13,759 matches
-
atom, trebuie ca particula incidentă să aibă energia cel puțin egală cu energia de legătură din atom. Desfacerea nucleului în părțile lui componente adică în protoni și neutroni s-a realizat mult mai tărziu. Timp îndelungat atomul a fost socotit particula elementară, întrucât nu se găseau metode de divizare în părțile componente. Actualmente se consideră particulă elementară, acea particulă care să nu are o structură internă, să nu fie fragmentată în componenți prin interacțiuni cu orice sistem nuclear. descoperirea protonului: a
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
din atom. Desfacerea nucleului în părțile lui componente adică în protoni și neutroni s-a realizat mult mai tărziu. Timp îndelungat atomul a fost socotit particula elementară, întrucât nu se găseau metode de divizare în părțile componente. Actualmente se consideră particulă elementară, acea particulă care să nu are o structură internă, să nu fie fragmentată în componenți prin interacțiuni cu orice sistem nuclear. descoperirea protonului: a fost pus în evidență în 1919 de către E. Rutherford prin reacția nucleară: ? Fotografia ne
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
nucleului în părțile lui componente adică în protoni și neutroni s-a realizat mult mai tărziu. Timp îndelungat atomul a fost socotit particula elementară, întrucât nu se găseau metode de divizare în părțile componente. Actualmente se consideră particulă elementară, acea particulă care să nu are o structură internă, să nu fie fragmentată în componenți prin interacțiuni cu orice sistem nuclear. descoperirea protonului: a fost pus în evidență în 1919 de către E. Rutherford prin reacția nucleară: ? Fotografia ne indică că traiectoria
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
care să nu are o structură internă, să nu fie fragmentată în componenți prin interacțiuni cu orice sistem nuclear. descoperirea protonului: a fost pus în evidență în 1919 de către E. Rutherford prin reacția nucleară: ? Fotografia ne indică că traiectoria particulei ? se bifurcă în două traiectorii rectilinii una subțire și lungă, iar cealaltă scurtă și groasă. Wilson care realizează experimental, într-o cameră cu ceață, afirmă că particula ? interacționează cu un nucleu de azot și rezultă două particule: una
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de către E. Rutherford prin reacția nucleară: ? Fotografia ne indică că traiectoria particulei ? se bifurcă în două traiectorii rectilinii una subțire și lungă, iar cealaltă scurtă și groasă. Wilson care realizează experimental, într-o cameră cu ceață, afirmă că particula ? interacționează cu un nucleu de azot și rezultă două particule: una cu sarcină mai mică decât particula ? care produce o ionizare mai mică și una mai grea. Particula cu sarcină mai mică este un proton, iar urma groasă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
traiectoria particulei ? se bifurcă în două traiectorii rectilinii una subțire și lungă, iar cealaltă scurtă și groasă. Wilson care realizează experimental, într-o cameră cu ceață, afirmă că particula ? interacționează cu un nucleu de azot și rezultă două particule: una cu sarcină mai mică decât particula ? care produce o ionizare mai mică și una mai grea. Particula cu sarcină mai mică este un proton, iar urma groasă este lăsată de nucleul produs ?8 17 ce suferă un recul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
traiectorii rectilinii una subțire și lungă, iar cealaltă scurtă și groasă. Wilson care realizează experimental, într-o cameră cu ceață, afirmă că particula ? interacționează cu un nucleu de azot și rezultă două particule: una cu sarcină mai mică decât particula ? care produce o ionizare mai mică și una mai grea. Particula cu sarcină mai mică este un proton, iar urma groasă este lăsată de nucleul produs ?8 17 ce suferă un recul ca urmare a contactului cu particula ?
