7,693 matches
-
a făcut-o. Noi înțelegem foarte bine resentimentele de natură politică ce noi românii le putem avea asupra guvernului rusesc în urma pierderii Basarabiei: dar față c-un monarh care nu mai e, față c-un suveran puternic care-a fost oaspetele pământului și poporului nostru credem c-ar fi fost cuviincios ca Parlamentul român să-și esprime regretele în urma unei. ucideri atât de odioase, a unei morți atât de tragice, oricari ar fi încolo sentimentele sau resentimentele politice, ce priveau guvernul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rebeliune fățișă a poporului sau a armatei, au căzut prin amicii lor fațarnici; nici un Domn român, absolut nici unul n-a căzut prin tradarea strajei domnești; orice strajă, chiar adversară Domnului, pe cât era strajă au privit în unsul lui Dumnezeu pe oaspetele credinței ei, și oaspeții sunt sfinți chiar pentru popoarele cele mai barbare, necum pentru cele civilizate. Noi nu vorbim pentru fostul colonel de vânători. Ne-am feri chiar de-a-i pronunța porecla, pentru că o sumă de oameni cumsecade suportă fără
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sau a armatei, au căzut prin amicii lor fațarnici; nici un Domn român, absolut nici unul n-a căzut prin tradarea strajei domnești; orice strajă, chiar adversară Domnului, pe cât era strajă au privit în unsul lui Dumnezeu pe oaspetele credinței ei, și oaspeții sunt sfinți chiar pentru popoarele cele mai barbare, necum pentru cele civilizate. Noi nu vorbim pentru fostul colonel de vânători. Ne-am feri chiar de-a-i pronunța porecla, pentru că o sumă de oameni cumsecade suportă fără vină inconvenientul de-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se zbate; însă colegiile electorale sunt falsificate deja prin introducerea în liste de alegători frauduloși: țara legală e în minoritate față cu țara cavalerilor de industrie. Cum să se facă mai bine și la ce s-ar face? Milionul de oaspeți în hanul Americei dunărene își caută de afaceri și-i au în buzunar pe patrioții de industrie. A lor e țara cu d. Brătianu cu tot și lor le convine guvernul. La ce s-ar schimba? Pentru Terinte din Vaslui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
solidaritate între popor și clasele dirigente, recrutate din Cariagdii și Basmangii, lipsa de simț istoric și național ne-au adus unde suntem și au prefăcut o țară veche, cu trecutul ei cinstit, cu datinele ei oneste, într-un han de oaspeți străini în care toată organizația s-a făcut în favorul străinilor și pentru a le face traiul cât de neted și de moale în țara nimărui, căci numai ca firmă mai e a noastră. Noi nu suntem contra îmbogățirii celor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putut recunoaște numai cadavrul avocatului Jacques Groag, și soția sa e moartă. Ei au fost însoțiți de profesorul Loew cu soția sa. Aceștia de asemenea sunt morți. Apoi se anunță moartea arhitectului Melic din Viena. El însoțise la teatru pe oaspeții săi din Nikolsburg, cari și ei poate vor fi pierit în flăcări. [2 decembrie 1881] [""ROMÎNUL" ADMITE... "] Romînul admite, pentru a ne face plăcere, că de la proclamarea regatului încoace, nu mai e nici o deosebire între liberali și conservatori. Stabilind această
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în teatrul american postbelic, alături de nume consacrate precum Arthur Miller și Tennessee Williams, dar nu un premiu Pulitzer (specialiștii din juriu l-au recomandat, board-ul l-a refuzat). Jocurile interpretate de amfitrionii George și Martha în prezența cuplului de oaspeți, Nick și Honey, sunt mai mult decât un șir de expresii sado-masochiste, de jocuri de putere și subordonare, sunt strigătul de disperare al unor oameni inteligenți și educați ce sunt, ca și ceilalți cetățeni mai mult sau mai puțin respectabili
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Mai există și alte facilități precum un telefon, un ceas cu alarmă, un televizor, un seif, un minibar cu gustări și băuturi, cafetiere. Hotelurile de lux oferă halate de baie și papuci, jacuzzi etc. Hotelurile mari pot oferi facilități suplimentare oaspeților, cum ar fi o piscină, centru de fitness, centru de afaceri, de Îngrijire a copiilor, săli de conferințe și servicii de asistență socială. Proprietățile din această categorie sunt reprezentate de hoteluri, moteluri, cluburi, teatre, școli, lăcașe de cult, clădiri guvernamentale
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
altă parte, capitolul următor din cartea Facerii (19) arată că nesocotirea legii ospitalității atrage pedeapsa divină. Și peste secole, Sfântul Apostol Pavel, plin de vervă, În Epistola către Evrei, Îi Îndemna astfel pe creștini, reamintindu‑le episodul avraamic : „Primirea de oaspeți să n‑o uitați căci prin aceasta unii, fără ca să știe, au primit În gazdă, Îngeri” (Evrei 13, 2). Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 83 IV.4. Dumnezeu Își Întoarce fața către cei care‑și Întorc fața spre semenii lor Slujirea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
