8,364 matches
-
Vasile Conta, Ion Găvănescul, Imm. Kant, Tolstoi, Helvetius, John Locke, Basedow, Georg Kirschensteiner, S. Freud). Opțiunea pedagogică a pedagogului moldav a fost catalogată deseori drept una personalistă, el însuși declarându-se pedagog social. Dinamica pedagogiei timpului său de la herbartianism spre pedagogia socială sau pedagogia culturii a fost amplu dezbătută în scrierile sale: ,,După pedagogia predominant individuală și cu repercusiuni individualiste, pe care mai ales herbartianismul o intensificase, încep să se încetățenească preocupările sociale în educație; aceasta mai ales după apariția pedagogiilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Găvănescul, Imm. Kant, Tolstoi, Helvetius, John Locke, Basedow, Georg Kirschensteiner, S. Freud). Opțiunea pedagogică a pedagogului moldav a fost catalogată deseori drept una personalistă, el însuși declarându-se pedagog social. Dinamica pedagogiei timpului său de la herbartianism spre pedagogia socială sau pedagogia culturii a fost amplu dezbătută în scrierile sale: ,,După pedagogia predominant individuală și cu repercusiuni individualiste, pe care mai ales herbartianismul o intensificase, încep să se încetățenească preocupările sociale în educație; aceasta mai ales după apariția pedagogiilor sociale ale lui
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
S. Freud). Opțiunea pedagogică a pedagogului moldav a fost catalogată deseori drept una personalistă, el însuși declarându-se pedagog social. Dinamica pedagogiei timpului său de la herbartianism spre pedagogia socială sau pedagogia culturii a fost amplu dezbătută în scrierile sale: ,,După pedagogia predominant individuală și cu repercusiuni individualiste, pe care mai ales herbartianismul o intensificase, încep să se încetățenească preocupările sociale în educație; aceasta mai ales după apariția pedagogiilor sociale ale lui Natorp și Bergemann, în jurul anului 1900, dar opoziția acestor atitudini
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogia socială sau pedagogia culturii a fost amplu dezbătută în scrierile sale: ,,După pedagogia predominant individuală și cu repercusiuni individualiste, pe care mai ales herbartianismul o intensificase, încep să se încetățenească preocupările sociale în educație; aceasta mai ales după apariția pedagogiilor sociale ale lui Natorp și Bergemann, în jurul anului 1900, dar opoziția acestor atitudini (...) începe și ea să fie conștient dezbătută și soluțiile se propun sub denumiri diverse, ca de exemplu: pedagogia culturii sau pedagogia personalității, aceste noțiuni de cultură sau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
preocupările sociale în educație; aceasta mai ales după apariția pedagogiilor sociale ale lui Natorp și Bergemann, în jurul anului 1900, dar opoziția acestor atitudini (...) începe și ea să fie conștient dezbătută și soluțiile se propun sub denumiri diverse, ca de exemplu: pedagogia culturii sau pedagogia personalității, aceste noțiuni de cultură sau de personalitate fiind socotite tocmai ca împreună, într-o perspectivă mai înaltă, ale tendințelor atât individuale, cât și sociale.” În optica sa, idealul educativ este definit într-o manieră kantiană drept
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educație; aceasta mai ales după apariția pedagogiilor sociale ale lui Natorp și Bergemann, în jurul anului 1900, dar opoziția acestor atitudini (...) începe și ea să fie conștient dezbătută și soluțiile se propun sub denumiri diverse, ca de exemplu: pedagogia culturii sau pedagogia personalității, aceste noțiuni de cultură sau de personalitate fiind socotite tocmai ca împreună, într-o perspectivă mai înaltă, ale tendințelor atât individuale, cât și sociale.” În optica sa, idealul educativ este definit într-o manieră kantiană drept un ,,imperativ categoric
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
