KorAP: Find »[drukola/base=pârâu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...190 191 192 ...339 >

8,467 matches

Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819

și coline, numai și numai ca să treacă și prin Ipotești, ci ea își primește afluenții, fără Slatina, de care nu știu localnicii, și fără pîrîul Loiești și curge pe la mai bine de cinci km depărtare, nord-est de Ipotești ! A lua pîrîul Loiești din marginea satului Ipotești și a-l face afluent al Sîcnei, iar apoi a scrie că gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor, este tot așa de absurd, cum ai afirma că Dunărea, în mersul ei spre Galați, trece și

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
nepot numai pe Neculai Cristea 45. Marica, sora lui Onciu Iurașcovici, nu știm cu cine a fost căsătorită, dar dintr-o ceartă iscata în anul 1751, feb. 2, pentru a șasea parte din a treia parte a moșiei Romanești, de pe pîrîul Horaiț, din ținutul Suceava, aflăm că ea, cu frate-său, Onciu Iurașcovici, afară de alte pămînturi, au stăpînit și la Romanești cîte o doime din a treia parte, din această moșie; că Marica aceasta a avut numai o fată, pe Gafița

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
se urcă într-o luntre, la care se înhamă lebedele. Acestea "spintecă argintul apei". Zîna, fiind culcată pe jumătate, visează. Pe umărul ei cîntă pasărea măiastră. Ce feerie, ce imaginație bogată! Ce mai frumuseți de basm a văzut Mihai, pe Pîrîul Luncii, care de fapt este atît de tulbure, pe vreme de ploaie, și-i atît de sărac de apă, la secetă! Să nu se creadă cumva că mai sus e vorba de alt pîrîu. Cu ani mai tîrziu, aflîndu-se îndepărtat

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
de basm a văzut Mihai, pe Pîrîul Luncii, care de fapt este atît de tulbure, pe vreme de ploaie, și-i atît de sărac de apă, la secetă! Să nu se creadă cumva că mai sus e vorba de alt pîrîu. Cu ani mai tîrziu, aflîndu-se îndepărtat de Ipotești, în poezia sa Din străinătate, înainte de alte dorințe, o arată pe aceasta: "Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară Scăldată în cristalul pîrîului de argint, Să văd ce eu atîta iubeam

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
cumva că mai sus e vorba de alt pîrîu. Cu ani mai tîrziu, aflîndu-se îndepărtat de Ipotești, în poezia sa Din străinătate, înainte de alte dorințe, o arată pe aceasta: "Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară Scăldată în cristalul pîrîului de argint, Să văd ce eu atîta iubeam odinioară: A codrului tenebră poetic labirint "(s. n.) Așadar, în lumea copilăriei sale, plină de amăgeli, el a transfigurat natura, ne mai păstrînd aproape nimic din culoarea locală. Și vom înțelege de aici

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
în luminoasa culme de munte, acestea îl făceau să-și îndrepteze în afară luarea aminte". "Eminescu fugea de orișice îngrămădire de oameni și se simțea bine singur, în mijlocul naturii. Cea mai încîntătoare muzică era, pentru dînsul, freamătul brădetului și vîjîitul pîrîului ce se varsă spumegînd printre stînci."31. Cînd, tot Slavici, l-a vizitat la Iași, în toamna anului 1874, a rămas impresionat de același lucru: "Pe noi ne înve selește lumina zilei; pe el îl încîntau mai mult umbrele nopții

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
Izvorul de care e vorba aici se afla sub deal, către hotarul Hrișcanilor, aproape de "Stînca stearpă". După cum se vede și din alte poezii, poetul cu fata au fost pe acolo, de multe ori. Peste culmea Haraminilor, către răsărit, se află Pîrîul Murelor, pe lîngă care și astăzi se află rugi de mure. Acest pîrîu se oprește pe parcurs în Iazul Meicii, apoi trece prin Balta izvoarelor și, trecînd și prin satul Cătămăreștî iese la șes, ca să se întîlnească cu Pîrîul Luncii