noastră”103. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 93 Vrednic de pomenire este În acest sens și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț († 1794), care avea o grijă deosebită și pentru cei bolnavi. „În Mănăstirea Neamț zidi spital pentru bolnavi și case de oaspeți. Starețul rânduia pe cei bătrâni și bolnavi la spital, Încredințându‑i fratelui Onosie, bolni‑ cerul mănăstirii. El cerea Îngrijitorilor să slujească bolna‑ vilor ca lui Dumnezeu, să le dea de mâncare cât mai bună, pâine albă și vin, să‑i
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de violență din partea ei. Aceasta era nu numai pentru siguranța celor‑ lalți, dar și pentru siguranța propriei persoane. Bătrânul Sava i‑a permis să sărute moaștele sfinte. Doctorul l‑a invitat pe bătrân să petreacă noaptea În casa lui ca oaspete de onoare. Bătrânul nu a putut refuza. Sava s‑a rugat În timpul Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 233 nopții la sfântul doctor Pantelimon. Avea moaștele așezate În camera În care fata bolnavă era Încătușată. În ziua
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fâț] de animale era inclus printre acțiunile care urmau s] fie judecate în viața de apoi. Desigur, unii erau sceptici în privința vieții de apoi promise. La petrecerile date de egipteni, atmosfera era întreținut], în parte, de un harpist care încuraja oaspeții s] se dedea pl]cerii, deoarece nu aveau nici o sigurant] c] sârguința pe p]mânt le va aduce fericirea veșnic]” (Wilson, 1958, p. 467). Harpistul spunea c] mormintele piramidale ale divinilor faraoni și ale nobililor lor fuseser] profanate, si era
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spele” imaginea prăfuită a provinciei și să ascundă o seamă de carențe, de care primăria era conștientă. Într-o tradiție care și-a dovedit funcționalitatea timp de decenii, orașul și locuitorii lui primeau o atenție specială mai ales atunci când aveau oaspeți la cel mai Înalt nivel, vizita familiei regale fiind un motiv suficient pentru activarea unui Întreg proces, a cărui finalitate se reducea, În fond, la crearea unui șir de iluzii. Primăria și organizatorii doreau să lase impresia invitaților că Iașul
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
necesarului fiind Împrumutat de la particulari . Lipsa de preocupare a administrației comunale pentru amenajarea cu caracter permanent a unor apartamente regale și perpetua senzație de provizorat reies și din felul În care au fost administrate bunurile proaspăt cumpărate. După plecarea Înalților oaspeți, Serviciul tehnic a descoperit că, În lipsa unor contracte și a unor responsabilități clar determinate, multe din obiectele de mobilier și decor au fost luate fără a li se mai ști soarta. La 16 octombrie, ziarul Ecoul Moldovei anunța că pregătirea
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
instalația proiectată nu fusese finalizată. Abia la 18/30 martie 1898, Uzina din Păcurari a fost pusă În funcțiune , iar procesul de mutare a facultăților și laboratoarelor putea fi Încheiat . Chiar și În aceste condiții, noul local a primit aprecierile oaspeților, regele acordând antreprenorilor Trolli și Scolari „Coroana României În grad de Cavaler”, pentru eforturile depuse la ridicarea edificiului . În pofida unor zvonuri Întreținute de presa locală de opoziție, despre amânarea vizitei lui Carol ca urmare a stadiului nesatisfăcător În care se
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
Elisabetei buchete de flori, În timp ce Carol a trecut În revistă compania Regimentului XIII . După ceremonia primirii, regele s-a Îndreptat spre grupul consulilor și a dat mâna cu Giers, care În calitate de Decan al reprezentanților străini și-a prezentat colegii, apoi oaspeții, În frunte cu suveranii, au pornit spre Mitropolie. De-a lungul străzilor Ștefan cel Mare și Golia erau așezate trupe de cavalerie, infanterie și elevi ai Școlii Normale. Conform protocolului, cortegiul era format, În ordine, dintr-un ofițer de poliție
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
trimis o telegramă prin care Își exprima gândurile față de deschiderea palatului universitar . După Încheierea festivităților publice, perechea regală a fost invitată să viziteze și interiorul așezământului. Regina a dezvelit o placă pe care profesorii i-au Închinat-o , după care oaspeții, Însoțiți de arhitectul Blanc au vizitat sălile, laboratoarele și biblioteca. Tot cu ocazia inaugurării a fost organizată o expoziție de arheologie preistorică sub coordonarea lui Gr. Buțureanu și Teohari Antonescu, la care au fost prezentate artefacte din stațiunile Cucuteni, Belcești