l-a dobândit în filozofie cu o temă despre viața și opera lui Emile Boutroux. A fost o vreme directorul Școlii Normale de Băieți ,,Vasile Lupu” din Iași, apoi, după pensionarea lui I. Găvănescul, va ocupa postul de profesor de pedagogie al antecesorului său. Ilustrul pedagog poate fi considerat un reprezentant de marcă al pedagogiei culturii și al istoriei pedagogiei românești, deoarece a publicat foarte mult într-un spirit academic erudit și precis. Între lucrările sale reprezentative, amintim: F. W. Foerster
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Boutroux. A fost o vreme directorul Școlii Normale de Băieți ,,Vasile Lupu” din Iași, apoi, după pensionarea lui I. Găvănescul, va ocupa postul de profesor de pedagogie al antecesorului său. Ilustrul pedagog poate fi considerat un reprezentant de marcă al pedagogiei culturii și al istoriei pedagogiei românești, deoarece a publicat foarte mult într-un spirit academic erudit și precis. Între lucrările sale reprezentative, amintim: F. W. Foerster. Sinteză doctrinară (1926), Clasa de elevi. Studiu de psihopedagogie (1929), Misionarism și concepția despre
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
directorul Școlii Normale de Băieți ,,Vasile Lupu” din Iași, apoi, după pensionarea lui I. Găvănescul, va ocupa postul de profesor de pedagogie al antecesorului său. Ilustrul pedagog poate fi considerat un reprezentant de marcă al pedagogiei culturii și al istoriei pedagogiei românești, deoarece a publicat foarte mult într-un spirit academic erudit și precis. Între lucrările sale reprezentative, amintim: F. W. Foerster. Sinteză doctrinară (1926), Clasa de elevi. Studiu de psihopedagogie (1929), Misionarism și concepția despre lume la elevul seminariilor și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
foarte mult într-un spirit academic erudit și precis. Între lucrările sale reprezentative, amintim: F. W. Foerster. Sinteză doctrinară (1926), Clasa de elevi. Studiu de psihopedagogie (1929), Misionarism și concepția despre lume la elevul seminariilor și al școlilor normale (1930), Pedagogia (patru ediții: 1932, 1933, 1936, 1938), Școala germană. Note și impresii (1933), Didactica (1935), Unitatea pedagogiei contemporane ca știință (1936), Politica culturii în România contemporană (1937), Tehnologia didactică. Prelegeri universitare (1939), Istoria pedagogiei românești (1941). Apogeul spiritului său pedagogic, după cum
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Foerster. Sinteză doctrinară (1926), Clasa de elevi. Studiu de psihopedagogie (1929), Misionarism și concepția despre lume la elevul seminariilor și al școlilor normale (1930), Pedagogia (patru ediții: 1932, 1933, 1936, 1938), Școala germană. Note și impresii (1933), Didactica (1935), Unitatea pedagogiei contemporane ca știință (1936), Politica culturii în România contemporană (1937), Tehnologia didactică. Prelegeri universitare (1939), Istoria pedagogiei românești (1941). Apogeul spiritului său pedagogic, după cum el însuși o afirmă, îl regăsim în volumul Unitatea pedagogiei contemporane ca știință, atunci când beneficia de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elevul seminariilor și al școlilor normale (1930), Pedagogia (patru ediții: 1932, 1933, 1936, 1938), Școala germană. Note și impresii (1933), Didactica (1935), Unitatea pedagogiei contemporane ca știință (1936), Politica culturii în România contemporană (1937), Tehnologia didactică. Prelegeri universitare (1939), Istoria pedagogiei românești (1941). Apogeul spiritului său pedagogic, după cum el însuși o afirmă, îl regăsim în volumul Unitatea pedagogiei contemporane ca știință, atunci când beneficia de maturitatea pedagogică și de creativitate la 41 de ani. Încercând să identifice o unitate în diversitatea studiilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și impresii (1933), Didactica (1935), Unitatea pedagogiei contemporane ca știință (1936), Politica culturii în România contemporană (1937), Tehnologia didactică. Prelegeri universitare (1939), Istoria pedagogiei românești (1941). Apogeul spiritului său