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
aproape de "Stînca stearpă". După cum se vede și din alte poezii, poetul cu fata au fost pe acolo, de multe ori. Peste culmea Haraminilor, către răsărit, se află Pîrîul Murelor, pe lîngă care și astăzi se află rugi de mure. Acest pîrîu se oprește pe parcurs în Iazul Meicii, apoi trece prin Balta izvoarelor și, trecînd și prin satul Cătămăreștî iese la șes, ca să se întîlnească cu Pîrîul Luncii, cîntat de poet. Pe la Iazul Meicii căruia poetul, în loc de nume, îi zice Ochi

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
află Pîrîul Murelor, pe lîngă care și astăzi se află rugi de mure. Acest pîrîu se oprește pe parcurs în Iazul Meicii, apoi trece prin Balta izvoarelor și, trecînd și prin satul Cătămăreștî iese la șes, ca să se întîlnească cu Pîrîul Luncii, cîntat de poet. Pe la Iazul Meicii căruia poetul, în loc de nume, îi zice Ochi de pădure, și pe lîngă Pîrîul Murelor, poetul a fost deseori, cu fata. D. Popovici a văzut corect această iubire: "Dacă, în manifestările ei, iubirea poetului

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
Iazul Meicii, apoi trece prin Balta izvoarelor și, trecînd și prin satul Cătămăreștî iese la șes, ca să se întîlnească cu Pîrîul Luncii, cîntat de poet. Pe la Iazul Meicii căruia poetul, în loc de nume, îi zice Ochi de pădure, și pe lîngă Pîrîul Murelor, poetul a fost deseori, cu fata. D. Popovici a văzut corect această iubire: "Dacă, în manifestările ei, iubirea poetului îmbracă adeseori forme ardente, pe scara purității el se urcă în unele momente pînă la treapta înaltă a sentimentelor religioase

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
învechite și cîmpiile asire. Fata, văzîndu-l atît de cufundat în cărți, se temea că el va uita-o. Ca să uite de cărți, ea îl chema în codru, să se urce amîndoi pe Stînca stearpă, să coboare apoi, în dezmierdări, pe Pîrîul Murelor, iar la răsăritul lunii, să coboare pe cărare, spre sat; în pragul casei să se despartă, cu o sărutare. Dar toate acestea se întîmplaseră cu nouă ani înainte, cînd ea trăia și cînd, la despărțire spune poetul "ca un

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
Callimachi, de la Stîncești, situată pe o culme de deal, în afara satului Stîncești, dar tot în direcția răsăritului. Și dacă, tot de pe Stînca stearpă, ar privi pe aproape, înspre vest și nord-vest, ca să vadă cum de la izvorul cîntat de poet coboară pîrîul, către luncă, ar înțelege și strofa trecută de Perpessicius la subsolul lui Călin: "Un izvor ce trece tainic Suspinînd prin flori molatic Lin coboară-n ropot dulce Pe tăpșanul prăvălatic."197 Încadrarea, în același ciclu "veronian", apare și mai forțată

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
172 Perpessicius, D., 23, 24, 26, 41, 42, 83, 135, 165, 174, 176, 182, 186, 188, 208, 209, 210, 212 Petrescu, Cezar, 30, 32, 36, 147 Petrino, Eufrosina, 96, 99, 107, 108, 109, 110, 112, 202 Piru, Alexandru, 16, 224 Pîrîul Luncii, 126, 142 Pîrîul Murelor, 142, 190 Pomîrla, 49, 150, 151, 154 Pompiliu, Miron, 25, 177, 179, 242, 289, 290 Pop, Augustin, Z. N., 31, 33, 35, 50, 51, 52, 67, 68, 87, 92, 97, 127, 136, 147, 150, 151

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
24, 26, 41, 42, 83, 135, 165, 174, 176, 182, 186, 188, 208, 209, 210, 212 Petrescu, Cezar, 30, 32, 36, 147 Petrino, Eufrosina, 96, 99, 107, 108, 109, 110, 112, 202 Piru, Alexandru, 16, 224 Pîrîul Luncii, 126, 142 Pîrîul Murelor, 142, 190 Pomîrla, 49, 150, 151, 154 Pompiliu, Miron, 25, 177, 179, 242, 289, 290 Pop, Augustin, Z. N., 31, 33, 35, 50, 51, 52, 67, 68, 87, 92, 97, 127, 136, 147, 150, 151, 154, 155, 192, 239

