/ Cu forme somnoroase și suave".), pentru crearea unei atmosfere de joc, de voie-bună, specifice celei din Întâmplări din grădina mea. În aceeași notă sunt și poemele cu primele infiltrații blagiene ("Vreau satul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de cele mai multe ori, un „profesionist”. Astfel, toate virtuțile „veghei” se degradează, se preschimbă în contrariul lor în cazul „supravegherii”: „veghea de noapte”, practică a comunității sau plăcere proprie celor ce nu agreează lumina zilei, se convertește, când vorbim de „supraveghere nocturnă”, într-o activitate de spionaj. Aici nimic nu mai este gratuit sau ludic, partenerii au identități precise (spion și spionat), iar misiunea, explicită, vizează doar eficacitatea. Supravegherea merge mână în mână cu neîncrederea. La baza ei stă prealabilul, imaginar sau
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
cu ironie și precizie, pare să se instaleze în intimitatea noastră. Această cură, pe care o urmează mii de oameni foarte obișnuiți, își găsește apogeul și consacrarea la nivel suprem: creiere distinse propagă această adevărată religie urmînd ritualuri zilnice și nocturne la ultimul etaj al MIT, convertind pe toată lumea... Chiar într-un domeniu ca terapia analitică, cînd este vorba de pacient, de suferință și de cură, mișcarea tautistă găsește cuvîntul vindecător pentru a-l antrena în vîrtejul general. Vom examina, în
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
descărcarea afectivă", cum ar spune Domaso Alonso: "va trebui să dorm tu citește-mi/ dintr-o carte sfântă/ în acest amurg eu trebuie să dorm/ un ochi se deschide în haos" (" Amurg"). Un univers neptunic, al vrăjii somnului, al revelațiilor nocturne desface peisaje învăluite în tăcere, în lumini de aur, lumină a morții și a somniei. Poezia este dominată de două prezențe care apar obsesiv: femeia și îngerul, ce se interpătrund în unele poeme. Singurele amintiri frumoase ale poetului sunt legate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de care poetul zadarnic încearcă să fugă și care îl va purifica: "rămas voi fi, pe-al apei rug/ Om cu genunchii de cer." În volumul "Ultrasentimente" descoperim și romanțe false, ușor antonpannești, fixate într-o lumină romantică cu peisaje nocturne și lunare: Până la zori mai e un ceas/ Mai spală-mi simțurile sparte/ Conservă-și acest gând rămas.". Treptat, romanțele nu mai sunt romanțe, versul devine declamativ, poezia se despletește, punctată de un anume teribilism și de încercarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-i păsa. El nu-i sentimental, dar nici indiferent. Euforia sa bahică nu șterge impresiile dezolante notate, una cîte una, ca-ntrun reportaj, la începutul sonetului. Acesta are corespondențe cu „Lacustră”, în vecinătatea căreia a fost plasat și cu a treia „Nocturnă” din Scîntei galbene, în care plînsul se amestecă în neștire „cu ploaia care curge în mahalaua bleagă”, carevasăzică înmuiată de inundații, căzută în prostrație din pricina repetatelor necazuri. Ceea ce în „Lacustră” era mai mult sau mai puțin halucinație, aci (și, de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
galbene, în care plînsul se amestecă în neștire „cu ploaia care curge în mahalaua bleagă”, carevasăzică înmuiată de inundații, căzută în prostrație din pricina repetatelor necazuri. Ceea ce în „Lacustră” era mai mult sau mai puțin halucinație, aci (și, de asemenea, în „Nocturnă”) e senzație directă de umezeală, în aer și în lucruri, de sufocare și de frig, de care nu scapă, deși-i „topit de băutură”. Focul alcoolului nu-l încălzește. Pantomima sa exuberantă din final e derizorie în raport cu drama „măhălălilor” pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în altă parte. Se ducea ca să uite de tristețe