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
tot, femeile sunt În primele rânduri, pline de Încântare și de cochetărie, Îmbrăcate cu tot ce au ele mai frumos, Înfățișându-și copiii și așteptând binecuvântarea monarhului. În timpul vizitei sale prin Banat, din anul 1768, luând prânzul la Timișoara, Înaltul oaspete acordă permisiunea de a i se Înfățișa la masă toți cei care doresc să Îl vadă. Aflând acest lucru, timișorencele iau cu asalt reședința imperială. După cum scrie cronicarul Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , „jupâneăsele noastre, Hagica, ce
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui Diuricicu, a Ferecatului, a Comnoșenilor, mă luară iară cu iale sus să merg”, la Împărat, prezentându-i suveranului, cu această ocazie, și un scurt program folcloric, spre Încântarea acestuia. Înfățișarea lor, exotică și eclatantă, Îi impresionează, fără Îndoială, pe oaspeții austrieci, pentru că, spune cronica, „la iale mânecile cămeșilor cu aur cusute flori, laibere, copce de argint și aurite, capu bicule, căpițe de aur, păpuci nalți, cu aur cusuți”. Dar, dincolo de pitorescul imaginii, prezența lor poartă În subtext un mesaj relevant
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imperiale, marcat de o artificialitate de cea mai autentică factură neoclasică (populat cum era cu grații feciorelnice, cununi de laur și arcuri triumfale), pare desprins din imaginile galante ale poeziei lui Metastasio, poetul favorit al Vienei, pentru a răspunde sensibilității oaspeților austrieci și a le Încânta ochii cu un spectacol pe măsura gustului și așteptărilor lor. De altfel, conform respectivei relatări, ardelencele Își vor atinge scopul urmărit prin această primire fastuoasă, În care aluziile livrești la antichitatea romană Își găsesc, de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
refuza cu Încăpățânare, de-a lungul Întregii vizite, să se prezinte În fața lui Franz Joseph XE "Joseph" . Era, din partea lui Iancu, replica plină de amărăciune pe care el o dădea ingratitudinii Curții vieneze. În această situație, primirea rezervată de către românce oaspeților austrieci dobândea automat alte semnificații, departe de orice spirit de flaterie. Încercând Încă o dată captarea bunăvoinței imperiale, scoțând În evidență individualitatea etnică specific românească a comunității lor, ardelencele venite să Îl Întâmpine pe Împărat nu făceau acum mai mult decât
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
există o interdicție destul de categorică În ceea ce privește contractarea căsătoriei cu un străin. Comunitatea țărănească, În general Închisă În sine, conservatoare și autarhică, privește cu rezervă și chiar cu teamă ideea intrării unui străin În mijlocul ei, altfel decât În calitatea temporară de oaspete. Desigur, Întotdeauna au existat și excepții de la regulă, iar izvoarele istorice atestă existența lor, dar cazurile respective nu sunt decât abateri de la normă, Încălcări ale conduitei standard, condamnate În mod ferm de morala comunității tradiționale. Interdicția matrimonială de ordin etnic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul În orientul și În sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte În folcloristica românească. Descolindatul se Îndrepta Împotriva gazdelor avare, care nu se arată ospitaliere. Colindătorii din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun augur, se pot transforma În oaspeți funești, În vrăjitori de rău augur.Spațiul, timpul și cauzalitatea sunt cercetate ca fenomene care atestă o viziune de viață specifică poporului român. Capitolul Timp și Destin pune În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Descolindatul În orientul și În sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte În folcloristica românească. Descolindatul se Îndrepta Împotriva gazdelor avare, care nu se arată ospitaliere. Colindătorii din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun augur, se pot transforma În oaspeți funești, În vrăjitori de rău augur.Spațiul, timpul și cauzalitatea sunt cercetate ca fenomene care atestă o viziune de viață specifică poporului român. Capitolul Timp și Destin pune În discuție trei probleme importante. Prima dintre ele pornește de la premisa că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
așteaptă ursitorile să deschidă copilului calea și norocul În lume, și nu e loc În casă, că-i casa mică, păcatele mele, că-s om sărac; dar din altă parte bucuros v-aș lăsa, că-s român creștin, bucuros de oaspeți, cum poruncește și legea noastră românească. Se conturează o atmosferă propice venirii ursitoarelor: cântecul cocoșilor este urmat de o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin , ca niște fâlfâituri de aripi moi de păsări și zgomot, glasuri subțiri, ca de clopoței
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]