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457

noiembrie 2004) „Ne aflăm la un sfârșit de noiembrie, în județul Neamț, la Poiana Teiului, o comună cu multe sate pitorești, pe frumoasa Vale a Bistriței. Împreună cu doi studenți [astăzi, sociologi practicieni - n.n.], plecăm într-o acțiune de cunoaștere de la Pârâul Fagului, având unele informații preliminare de la gazda noastră, profesor de istorie la școala din Dreptu, școală de unde aveam indicii că s-au inițiat mai multe acțiuni complexe de dezvoltare. Înarmați cu reportofoane, instrumente de scris, gânduri și teze despre dezvoltare

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654

adesea, o accelerare a evenimentelor. Subiectul este probabil depășit. Lucrurile se desfășoară prea repede pentru el. Pe de altă parte, mișcarea descendentă a apei evocă fie, la modul pozitiv, fecundarea materiei; fie, la modul negativ, degradarea unei situații. Fluviu, râu, pârâu În numeroase culturi, fluviul constituie frontiera dintre două lumi, lumea viilor și lumea morților, alegorie a lumii terestre și a lumii spirituale. Prin urmare, trecerea de pe un mal pe altul echivalează, în funcție de orientarea mișcării, cu o evoluție sau o involuție

[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
o reprezentare a vieții. Viața subiectului este sau nu un lung fluviu liniștit? El exprimă cursul previzibil al evenimentelor, chiar necazurile, sau, dimpotrivă, când depășește malurile, riscurile la care este expus și pericolele ce îl amenință pe subiect. Râul și pârâul împărtășesc aceleași semnificații, dar mai atenuate. Cât despre confluență, în funcție de scenariul oniric, este expresia uniunii sexuale sau spirituale. În orice caz, confluența exprimă o mișcare expansivă, dezvoltarea materială, afectivă ori intelectuală, asocierea forțelor. Fântână Dacă nu e secată, fântâna este

[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794

iaz; incolor; incoloră; indiscutabil; indispensabil; indispensabilă; inundați; iod; de izvor; înota; Jiu; lapte; lecuitoare; lichid transparent; lichior; licoare; limbă; limpeziciune; liniște; Loredana; mal; marea; Marea Neagră; mere; miel; moale; la moară; moartă; moarte; naturală; natură; nitrați; oaie; oxigen; oxigenată; pămînt; piscină; pîrîu; plajă; potabil; purific; purificare; putere; puț; răcită; răcorește; răcoritoare; răcoritor; rîuri; robinet; sare; sălcie; sănătos; secetă; sfîntă; spălare; sport; suflet; tot; translucid; transparentă; a trăi; trecătoare; udeală; ulei; umedă; umiditate; valuri; vapor; verde; viața (1); 828/185/75/110/1

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
mare; gaură neagră; gel; ghinion; greșeală; grijă; ai grijă; groapă; iad; impediment; inaccesibilitate; izvor; înșela; jos; largă; lăcaș; lipsă; loc; lovitură; lumină; mașină; mașini; mină; pentru mort; neant; necazuri; necunoscut; negativ; nesiguranță; nimic; noapte; ocoli; odihnă; un pahar; pagubă; piscină; pîrîu; a planta; primejdie; problemă; probleme; pusă; rahat; rău; rece; rîu; România; a săpa; săpată; săpun; sări; scară; scurtă; singur; spaimă; strașnic; străzi; străzile României; stricăciune; acolo unde se strică mașina; supărare; șanțuri; tristețe; tunel; țărnă; ură; veșnicie (1); 769/157