pedagogic, după cum el însuși o afirmă, îl regăsim în volumul Unitatea pedagogiei contemporane ca știință, atunci când beneficia de maturitatea pedagogică și de creativitate la 41 de ani. Încercând să identifice o unitate în diversitatea studiilor, articolelor și concepțiilor vremii sale, Bârsănescu constată acel spirit unitar materializat în patru ipostaze succesive: pedagogia clasică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Unitatea pedagogiei contemporane ca știință, atunci când beneficia de maturitatea pedagogică și de creativitate la 41 de ani. Încercând să identifice o unitate în diversitatea studiilor, articolelor și concepțiilor vremii sale, Bârsănescu constată acel spirit unitar materializat în patru ipostaze succesive: pedagogia clasică (pe care el o mai denumea și filosofică), pedagogia experimentală, pedagogia științifică și pedagogia științifică a fenomenului educativ, fiecare dintre acestea aducându-și aportul la progresul pedagogiei ca știință. În ce privește pedagogia clasică, în optica sa aceasta a fost axată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și de creativitate la 41 de ani. Încercând să identifice o unitate în diversitatea studiilor, articolelor și concepțiilor vremii sale, Bârsănescu constată acel spirit unitar materializat în patru ipostaze succesive: pedagogia clasică (pe care el o mai denumea și filosofică), pedagogia experimentală, pedagogia științifică și pedagogia științifică a fenomenului educativ, fiecare dintre acestea aducându-și aportul la progresul pedagogiei ca știință. În ce privește pedagogia clasică, în optica sa aceasta a fost axată pe idealul educației, beneficia de un caracter unitar, dar ,,nu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
creativitate la 41 de ani. Încercând să identifice o unitate în diversitatea studiilor, articolelor și concepțiilor vremii sale, Bârsănescu constată acel spirit unitar materializat în patru ipostaze succesive: pedagogia clasică (pe care el o mai denumea și filosofică), pedagogia experimentală, pedagogia științifică și pedagogia științifică a fenomenului educativ, fiecare dintre acestea aducându-și aportul la progresul pedagogiei ca știință. În ce privește pedagogia clasică, în optica sa aceasta a fost axată pe idealul educației, beneficia de un caracter unitar, dar ,,nu era o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de ani. Încercând să identifice o unitate în diversitatea studiilor, articolelor și concepțiilor vremii sale, Bârsănescu constată acel spirit unitar materializat în patru ipostaze succesive: pedagogia clasică (pe care el o mai denumea și filosofică), pedagogia experimentală, pedagogia științifică și pedagogia științifică a fenomenului educativ, fiecare dintre acestea aducându-și aportul la progresul pedagogiei ca știință. În ce privește pedagogia clasică, în optica sa aceasta a fost axată pe idealul educației, beneficia de un caracter unitar, dar ,,nu era o știință, ea era
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
vremii sale, Bârsănescu constată acel spirit unitar materializat în patru ipostaze succesive: pedagogia clasică (pe care el o mai denumea și filosofică), pedagogia experimentală, pedagogia științifică și pedagogia științifică a fenomenului educativ, fiecare dintre acestea aducându-și aportul la progresul pedagogiei ca știință. În ce privește pedagogia clasică, în optica sa aceasta a fost axată pe idealul educației, beneficia de un caracter unitar, dar ,,nu era o știință, ea era mai curând o morală aplicată.” Cea experimentală și-a pierdut unitatea formală, căci
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
acel spirit unitar materializat în patru ipostaze succesive: pedagogia clasică (pe care el o mai denumea și filosofică), pedagogia experimentală, pedagogia științifică și pedagogia științifică a fenomenului educativ, fiecare dintre acestea aducându-și aportul la progresul pedagogiei ca știință. În ce privește pedagogia clasică, în optica sa aceasta a fost axată pe idealul educației, beneficia de un caracter unitar, dar ,,nu era o știință, ea era mai curând o morală aplicată.” Cea experimentală și-a pierdut unitatea formală, căci, de data aceasta, aceasta