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
care realizează experimental, într-o cameră cu ceață, afirmă că particula ? interacționează cu un nucleu de azot și rezultă două particule: una cu sarcină mai mică decât particula ? care produce o ionizare mai mică și una mai grea. Particula cu sarcină mai mică este un proton, iar urma groasă este lăsată de nucleul produs ?8 17 ce suferă un recul ca urmare a contactului cu particula ?. Protonul este prima particulă ce este parte componentă a nucleului, prevăzută teoretic
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
decât particula ? care produce o ionizare mai mică și una mai grea. Particula cu sarcină mai mică este un proton, iar urma groasă este lăsată de nucleul produs ?8 17 ce suferă un recul ca urmare a contactului cu particula ?. Protonul este prima particulă ce este parte componentă a nucleului, prevăzută teoretic încă din 1914 de către descoperitorul ei în 1919, E. Rutherford. S-a determinat masa protonului ca fiind ?? ≅ 1,007593 ?. Cum protonii au sarcină pozitivă, rezultă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
o ionizare mai mică și una mai grea. Particula cu sarcină mai mică este un proton, iar urma groasă este lăsată de nucleul produs ?8 17 ce suferă un recul ca urmare a contactului cu particula ?. Protonul este prima particulă ce este parte componentă a nucleului, prevăzută teoretic încă din 1914 de către descoperitorul ei în 1919, E. Rutherford. S-a determinat masa protonului ca fiind ?? ≅ 1,007593 ?. Cum protonii au sarcină pozitivă, rezultă că în interiorul nucleului există și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ce este parte componentă a nucleului, prevăzută teoretic încă din 1914 de către descoperitorul ei în 1919, E. Rutherford. S-a determinat masa protonului ca fiind ?? ≅ 1,007593 ?. Cum protonii au sarcină pozitivă, rezultă că în interiorul nucleului există și particule negative care să asigure stabilitatea atomului. Însă, această idee a fost greșit, căci particulele care s-au descoperit mai târziu în anul 1932 de către fizicianul englez Chadwick, au fost neutre din punct de vedere electronic, numite neutroni (particule cu masa
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
în 1919, E. Rutherford. S-a determinat masa protonului ca fiind ?? ≅ 1,007593 ?. Cum protonii au sarcină pozitivă, rezultă că în interiorul nucleului există și particule negative care să asigure stabilitatea atomului. Însă, această idee a fost greșit, căci particulele care s-au descoperit mai târziu în anul 1932 de către fizicianul englez Chadwick, au fost neutre din punct de vedere electronic, numite neutroni (particule cu masa ?? ≅ 1,008?) ceva mai mare decât masa protonului ?? ≅ 1,007?. Masa electronului
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
există și particule negative care să asigure stabilitatea atomului. Însă, această idee a fost greșit, căci particulele care s-au descoperit mai târziu în anul 1932 de către fizicianul englez Chadwick, au fost neutre din punct de vedere electronic, numite neutroni (particule cu masa ?? ≅ 1,008?) ceva mai mare decât masa protonului ?? ≅ 1,007?. Masa electronului este. descoperirea neutronului: a fost realizată de către Chadwick în 1932 prin reacție nucleară: ?. Pentru obținerea acestei reacții nucleare, Chadwick a folosit ca proiectil
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cu masa ?? ≅ 1,008?) ceva mai mare decât masa protonului ?? ≅ 1,007?. Masa electronului este. descoperirea neutronului: a fost realizată de către Chadwick în 1932 prin reacție nucleară: ?. Pentru obținerea acestei reacții nucleare, Chadwick a folosit ca proiectil particulă ? *cu energie cinetică de 5 MeV emise de izotopul radioactiv natural ??84 210 . schema experimentului lui Chadwick: Deși au fost discuții în urma experimentului lui Chadwick, s-a ajuns la concluzia că în interiorul oricărui nucleu atomic există un anumit număr
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
energie cinetică de 5 MeV emise de izotopul radioactiv natural ??84 210 . schema experimentului lui Chadwick: Deși au fost discuții în urma experimentului lui Chadwick, s-a ajuns la concluzia că în interiorul oricărui nucleu atomic există un anumit număr de neutroni, particule fără sarcină electrică adică neutre din punct de vedere electric. Din 1932 când s-a descoperit neutronul, în componența nucleului, s-a ajuns la concluzia că fiecare nucleu atomic este alcătuit din Z protoni și A-Z neutroni. generarea de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
fără sarcină electrică adică neutre din punct de vedere electric. Din 1932 când s-a descoperit neutronul, în componența nucleului, s-a ajuns la concluzia că fiecare nucleu atomic este alcătuit din Z protoni și A-Z neutroni. generarea de particule: apariția unor particule, ce nu existau în nuclee, înaintea ciocnirilor nucleare de energii foarte mari, cu timpul mediu de viață foarte mic și apoi, prin anumite dezintegrări spontane provoacau diverse fenomene nucleare. 304 Exemplu de reacție nucleară unde avem generarea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