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
limpede (3); cunoaștere (3); curgere (3); lac (3); libertate (3); pur (3); sănătate (3); albastru (2); de apă (2); ape (2); bogăție (2); clar (2); de cunoștințe (2); hidratare (2); lacrimă (2); lin (2); murmur (2); naștere (2); origine (2); pîrîu (2); rău (2); sfînt (2); acuratețe; adînc; alb; apă curată; apă dulce; apă lină; apă potabilă; apă rece și bună; apă vie; de ape; arbore; auriu; baltă; bătrîn; bea; Borsec; bucurie; cal; cald; calmare; călătorie; cercei; ciclicitate; cioroi; claritate; conversa

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
evident; explicație; fin; foc; ghimpi; gîndește; gîndire; glucide; greier; idee; incolor; inteligență; iubire; încet; încredere; întunecat; lacrima; cu lacrimă; lentilă de contact; limonadă; limpede; liniștită; luminată; luminos; mereu; minte; mintea; mai mult; murdar; nămol; niciodată; observabil; ocean; oglindă; pace; pix; pîrîu; plăcere; plăcut; ploaie; potolit; precis; proaspăt; pură; relaxare; rîu; seninătate; siguranță; sînge; sublim; tare; transparență; treaz; trist; ușurință; val; viață (1); 804/120/40/80/0 lingură: mîncare (253); furculiță (80); supă (62); ciorbă (46); tacîm (37); mare (16); farfurie

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
înzăpezit; jalnic; lebede; loc greu accesibil, înalt; loc; lung; mare (adj); mare, puternic; masivitate; măgar; măreț; măreție; merg; minunat; minunăție; mireasmă; mort; nebun; neclintit; necunoscut; negru; neinteresant; nisip; nuci; oboseală; pace; pară; parc, aventură; pămînt; perfect; peștera; piedică; piere; piscuri; pîrîu; plajă; plăcere; plăcut; poale; pod; podiș; porți; poze; prăpastie; punte; pur; puternic; de puteri; rău; ritm; sacru; de sare; a schia; serpentine; siguranță; soare; statuie; stînci; stîncos; Suceava; superb; tărie de caracter; tărie; telecabină; tihnă; tînăr, înalt; trăinicie; unde; urcare

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
neascultător; necesar; necurat; nedisciplinat; negativ; negativitate; negru+roșu; neîncrezut; neînțelegător; neînțeles; neliniște; nenorocire; nepăsare; neplăcere; neplăcut; nereal; nesănătos; nesimțit; nesuportat; nevoie; normal; nul; obstacol; de ocolit; om fără suflet; opusul binelui; orb; organ; pedeapsă; persoane; pervers; peste tot; peste; pistol; pîrîu; politică; politician; Ponta; prăpastie; prieten; problematic; profesor; Prut; puternic; puțin; ranchiună; ranchiunos; rapid; din mai rău foarte rău; cu rău; rău; repercusiuni; rîu; sadic; satanic; sărac; scorpie; sever; spaimă; speria; sprîncene; stres; stricat; stupid; suflet negru; tata; tăios; teamă; pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782

închipui că sînt oricine. În mod firesc, această falsificare contaminează și realitatea înconjurătoare imediată sau îndepărtată. Astfel e cu putință apariția "calului verde", de fapt numai o idee de cal, sau a "apei" o idee de apă în albia unui pîrîu secat. Personajele sînt dispuse să creadă în ceva care nu există (în fond nu cred...!) decît în ceva care există, dar în care nu merită să crezi realitatea socialistă. Ilie: (strigînd din ce în ce mai tare) Ba să crezi! Să crezi și asta

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

a luat somnul" și o aruncă în cruciș asupra ferestrei, ia puțină "tencuială" pe care o pune în leagănul copilului 209. Pentru a-l vindeca pe copil de "ceasul rău", descântătoarea merge dis-de-dimineață, până a nu răsări soarele, la un pârâu sau la o fântână și aduce "apă neîncepută", nevorbind cu nimeni și având grijă să nu o vadă cineva. Apa adusă este descântată cu ajutorul cuvântului: "Ceasul rău cu spăriat / Ceasul rău cu duh necurat / Ci te ia pe cale, / Pe cărare

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]