și se întorcea adesea trist, în ciuda gesticulației exhibiționiste. Cum se infiltra apa în zidurile pe lîngă care trecea, așa se infiltrau dramele locurilor în zidurile sale sufletești. La lumina zilei, aventurile nocturne (plimbări sau petreceri) provocau analize dintre cele mai dureroase. Modele umane - modele literare „Ca Edgar Poe mă reîntorc spre casă/ Ori ca Verlaine topit de băutură”. Bravînd, în aceste versuri din „Sonet”1), Bacovia boemul se pune sub pavăza numelui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ninge...” sînt înfățișate „la post”, jinduind splendorile și plăcerile pe care alte colege de-ale lor, mai norocoase, le au: „Și ninge în orașul mare/ E noaptea plină de orgii,/ Iar prin saloane aurii/ S-aud orcherstre, și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin.../ Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...”4 ) în proză lucrurile sînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
literari. Aparține categoriei „Nevrozelor”, căci chiar evocă o criză de nervi, mai exact o spaimă în urma căreia poetul a simțit „fiori de nebunie”. Explicațiile legate de aceasta trebuie să înceapă cu amintirea faptului că Bacovia era un promeneur solitaire, adesea nocturn. Poetice, făcute fără aprehensiuni odinoară, atare plimbări deveniseră, în anii de la confluența deceniilor trei și patru ale secolului trecut, periculoase. Viața era din ce în ce mai tensionantă și mai brutală. E adevărat, plimbîndu-se singur noaptea, trăise și în trecut emoții puternice, care, cum
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îndoială, odată „transpusă” pe foaia de caiet, „inspirația” urma un proces de prelucrare literară. Dar e o mare deosebire între variantele poemelor bacoviene și cele ale altor poeți. Uneori, în cazul său, chiar denumirea de „variante” pare abuzivă. Exceptînd „Lacustră”, „Nocturnă” (Fug rătăcind în noaptea cetății), „Stanță la Bacovia” și alte cîteva, în care numărul intervențiilor e mai mare, poetul nu operează schimbări majore: schimbă un titlu cu altul, mută un cuvînt de la mijlocul versului la începutul lui, înlocuiește un verb
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
trezire 20). înfundat, sumbru, cu un potențial enigmatic mai mare decît altele, cuvîntul „plumb”, ca și materialul ce-l denumește, îi atrage pe anxioși care vibrează la semnificațiile sale ascunse. în contrast cu aurul, care e sacru, solar, benefic, plumbul e infernal, nocturn, malefic. în nu puține predici despre iad, una din pedepse e arderea cu „plumb topit”. Plumbul îl conține pe Antihrist. „Fermecătorii” și „vrăjitorii” tatonau puterile oculte vărsînd „plumb, cositor sau ceară”21). în învățăturile lui Isus Sirah plumbul e asociat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Cetatea” e o altă Sodoma sau Gomora și poate avea oricînd soarta acestora. Incapabil să se rupă de viața ei, poetul e aidoma femeii lui Lot, care „s-a uitat înapoi și s-a prefăcut în stîlp de sare”. O „Nocturnă” (Fug rătăcind în noaptea cetății) evocă, apoi, „ora cînd Petru plînge amar”, „ora lașității”5), povestită în toate Evangheliile. Ambele exemple sînt semnificative pentru psihologia poetului, un om ce se frămîntă pentru păcatele sale și ale lumii în care trăiește
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 112. 9. Bacovia. Sfîrșitul continuu, Ed. Cartea Romînească, 1977, p. 428. 10. „Aforisme și însemnări”, în Elanul insulei, Ediție îngrijită de Dorli Blaga și George Gană, Ed. Dacia, „Restituiri”, 1977, p. 231. Despre uitare 1. Versuri din cele două „Nocturne” (Opere, p. 44 și 59). 2. „Dintr-un text comun”, în Opere, p. 339. 3. „Legendă” (Opere, p. 177), „Gaudeamus” (p. 149), „Idei III” (p. 196). 4. T. Arghezi, „Dintr-un foișor”, în Ars poetica, Ediție îngrijită de Ilie Guțan