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nu era o știință, ea era mai curând o morală aplicată.” Cea experimentală și-a pierdut unitatea formală, căci, de data aceasta, aceasta s-a defalcat pe trei mari discipline: pedologia, teoria educației și psihologia pedagogică. Totuși, caracterul unitar al pedagogiei experimentale a putut fi refăcut prin focusarea preocupărilor pe copil. În schimb, punctul nevralgic al acestei pedagogii l-ar fi constituit eludarea studiului asupra idealului educativ: În seriozitatea lor științifică, fondatorii pedagogiei noi (...) recunoșteau că idealul - acest capitol crucial din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
formală, căci, de data aceasta, aceasta s-a defalcat pe trei mari discipline: pedologia, teoria educației și psihologia pedagogică. Totuși, caracterul unitar al pedagogiei experimentale a putut fi refăcut prin focusarea preocupărilor pe copil. În schimb, punctul nevralgic al acestei pedagogii l-ar fi constituit eludarea studiului asupra idealului educativ: În seriozitatea lor științifică, fondatorii pedagogiei noi (...) recunoșteau că idealul - acest capitol crucial din orice teorie a educației - nu poate fi rezolvat prin experimente pedagogice; de aceea cei mai mulți nici nu l-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educației și psihologia pedagogică. Totuși, caracterul unitar al pedagogiei experimentale a putut fi refăcut prin focusarea preocupărilor pe copil. În schimb, punctul nevralgic al acestei pedagogii l-ar fi constituit eludarea studiului asupra idealului educativ: În seriozitatea lor științifică, fondatorii pedagogiei noi (...) recunoșteau că idealul - acest capitol crucial din orice teorie a educației - nu poate fi rezolvat prin experimente pedagogice; de aceea cei mai mulți nici nu l-au studiat.” În optica sa, în primele două decenii ale secolului XX, pedagogia și discursul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
științifică, fondatorii pedagogiei noi (...) recunoșteau că idealul - acest capitol crucial din orice teorie a educației - nu poate fi rezolvat prin experimente pedagogice; de aceea cei mai mulți nici nu l-au studiat.” În optica sa, în primele două decenii ale secolului XX, pedagogia și discursul pedagogic s-au multiplicat într-o diversitate de curente, precum: pedagogia morală, socială, sexuală, pedagogia autorității și a libertății ș.a.m.d. În fapt, avem de-a face în preajma primului război mondial cu focalizarea demersului pedagogic asupra personalității
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a educației - nu poate fi rezolvat prin experimente pedagogice; de aceea cei mai mulți nici nu l-au studiat.” În optica sa, în primele două decenii ale secolului XX, pedagogia și discursul pedagogic s-au multiplicat într-o diversitate de curente, precum: pedagogia morală, socială, sexuală, pedagogia autorității și a libertății ș.a.m.d. În fapt, avem de-a face în preajma primului război mondial cu focalizarea demersului pedagogic asupra personalității umane ca ideal al educației, încercându-se să se depășească perspectiva individualistă din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fi rezolvat prin experimente pedagogice; de aceea cei mai mulți nici nu l-au studiat.” În optica sa, în primele două decenii ale secolului XX, pedagogia și discursul pedagogic s-au multiplicat într-o diversitate de curente, precum: pedagogia morală, socială, sexuală, pedagogia autorității și a libertății ș.a.m.d. În fapt, avem de-a face în preajma primului război mondial cu focalizarea demersului pedagogic asupra personalității umane ca ideal al educației, încercându-se să se depășească perspectiva individualistă din pedagogia sfârșitului de secol
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]