adică neutre din punct de vedere electric. Din 1932 când s-a descoperit neutronul, în componența nucleului, s-a ajuns la concluzia că fiecare nucleu atomic este alcătuit din Z protoni și A-Z neutroni. generarea de particule: apariția unor particule, ce nu existau în nuclee, înaintea ciocnirilor nucleare de energii foarte mari, cu timpul mediu de viață foarte mic și apoi, prin anumite dezintegrări spontane provoacau diverse fenomene nucleare. 304 Exemplu de reacție nucleară unde avem generarea de particule cu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
unor particule, ce nu existau în nuclee, înaintea ciocnirilor nucleare de energii foarte mari, cu timpul mediu de viață foarte mic și apoi, prin anumite dezintegrări spontane provoacau diverse fenomene nucleare. 304 Exemplu de reacție nucleară unde avem generarea de particule cu apariția unei particule ce nu se găsea în nucleu inițial ?1 1 + ?1 1 → ?1 1 + ? + ?01 1 . Noua particulă nucleară ?0poate da naștere la noi fenomene nucleare numai dacă are energie cinetică suficientă. Generarea de particule are
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
existau în nuclee, înaintea ciocnirilor nucleare de energii foarte mari, cu timpul mediu de viață foarte mic și apoi, prin anumite dezintegrări spontane provoacau diverse fenomene nucleare. 304 Exemplu de reacție nucleară unde avem generarea de particule cu apariția unei particule ce nu se găsea în nucleu inițial ?1 1 + ?1 1 → ?1 1 + ? + ?01 1 . Noua particulă nucleară ?0poate da naștere la noi fenomene nucleare numai dacă are energie cinetică suficientă. Generarea de particule are loc numai dacă energia
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
apoi, prin anumite dezintegrări spontane provoacau diverse fenomene nucleare. 304 Exemplu de reacție nucleară unde avem generarea de particule cu apariția unei particule ce nu se găsea în nucleu inițial ?1 1 + ?1 1 → ?1 1 + ? + ?01 1 . Noua particulă nucleară ?0poate da naștere la noi fenomene nucleare numai dacă are energie cinetică suficientă. Generarea de particule are loc numai dacă energia particulelor care interacționează au valori foarte mari. dezintegrarea particulelor elementare: a) dezintegrarea neutronului: ?0 1 → ?1 1 + ?
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de particule cu apariția unei particule ce nu se găsea în nucleu inițial ?1 1 + ?1 1 → ?1 1 + ? + ?01 1 . Noua particulă nucleară ?0poate da naștere la noi fenomene nucleare numai dacă are energie cinetică suficientă. Generarea de particule are loc numai dacă energia particulelor care interacționează au valori foarte mari. dezintegrarea particulelor elementare: a) dezintegrarea neutronului: ?0 1 → ?1 1 + ?−1 0 + ? și b) dezintegrarea protonului: ? 7.3. Proprietățile particulelor elementare: spinul: caracterizează momentul cinetic
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ce nu se găsea în nucleu inițial ?1 1 + ?1 1 → ?1 1 + ? + ?01 1 . Noua particulă nucleară ?0poate da naștere la noi fenomene nucleare numai dacă are energie cinetică suficientă. Generarea de particule are loc numai dacă energia particulelor care interacționează au valori foarte mari. dezintegrarea particulelor elementare: a) dezintegrarea neutronului: ?0 1 → ?1 1 + ?−1 0 + ? și b) dezintegrarea protonului: ? 7.3. Proprietățile particulelor elementare: spinul: caracterizează momentul cinetic propriu de rotație a particulelor elementare
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
1 + ?1 1 → ?1 1 + ? + ?01 1 . Noua particulă nucleară ?0poate da naștere la noi fenomene nucleare numai dacă are energie cinetică suficientă. Generarea de particule are loc numai dacă energia particulelor care interacționează au valori foarte mari. dezintegrarea particulelor elementare: a) dezintegrarea neutronului: ?0 1 → ?1 1 + ?−1 0 + ? și b) dezintegrarea protonului: ? 7.3. Proprietățile particulelor elementare: spinul: caracterizează momentul cinetic propriu de rotație a particulelor elementare. Numărul cuantic de spin se notează simbolic cu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
energie cinetică suficientă. Generarea de particule are loc numai dacă energia particulelor care interacționează au valori foarte mari. dezintegrarea particulelor elementare: a) dezintegrarea neutronului: ?0 1 → ?1 1 + ?−1 0 + ? și b) dezintegrarea protonului: ? 7.3. Proprietățile particulelor elementare: spinul: caracterizează momentul cinetic propriu de rotație a particulelor elementare. Numărul cuantic de spin se notează simbolic cu litera s. masa de repaus ?0: variază între limite foarte largi. De exemplu fotonul, are masă în mișcare: , iar cea în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
energia particulelor care interacționează au valori foarte mari. dezintegrarea particulelor elementare: a) dezintegrarea neutronului: ?0 1 → ?1 1 + ?−1 0 + ? și b) dezintegrarea protonului: ? 7.3. Proprietățile particulelor elementare: spinul: caracterizează momentul cinetic propriu de rotație a particulelor elementare. Numărul cuantic de spin se notează simbolic cu litera s. masa de repaus ?0: variază între limite foarte largi. De exemplu fotonul, are masă în mișcare: , iar cea în repaus ?0 = 0. Electronii au masă foarte mică, iar nucleonii
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]