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pentru singurătatea sa. A fost mereu conștient că-i lipsesc mijloacele de a se acomoda cu ritmurile și pretențiile ei. în primul rînd, voința. îmi închipui că-i venea teribil de greu să iasă în lume. Dacă pentru plimbările sale nocturne avea curaj, pentru o șezătoare literară - nu. Se deprinsese cu solitudinea ca și cu întunericul. Nu i-a lipsit curiozitatea față de oameni, dar - lucru care-l deosebește de majoritatea scriitorilor, actorilor, artiștilor plastici - nu-i plăcea să fie văzut, mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dacă „inspirația” are acuitate și poetul o prelucrează adecvat. Poemele lui Bacovia nu au „umpluturi”. Iau un exemplu la întîmplare: „Și ninge în orașul mare/E noaptea plină de orgii,/Iar prin saloane aurii/ S-aud orchestre și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin... Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...” („Și ninge...”). Mai încăpeau o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poetul a scris și elegia Mortua est!, trebuia să preceadă înmormîntarea ei, arătată în Tristeță. S-au emis mai multe ipoteze asupra moti velor de inspirație pentru Mortua est!, fiind trecut în revista mai ales Young, cu ale sale Cugetări nocturne, Bolintineanu, cu O fată tînără pe patul morții, Alecsandri, cu poeziile Dri-Dri, Emmi și Dedicația fiecare din ele fiind închinate la cîte o moartă. Întrucît prima formă la Eminescu avea titlul Elena, s-a mai presupus, în mod stăruitor, o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
parursul anului 1949: acasă, în timp ce făcea naveta și în trenul cu care a străbătut America, atunci când ea și Grace s-au dus la Santa Fe pentru prima dată. Scria în primele ore ale dimineții, aproape transformându-se într-o creatură nocturnă. A continuat să compună când au plecat spre Mount Desert în iunie, și după ce s-a întors la Sarah Lawrence în septembrie. Prin ianuarie 1950 făcuse progrese dar mai avea nevoie de timp și a convins-o pe Grace, care
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
la sfârșitul părții a doua. Secțiunea de mijloc este punctată de apariția unui călugăr franciscan numit Cyprien. Zenon îl angajează pe misoginul de 18 ani ca asistent medical. În cele din urmă, Cyprien îi povestește stăpânului său despre activitățile sale nocturne ca membru al unui grup secret, Îngerii, care fac dragoste cu Preafrumoasa și servitoarea ei, goi ca și când ar fi în rai75. Zenon este uluit. Își imaginase că practica perfidă se stinsese în copilărie, dar în mod evident nu era așa
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
așa cum relatează Cyprien 76. Acum intriga se complică: Zenon este implicat. Preafrumoasa concubina a doisprezece tineri rămâne gravidă și își ucide copilul născut prematur: arestată, ea îl denunță pe amantul Cyprien și depune mărturie în fața judecătorilor din Bruges despre desfrâul nocturn al bandei naive a adamiților sau îngerilor. La rândul lui, Cyprien este interogat și pentru a se salva îi implică pe alții, mai ales pe stăpânul lui, Zenon, deja suspectat de practici sodomiste cu tânărul și chipeșul călugăr. Acum autoritățile
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ani, fără să fi reușit să fac asta, desigur 87. Poate că au reprezentat două părți ale aceleași călătorii pentru ea, dar nu și pentru ceilalți. Rezonanța dintre titlul noii sale cărți (opera întunericului) și noul ei model de scriere nocturnă n-ar fi putut fi inutilă nici pentru ea nici pentru Grace. Scriind în primele ore ale dimineții, lucrând în cursul nopții, Marguerite trebuie să fi simțit în numeroase ocazii că fusese cu Zenon în mai multe feluri. Cărțile au
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]